Primele detalii despre programul Casa Verde Fotovoltaice 2023
Patru Pereți #65 • Ponderea creditelor ipotecare în tranzacțiile imobiliare din București • Din 1 februarie se expediază cardurile de energie, iar cazierul judiciar se eliberează online.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletterului Patru Pereți. În această săptămână analizăm împreună principalele noutăți ale programului Casa Verde Fotovoltaice pentru anul 2023.
Continuăm apoi cu o analiză despre ponderea creditelor ipotecare în tranzacțiile imobiliare din București pentru perioada 2009-2022 și cu un grup de știri despre eliberarea online a cazierului judiciar și expedierea cardurilor de energie pentru plata facturilor la utilități.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre piața imobiliară și despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Abonează-te la Patru Pereți și îl primești în inbox în fiecare miercuri.
Programul Casa Verde Fotovoltaice 2023
Prin programul Casa Verde Fotovoltaice, statul român oferă finanțare de până la 20.000 de lei pentru persoanele care doresc să monteze panouri fotovoltaice pe acoperișul casei pentru a produce energie electrică. Finanțarea acoperă cel mult 90% din valoarea proiectului, iar restul de 10% reprezintă investiția beneficiarului.
Tanczos Barna, ministrul Mediului, a anunțat în această săptămână primele detalii despre programul Casa Verde Fotovoltaice din acest an. Pentru moment, aceste detalii nu sunt incluse într-un ghid de finanțare oficial, motiv pentru care nu este exclus ca până la lansarea efectivă a programului să apară o serie de schimbări.
Ce știm până acum despre programul Casa Verde Fotovoltaice 2023, pe baza declarațiilor făcute de Tanczos Barna:
bugetul va fi de aproximativ 3 miliarde de lei, iar numărul de beneficiari va fi de circa 150.000. Un calcul elementar arată că fiecare beneficiar va obține finanțare de cel mult 20.000 de lei, adică la fel ca la edițiile anterioare;
programul ar putea include în premieră finanțarea de capacități de stocare a energiei electrice, adică finanțarea de baterii. Acest lucru poate fi util pentru persoanele care nu doresc să devină prosumatori (adică să trimită în rețeaua națională energia electrică produsă de panourile fotovoltaice), ci să stocheze energia electrică produsă și să o consume atunci când au nevoie (de exemplu, pe timp de noapte sau pentru încărcarea unei mașini electrice);
dosarul care trebuie depus pentru obținerea finanțării va fi simplificat și va include doar următoarele documente: carte de identitate, extras de carte funciară pentru locuință, dovadă că beneficiarul nu are datorii la stat și la bugetul local și certificat de racordare. Acesta din urmă se obține după instalarea sistemului fotovoltaic.
Ce nu știm încă despre programul Casa Verde Fotovoltaice 2023:
dacă finanțarea se va acorda în limita a 90% din valoarea proiectului, la fel ca și până acum. Cel mai probabil va rămâne însă la fel;
dacă dosarele vor fi validate de primării, așa cum a afirmat ministrul mediului în toamna anului trecut. Până acum, dosarele au fost analizate de Administrația Fondului de Mediu (AFM), care este subordonată Ministerului Mediului. AFM vrea să mute analiza dosarelor către primării ca urmare a creșterii numărului de beneficiari la 150.000 și a faptului că în anii trecuți analiza dosarelor a fost extrem de greoaie, în condițiile în care la ediția precedentă au fost depuse 43.000 de dosare.
Bugetul programului Casa Verde Fotovoltaice 2023 ar urma să fie aprobat până în 15 februarie, iar programul ar urma să înceapă în cursul lunii martie. Totuși, întrucât vorbim despre autoritățile statului român, nu este exclus ca termenele anunțate verbal să fie depășite.
Ponderea creditelor ipotecare în tranzacțiile imobiliare din București
În ediția de săptămâna trecută a newsletterului Patru Pereți am analizat evoluția numărului de tranzacții imobiliare din București începând din 2009, iar concluzia a fost că anul trecut s-a înregistrat un record istoric de tranzacții.
Începând de anul trecut, dobânzile la credite au crescut semnificativ, iar acest lucru a afectat inevitabil și piața creditelor ipotecare. În acest context, am încercat să aflu dacă piața de creditare pentru imobile a fost influențată negativ de creșterea dobânzilor.
Astfel, am preluat de pe site-ul oficial al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) datele referitoare la numărul de credite imobiliare contractate în București în fiecare an începând din 2009, iar apoi le-am comparat cu numărul total de tranzacții.
În final, am calculat în procente câte dintre tranzacțiile imobiliare din București au fost finanțate prin credite imobiliare și am făcut graficul de mai jos pentru a înțelege mai ușor cum a evoluat ponderea creditelor:
Iată câteva concluzii:
ponderea creditelor ipotecare în numărul total de tranzacții imobiliare din București a ajuns anul trecut la cel mai mic nivel din ultimii 6 ani: 47%, similar cu cel din 2016. De altfel, este pentru prima oară după anul 2016 când ponderea scade sub 50%;
2022 este al treilea an consecutiv în care ponderea creditelor ipotecare este în scădere;
potrivit datelor publicate de ANCPI, 95% dintre locuințele tranzacționate în București în anul 2019 au fost achiziționate prin credit ipotecar. Procentul este extrem de mare și mă gândesc că este foarte posibil ca undeva să existe o greșeală în datele raportate de ANCPI. Dacă ai idee de unde provine această eroare trimite-mi un reply la acest mail sau comentează pe site la acest articol pentru a desluși misterul;
2013 și 2014 au fost anii în care ponderea creditelor ipotecare a fost cea mai scăzută, de numai 33% din numărul de tranzacții. Începând din 2015, ponderea a crescut rapid în fiecare an până la acel procent fabulos de 95% din 2019;
ponderea de 47% din 2022 este identică cu ponderea medie pentru întreaga perioadă 2009-2022, presupunând că datele raportate pentru 2019 sunt corecte.
în total, în perioada 2009-2022, în București au fost acordate 619.142 de credite ipotecare;
Este important de menționat că programul Prima Casă, cunoscut în prezent ca Noua Casă, a fost lansat în anul 2009, astfel că toate datele prezentate includ și creditele acordate prin acest program.
Îți place newsletterul Patru Pereți? Hai să-ți spun un secret: cele mai bune texte le scriu în timp ce savurez un espresso de calitate într-o cafenea de specialitate. Cel mai simplu mod să te asiguri că newsletterul Patru Pereți ajunge și săptămâna viitoare la tine în inbox este să-mi cumperi un espresso. Costă doar 10 lei și tu alegi dacă vrei să-l cumperi o singură dată, o dată pe lună sau de mai multe ori pe lună.
Știrile săptămânii
1. Cazierul judiciar se eliberează online începând din 1 februarie. Opțiunea poate fi accesată prin intermediul platformei online de plăți Ghișeul, de unde utilizatorul este direcționat către “hubul de servicii al Ministerului de Interne”. Whatever that means. (Economedia)
De ce este important: Cazierul judiciar este un document oficial solicitat de numeroase instituții ale statului, dar și de companii private. Până acum, cazierul judiciar putea fi obținut doar de la secțiile de poliție prin completarea unei cereri de mână și, în cele mai multe cazuri, era eliberat în câteva minute.
2. Poșta Română va începe în 1 februarie distribuirea cardurilor de energie, prin care 4 milioane de beneficiari vor primi 1.400 lei în două tranșe de câte 700 lei pentru plata facturilor la utilități. (E-nergia)
De ce este important: Cardurile de energie vor putea fi folosite de beneficiari începând din 20 februarie pentru a plăti facturile la utilități prin mandat poștal la orice sediu al Poștei Române. De aceste carduri beneficiază în special pensionarii cu pensii mai mici de 2.000 lei, inclusiv cei cu orice grad de handicap, cu condiția ca persoanele care locuiesc cu beneficiarii să aibă venituri lunare de cel mult 2.000 lei / persoană. Fondurile alocate pentru acest program provin de la Uniunea Europeană.
3. Peste 88.000 de persoane care au ieșit la pensie au primit în total peste 1,1 miliarde de lei pentru contribuțiile din Pilonul II de pensii private, potrivit unor statistici publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. 90% dintre beneficiari au optat pentru plata integrală a sumei acumulate în cont, în timp ce restul au preferat să primească banii eșalonat în 5 ani. (Banking News)
De ce este important: Datele publicate de ASF indică faptul că o persoană proaspăt pensionată a obținut, în medie, circa 12.500 de lei de pe urma banilor care au ajuns în contul Pilonului II de pensie privată. În condițiile în care pensia medie în România este de 1.739 lei, înseamnă că fiecare beneficiar a obținut, în medie, echivalentul a puțin peste 7 pensii medii lunare.