BMW iFactory: uzine auto fără emisii de dioxid de carbon
BMW iFactory: uzine auto fără emisii de dioxid de carbon
Am vizitat două uzine BMW din Germania care fac tranziția spre dezvoltare durabilă. Cireașa de pe tort va fi însă uzina de la Debrecen, prima din lume fără emisii de dioxid de carbon.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! În această săptămână îți povestesc cum se pregătește constructorul auto BMW pentru tranziția la uzine prietenoase cu mediul înconjurător, pe baza vizitei pe care am făcut-o recent la două unități de producție din Germania.
Continuăm apoi cu câteva recomandări de articole utile pe care le-am citit pe internetul românesc în ultimele zile, iar în final îți prezint cele mai importante noutăți ale săptămânii. Cuvintele cheie sunt Hidroelectrica, TVA la locuințe și evoluția dobânzilor la credite și depozite.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Patru Pereți ajunge în inbox-ul tău în fiecare miercuri cu un click pe butonul de mai jos:
BMW iFactory: uzine auto fără emisii de dioxid de carbon
Traversăm o perioadă în care încercăm să ne adaptăm rapid la numeroase schimbări, de la creșterea ratelor la bănci și inflația mare până la cele climatice. O perioadă în care, mai mult forțați de creșterea prețurilor la utilități, încercăm să descoperim surse mai eficiente, mai curate și mai accesibile pentru energia electrică sau sistemele de încălzire. O perioadă în care, încurajați de restricțiile din pandemie, încercăm să digitalizam cât mai multe procese, de la munca de acasă până la interacțiunea cu instituțiile statului.
Nu este însă suficient ca toate aceste procese de adaptare, de prietenie cu mediul înconjurător și de digitalizare să vină doar din partea noastră, pe persoana fizică. La fel de important este ca aceste procese să aibă loc și în industrie, acolo unde de fapt se consumă cele mai multe resurse, de orice fel ar fi ele. Nu putem să oprim industria, pentru că am evolutat atât de mult încât nu ne putem imagina o luma fără energie electrică sau dispozitive electronice, dar industria se poate adapta la noile cerințe.
De exemplu, Grupul BMW, unul dintre cei mai importanți constructori auto din lume, a conceput o întreagă strategie prin care își propune să adopte în perioada următoare toate aceste procese. Strategia se numește iFactory, un termen prin care germanii combină ușor ideea clasică de uzină cu viitorul electric reprezentat de litera i, pentru că modelele electrice ale Grupului se numesc, de exemplu, i7 sau iX.
BMW iFactory este o abordare pe care o vom implementa în viitor la toate uzinele noastre, de la uzina de 100 de ani de la Munchen până la viitoarea noastră uzină din Debrecen.
Milan Nedeljković, director de producție în cadrul Grupului BMW
În vizită la Dingolfing, o uzină de 50 de ani
La sfârșitul lunii octombrie am vizitat două uzine din Germania ale Grupului BMW pentru a înțelege mai bine cum a început constructorul să adopte noua abordare iFactory. Una dintre uzine este cea de la Dingolfing, o localitate cu numai 20.000 de locuitori situată la aproximativ 100 de kilometri nord-est de Munchen. Este cea mai mare uzină BMW din Europa, ocupă 280 de hectare, iar anul trecut aici au fost produse circa 245.000 de mașini.
Uzina de la Dingolfing a fost inaugurată în anul 1973. Intuiești probabil că nu este tocmai simplu să modernizezi o uzină cu o vechime de aproape 50 de ani. Până la urmă, uzina asta a fost inaugurată în același an în care a fost construit și blocul în care locuiesc eu în București. Da, blocul este reabilitat termic și include tâmplărie mai eficientă energetic decât cea originală, dar asta nu înseamnă că este la fel de eficient energetic precum o clădire nouă construită cu cele mai noi tehnologii disponibile pe piață.
Când vine vorba despre o uzină, una dintre măsurile pe care le poți lua este utilizarea unor surse de energie cât mai prietenoase cu mediul înconjurător. La Dingolfing, producția modelului electric BMW iX va fi realizată cu energie electrică provenită de la centrala hidroelectrică Uppenborn, care se alimentează cu apă din râul Isar și este localizată între Moosburg și Landshut.
Apropo, în cadrul vizitei în Germania am petrecut o noapte în Landshut, un orășel german cu 60.000 de locuitori care m-a impresionat prin arhitectura caselor, liniștea de pe străzi și zona centrală pietonală. Poți să ajungi ușor de la aeroportul din Munchen, situat la numai 35 de kilometri distanță.
Consumul de apă al uzinei de la Dingolfing este de asemenea optimizat, iar procesele de producție sunt într-o continuă schimbare pentru ca generarea de deșeuri să fie cât mai limitată. Am și un număr interesant aici: în 2021, fiecare automobil produs la Dingolfing a generat, în medie, doar 580 de grame de deșeuri. Dacă numărul ăsta nu-ți spune nimic, raportează-te de exemplu la masa de 2,7 tone a unui BMW i7 produs în prezent la Dingolfing și gândește-te ce cantitate de resturi menajere generezi tu acasa când produci, de exemplu, 500 de grame de salată de vinete.
Uzina din Dingolfing se adaptează însă și din alte puncte de vedere. De exemplu, la vopsitorie procesul este unul complet automatizat, iar asta se traduce și printr-o eficiență de 100% în utilizarea vopselei, fără pierderi. Cantitatea de vopsea necesară pentru o mașină este calculată cu precizie de aplicațiile software, iar roboții sunt capabili să folosească exact acea cantitate. Și aici am cifre, ca să nu avem discuții: la fiecare 1000 de ore de utilizare a roboților de la vopsitorie, consumul total de energie electrică este cu aproape 1000 MWh mai mic decât înainte de automatizarea completă, iar emisiile de dioxid de carbon scad cu aproape 2000 de tone pe an.
Cel mai ușor mi-a fost însă să observ eficiența lanțului de producție în zona de asamblare, pentru că pe aceeași linie de asamblare se produc atât modele cu motoare termice precum BMW Seria 5 sau Seria 7, cât și modele electrice precum BMW i7 sau BMW iX. Iar asta înseamnă, până la urmă, că linia de asamblare funcționează permanent, în funcție de comenzile primite din partea clienților. O dovadă de adaptare în cadrul strategiei iFactory.
Mai multe detalii despre vizita la uzina de la Dingolfing, inclusiv despre procesele de pe linia de asamblare și modul în care sunt vopsite mașinile, am scris recent într-un amplu reportaj publicat pe Autocritica.
Cum se adaptează Leipzig, o uzină de aproape 20 de ani
La Dingolfing am văzut doar câteva metode prin care Grupul BMW adoptă strategia iFactory, și asta la o uzină construită în 1973. Lucrurile stau deja mult mai bine la alte uzine ale Grupului, așa cum este și cea de la Leipzig, care a fost inaugurată în 2005.
N-am ajuns și la uzina de la Leipzig, dar inginerii BMW au avut răbdare să ne povestească ce se întâmplă la circa 400 de kilometri nord de Dingolfing. Și au exemplificat treaba asta cel mai bine cu vopsitoria. În prezent, pentru uscarea vopselei, atelierul de vopsitorie folosește 68 de arzătoare alimentate cu gaze naturale. În contextul în care Germania încearcă să reducă dependența de gazele naturale provenite din Rusia, constructorul bavarez a dezvoltat un nou tip de arzător care poate funcționa cu hidrogen, metan sau un amestec între cele două.
Pentru alimentarea cu hidrogen, Grupul BMW va construi o conductă cu o lungime de 2 kilometri, care se va conecta la o rețea deja existentă de hidrogen în partea sudică a uzinei. Inginerii estimează că, până la jumătatea anului 2024, toate arzătoarele vopsitoriei vor folosi hidrogen. Oficialii BMW afirma că Leipzig va deveni astfel prima uzina auto din lume care va utiliza hidrogen ca sursă de energie.
Despre cât de complicat este pentru industria auto să introducă hidrogenul ca sursa de energie pentru mașini electrice și uzine am scris un amplu articol pentru Autocritica. În același material afli și detalii despre modurile mai mult sau deloc poluante în care se poate produce hidrogenul.
Uzina de la Leipzig implementează o serie de inovații de aproape un deceniu. De exemplu, începând din 2013, o parte din energia electrică necesară uzinei provine de la patru turbine eoliene care au fost instalate în incinta uzinei. Acestea au o putere totală de 10 MW și generează aproximativ 26 GWh de energie electrică anual. Începând din 2017, energia electrică în surplus obținută de la turbinele eoliene este stocată într-o fermă de 700 de baterii uzate provenite de la modelul electric BMW i3. Soluția permite celor de la BMW să continue producția o perioadă limitată de timp și în cazul unor probleme temporare în alimentarea cu energie din rețeaua clasică.
Despre turbinele eoliene am scris un articol complex pe Autocritica. În articol afli detalii despre modul în care funcționează aceste dispozitive, dar și cât de dificil sunt de reciclat palele turbinelor eoliene, ceea ce forțează producătorii să le îngroape efectiv în pământ la finalul perioadei de utilizare.
În vizită la AM Campus: centrul de printare 3D inaugurat în 2020
Pe lângă uzina de la Dingolfing, calatoria în Germania a inclus și o vizită la centrul Additive Manufacturing Campus din Oberschleißheim, o municipalitate din districtul Munchen situată la numai 13 kilometri nord de centrul orașului.
S-ar putea să nu pară, dar numele centrului este cât se poate de intuitiv: Additive Manufacturing este termenul tehnic sub care este cunoscut procesul de printare 3D la nivel industrial. Inaugurat în 2020, AM Campus este un exemplu concret de eficiență când vine vorba despre noile componente care vor ajunge pe modelele BMW, dar mai ales pe modelele Rolls-Royce și motocicletele BMW.
Gândește-te că aici există 50 de sisteme industrriale care produc undeva la 50.000 de componente pe an, iar avantajele acestora comparativ cu metodele clasice de producție sunt majore: componentele pentru un viitor automobil aflat în stadiu de proiect se dezvoltă mult mai repede, pentru că timpul efectiv de producție este mai scurt, iar inginerii pot testa mai multe versiuni ale unei componente într-un timp mult mai mic.
Concret, componentele cu design complicat se produc tradițional chiar și în câteva luni, în timp ce procesul de printare 3D industrială permite reducerea timpului la numai câteva zile. În plus, componentele printate 3D sunt mult mai ușoare decât cele convenționale, ceea ce înseamnă o masă totală mai mică pentru automobil și, implicit, o eficiență energetică mai mare, indiferent că vorbim despre o mașină cu motor termic sau electric.
Despre procesul de printare 3D la nivel industrial la centrul AM Campus am scris în cadrul reportajului publicat pe Autocritica. În articol am detaliat întregul proces de printare 3D, de la designul pe computer până la produsul finit.
Debrecen: uzină în construcție
Totuși, indiferent de toate aceste strategii de îmbunătățire, sunt sigur că vei fi de acord cu mine că o uzină construită în prezent de la zero are un potențial mult mai mare să fie eficientă și prietenoasă cu mediul înconjurător. Este ca și cum construiești astăzi un bloc rezidențial cu cele mai moderne și eficiente tehnologii disponibile pe piață: noul bloc va fi mult mai eficient din toate punctele de vedere decât un bloc din 1973.
În cazul Grupului BMW, blocul rezidențial cu tehnologie de ultimă generație va lua forma unei uzine la Debrecen, în Ungaria, pe un teren cu o suprafață de 400 de hectare unde vor fi produse anual circa 150.000 de mașini.
Debrecen va fi prima uzină auto din lume proiectată să nu emită dioxid de carbon în atmosferă. Treaba asta este realizabilă pentru că uzina nu va folosi nici petrol, nici gaze naturale, iar energia electrică va fi produsă integral din surse regenerabile. De exemplu, cea mai mare parte a energiei electrice va proveni din sisteme de panouri fotovoltaice montate în incinta uzinei, iar restul din surse regenerabile externe. În plus, există opțiunea de a utiliza și energie geotermală și, spre deosebire de Leipzig, vopsitoria va avea arzătoare alimentate electric.
Inginerii germani s-au gândit inclusiv la metode de reciclare, care vor fi aplicate pentru o serie de metale, dar și pentru pilitura de la frezare şi presare, în timp ce căldura reziduală de la sistemele de răcire va fi utilizată pentru a încălzi spațiile interioare, dar și apa.
S-ar putea să vrei să ridici o mână să-mi spui că petrolul va fi totuși utilizat la uzină sub formă de benzină sau motorină, pentru mașinile care vor ieși pe porțile uzinei. Ei bine, la Debrecen se vor produce doar mașini electrice, și asta pe o platformă complet nouă: Neue Klasse.
Producția uzinei de la Debrecen va începe în anul 2025.
Cum "unești" toate uzinele prin digitalizare
În cadrul vizitei de la Dingolfing am aflat detalii și despre un amplu proces de digitalizare a tuturor uzinelor BMW din lume prin scanare cu laser 3D. Digitalizarea asta s-a încheiat deja la Dingolfing și a presupus utilizarea unor scanere laser 3D mobile furnizate de un stat-up german cu care s-au realizat imagini panoramice, planuri de etaj, structuri generale ale clădirilor și configurația zonelor exterioare.
Probabil te întrebi la ce este utilă o astfel de digitalizare. Gândește-te că cea mai veche uzină BMW are circa 100 de ani (Munchen). Altele au fost construite acum 50 de ani (Dingolfing), în timp ce altele n-au împlinit încă 20 de ani (Leipzig), iar unele sunt abia la “creșă” (AM Campus). Ca să nu mai spun că la cea mai nouă dintre ele abia au început lucrările.
De-a lungul timpului, arhitecții și constructorii au folosit diverse metode pentru a concepe planurile uzinelor. Chiar dacă planurile există probabil și în format digital, acestea nu au un format unitar, pentru că au fost gândite în perioade diferite, de minți diferite, cu tehnologii complet diferite.
Digitalizarea prin scanare laser 3D va permite inginerilor să aibă o imagine de ansamblu pentru toate uzinele prin intermediul unei singure aplicații software - îi zice BMW Factory Viewer, dacă ești extrem de curios - și, cel mai important, să optimizeze diverse procese de producție. Inginerii vor putea astfel să gândească mai ușor strategia de producție pe baza acestor planuri 3D, iar unele uzine mai vechi vor putea să “fure” proceduri de lucru mai eficiente de la uzine mai noi.
Cu 21 de uzine în întreaga lume, dintre care 12 în Europa, 4 în Asia, două în America de Nord, două în America de Sud și una în Africa, plus încă una construcție în Ungaria, Grupul BMW a conceput strategia iFactory pentru a putea lua decizii în mod unitar când vine vorba despre eficientizarea proceselor de producție și reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Scopul este reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 80% până în 2030, comparativ cu emisiile din 2019, și statutul de constructor neutru din punct de vedere al emisiilor până în 2050.
Este, dacă vrei, cea mai bună dovadă că, pentru ca omenirea să evite schimbările ireversibile ale climei, trebuie să colaborăm cu toții pentru acest obiectiv comun, de la cea mai simplă persoană fizică până la cele mai mari corporații și instituții de stat.
Strategia iFactory este modul în care Grupul BMW implementează ambițiile Uniunii Europene ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Am scris pe larg despre acest subiect într-un articol publicat, ai ghicit, pe Autocritica.
Îți place newsletter-ul Patru Pereți? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
Recomandările săptămânii:
Călătoria în Germania la cele două uzine ale Grupului BMW a avut ca punct de sosire și de plecare aeroportul din Munchen. Și pentru că între finalul vizitei și decolarea spre București ar fi trebuit să stau vreo 7 ore în aeroport, am profitat de oportunitate să petrec aproape 4 ore în Munchen.
După ce m-am holbat minute în șir la clădirea primăriei din Marienplatz printre alte câteva mii de turiști, am pornit pe o ploaie măruntă de toamnă spre una dintre principalele atracții ale orașului: parcul Englischer Garten sau, mai pe românește, English Garden. Nu te gândi însă la un parc obișnuit: vorbim despre un parc cu o suprafață de 375 de hectare - nope, nu e nicio greșeală, este un parc de 375 de hectare, cu aproape 100 de hectare mai mare decât cea mai mare uzină BMW din Europa - care se întinde din apropiere de zona centrală a orașului până la periferie. Un parc unde există 75 de kilometri de piste de biciclete.
Și cum mă plimbam eu așa pe aleile pustii ale parcului - pustii doar pentru că ploua mărunt - m-am gândit dacă nu cumva avem și noi așa ceva în București. Întâmplarea face că, la vreo săptămână după ce m-am întors din Munchen, Anca Iosif a publicat pe DOR un reportaj despre Parcul Natural Văcărești. Care la 190 de hectare e la jumătate din Englischer Garten, dar care vine la pachet cu 185 de specii de păsări, 330 de plante, 13 de mamifere, 6 de amfibieni, 5 de reptile și 135 de insecte.
Articolul Ancăi este o combinație excelentă între reportaj la fața locului, ghid turistic pentru cei care n-au mai fost niciodată acolo și istoria locului - s-a plecat de la o mlaștină care s-a transformat într-o groapă de gunoi ce a găzduit inclusiv o închisoare. Dar este mai ales o poveste despre cum a ajuns mlaștina asta să fie recunoscută oficial drept o zonă protejată datorită unor oameni care s-au luptat ani de zile cu instituțiile statului pentru a oferi bucureștenilor o oază de natură în mijlocul orașului.
O poveste despre cum să conservăm natura în orașe.
Anca Iosif produce Re:Mediu, un newsletter despre relația dintre natură și natura umană, dar și despre management de deșeuri, păduri sau conservare de arii și specii protejate.
Dacă articolul Ancăi te-a convins să mergi în Parcul Natural Văcărești cât e încă vreme bună, una dintre condițiile pentru a ajunge acolo este să fii sănătos. Știu, sună ciudat, mai ales că aparent a cam trecut pandemia, dar sunt sigur că, de exemplu, n-ai avea chef să mergi la plimbare printre păsări, mamifere și amfibieni cu o durere de măsea.
Într-o astfel de situație ți-ai face repejor programare la o clinică de stomatologie, fără să știi că ai dreptul la servicii stomatologice gratuite sau măcar la un preț redus.
E ok, nici eu nu știam. Am aflat însă recent că pot să merg gratuit la stomatolog după ce am citit cea mai recentă ediție din Foaia de observație, un newsletter conceput de jurnalista Sorana Stănescu. Sorana a descrifat limbajul de lemn al autorităților și explică excelent cum poți să folosești serviciile stomatologice gratuite la care ai dreptul, unde găsești medici stomatologi care acceptă astfel de lucrări, de ce sunt foarte puțini medici înscriși în program și unde mergi când ai o urgență stomatologică la miezul nopții.
Foaia de observație este un newsletter medical în care Sorana Stănescu scrie despre “drepturile și responsabilitățile tale ca pacient, despre cum ar trebui să te raportezi la acel moment din viitor când nu vei mai avea o sănătate perfectă, dar și despre realități care funcționează și cum ar putea fi ele replicate: spitale sau organizații cu inițiative și servicii de calitate ori tineri medici care găsesc soluții la probleme sistemice.”
Știrile săptămânii:
1. Producătorul și furnizorul de energie electrică de stat Hidroelectrica nu va emite facturi și nu va procesa cererile primite pentru serviciul de furnizare până joi, 10 noiembrie. (Profit)
De ce este important: Hidroelectrica este în prezent furnizorul de energie electrică cu cel mai mic preț din piață, similar cu prețul plafonat de 0.68 lei / kWh pentru un consum de cel mult 100 kWh pe lună. În ultima perioadă, numeroși clienți au raportat că nu au mai primit facturi pentru energia electrică de câteva luni. De altfel, decizia Hidroelectrica are la bază necesitatea de a instala noi aplicații software și de a migra bazele de date.
2. Parlamentul României a adoptat un proiect de lege care detaliază ce înseamnă concret că un imobil este locuibil atunci când este predat cumpărătorului. (Avocatnet)
De ce este important: Una dintre condițiile pentru ca la vânzarea unei locuințe să se aplice cota redusă de TVA de 5% este ca imobilul respectiv să poată fi locuit. Totuși, în Codul Fiscal nu se menționează explicit ce înseamnă că un imobil poate fi locuit, motiv pentru care au existat numeroase situații în care ANAF a solicitat retroactiv TVA de 19% pentru locuința respectivă. Proiectul de lege adoptat acum de Parlament clarifică aceste aspecte. Printre altele, imobilul este locuibil dacă proprietarii au acces liber individual la spațiu, au acces la energie electrică și apă potabilă și există cel puțin un spațiu pentru odihnă, o bucătărie și o baie.
3. Dobânda medie pentru un credit ipotecar nou a crescut la 5.9%, în timp ce dobânda medie pentru depozitele bancare a urcat la 7%. (Profit)
De ce este important: Indicii ROBOR și IRCC au crescut semnificativ în ultima perioadă, după ce Banca Națională a României a majorat treptat rata de dobânda de politica monetară la 6,25%. Acest lucru a condus la creșterea ratelor pentru persoanele care aveau deja credite, dar și la creșterea dobânzilor pentru credite noi. Astfel, dobânda medie pentru creditele ipotecare a crescut în septembrie la 5,9%, comparativ cu 4,1% în septembrie 2021. În schimb, dobânda medie pentru creditele de nevoi personale a ajuns la 12,7%. Între timp, dobânda medie pentru un depozit în lei a crescut la 7%, comparativ cu 1,7% în septembrie 2021.