Patru Pereți #24: Povestea Cetății Poenari
Cetatea Poenari este situată lângă Transfăgărășan, însă cele aproape 1500 de trepte pe care trebuie să le urci pentru a ajunge la destinație o transformă într-un obiectiv frecvent ignorat de turiști.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. În această săptămână te invit să descoperi povestea Cetății Poenari din județul Argeș. E foarte posibil să nu fi auzit de ea până acum, dar a ajuns inclusiv în atenția presei internaționale, probabil mai ales datorită lui Vlad Țepeș.
După această poveste vei avea ocazia să citești perspectiva mea asupra celor mai importante știri cu tentă mai mult sau mai puțin imobiliară din ultimele 7 zile. De exemplu, vei afla dacă este mai ieftin să faci un duș rapid de 10 minute decât să te bălăcești în cadă, dar și cât de mult vor crește ratele la creditele oferite de bănci după mai 2019. Bonus: avem detalii despre două proiecte imobiliare majore în București și Cluj-Napoca.
Înainte să începi lectura, te rog să trimiți acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Este important ca informațiile de calitate să ajungă la cât mai multe persoane. Mulțumesc!
Povestea Cetății Poenari
La sfârșitul anului trecut, Cetatea Poenari de pe vârful Muntelui Cetățuia din județul Argeș a fost închisă temporar publicului până la începutul anului 2023 pentru lucrări de conservare și reabilitare. Deși este mai puțin cunoscută publicului larg, cetatea are un potențial turistic semnificativ datorită faptului că se afla în apropiere de Transfăgărășan, iar istoria să este legată puternic de domnitorul Vlad Țepeș.
Potrivit datelor obținute în urma cercetătorilor arheologice din perioada 1968-1970, Cetatea Poenari a fost construită în prima parte a secolului al XIV-lea, pe vremea lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești, iar inițial cetatea avea un singur turn de formă pătrată cu laturi de peste 8 metri la exterior și de peste 4 metri la interior. Turnul a fost realizat din piatră brută și structurat pe trei niveluri despărțite prin planșee de lemn.
De asemenea, datele arheologice sugerează că celelalte trei turnuri de observație și zidurile aferente acestora au fost realizate în secolul al XV-lea, în perioada domnitorului Vlad Țepeș. Practic, în această perioadă, cetatea a fost extinsă cu ziduri cu o lungime de 60 de metri și o lățime de 10-15 metri care înconjoară practic turnul central de formă pătrată. Noile turnuri au fost realizate conform tradiției bizantine din piatră “umplută” la interior cu pământ său văr și consolidată cu bârne din lemn longitudinale și transversale.
Datele arheologice confirmă, de altfel, o serie de scrieri ale cronicarilor din acea vreme. Astfel, Țepeș a decis extinderea cetății datorită amplasării acesteia într-un cadru natural greu accesibil, pe un vârf de munte situat la aproximativ 25 de kilometri de Curtea de Argeș. Cetatea devenea în acest mod un refugiu ideal în contextul conflictelor frecvente cu Imperiul Otoman.
Cronicarul Radu Popescu afirma că la construcția cetății au fost trimiși inclusiv boieri din Târgoviște și familiile lor, întrucât aceștia plănuiseră să-l execute din cauza obiceiului de a-i trage în țeapă pe tâlhari și trădători.
Domnul au trimis slujători şi în zioa dă Paşte lovindu-i, au prins şi pe bărbaţi şi pă mueri şi feciorii şi featele, împodobiţi fiind, i-au dus la cetatea Poenarii de au lucrat până li s-au spart hainele.
Pasaj din “Letopisețul Cantacuzinesc”, o cronică ce descrie istoria dintre anii 1290 și 1690
În prima parte a secolului al XVI-lea au avut loc mai multe etape de reparații, consolidări sau transformări minore, însă ulterior cetatea a fost abandonată.
Cercetările arheologice din perioada 1968-1970 au contribuit la descoperirea unor elemente istorice importante despre Cetatea Poenari, iar acestea au avut loc în aceeași perioadă în care s-au făcut pregătirile pentru construcția Transfăgărășanului, care trece chiar pe lângă cetate.
Celebrul traseu a fost construit în perioada 1970-1974 ca reacție a regimului lui Nicolae Ceaușescu la invazia sovietică asupra Cehoslovaciei din 1968. Practic, Ceaușescu și-a dorit un drum strategic alternativ între Transilvania și Muntenia, care să conecteze garnizoanele din Pitești și Sibiu, întrucât se temea de ușurința cu care armata sovietică ar fi putut ataca și bloca celelalte drumuri de legătură între Transilvania și Muntenia: Șoseaua Alpină Novaci-Săliște (cunoscută în prezent drept Transalpina), Șoseaua Câmpina-Predeal (care face parte din DN 1) sau Șoseaua Bumbești Jiu - Petroșani (DN 66).
Ca urmare a cercetătorilor arheologice și ca parte a lucrărilor desfășurate pentru Transfăgărășan, autoritățile au decis să simplifice accesul dificil spre cetate și au construit o scară din beton cu 1480 de trepte. În acest fel, Cetatea Poenari a fost practic integrată în circuitul turistic. Cu toate acestea, traseul rămâne unul relativ dificil pentru turiștii care caută mai degrabă să se relaxeze decât să “muncească” fizic: urcarea celor aproape 1500 de trepte de la baza stâncii până la poarta Cetății Poenari durează în medie circa o oră, motiv pentru care cetatea nu este de regulă printre obiectivele turistice ale celor care vizitează Transfăgărășanul.
Iată cum arată în prezent urcarea celor 1480 de trepte și Cetatea Poenari, pe baza unui reportaj realizat relativ recent de TVR:
În anul 2019, Cetatea Poenari a fost vizitată de 100.000 de turiști, iar numărul acestora a scăzut la 80.000 în 2020 ca urmare a pandemiei de coronavirus. Consolidarea și reabilitarea începute anul trecut vizează atât cetatea în sine, cât și cele 1480 de trepte ale scării din beton. Prin urmare, potențialul turistic al cetății va crește, inclusiv pentru turiștii străini, mai ales datorită proximității Transfăgărășanului și “implicării” istorice a lui Vlad Țepeș.
De altfel, cu numai doi ani în urmă, Cetatea Poenari a ajuns în atenția presei internaționale. Agenția creativă londoneză NeoMam Studios a realizat animații cu șapte castele medievale din întreaga lume reconstituite digital, printre care și Cetatea Poenari. Echipa de design a colaborat cu arhitecți și a studiat diverse documente oficiale pe baza cărora și-a imaginat cum a arătat Cetatea Poenari la finalul construcției realizată de Vlad Țepeș în secolul al XV-lea. Din motive legate de copyright nu pot publica animația respectivă în newsletter, însă o poți vedea aici. Iar detalii despre proiectul realizat de NeoMam Studios poți citi pe Smithsonian Magazine.
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Știrile săptămânii
1. Ratele pentru creditele acordate de bănci începând din luna mai 2019 au crescut oficial începând de vineri, 1 aprilie, ca urmare a faptului că valoarea indicelui de referință IRCC a crescut de la 1.17% la 1.86%. (Profit)
De ce este important: Conform legislației, valoarea indicelui IRCC pentru perioada aprilie-iunie 2022 se calculează pe baza cotațiilor publicate de Banca Națională a României pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Astfel, persoanele cu credite obținute după mai 2019 resimt modificările de dobânzi cu o întârziere de 6 luni comparativ cu piața. Ratele vor crește și mai mult începând din 1 iulie, întrucât valoarea zilnică a indicelui IRCC a crescut constant în ultimele luni și a ajuns în prezent la 3.74%. Publicația Profit estimează că valoarea medie a indicelui IRCC care va fi valabilă în intervalul iulie-septembrie va ajunge la circa 2.65%, pe baza cotațiilor individuale ale IRCC din intervalul ianuarie-martie 2022.
Poți vedea valorea actualizată a indicelui IRCC, precum și numeroase alte date statistice importante pentru buzunarul tău, în documentul cu date economice pe care l-am dezvoltat recent.
2. Consiliul General al Municipiului București a aprobat creșterea prețului la gigacalorie pentru populație cu 131%, de la 143 lei la 330 lei, începând din aprilie 2022. Prețul real al gigacaloriei este de 860 lei, iar diferența de 530 lei este suportată de Primăria Capitalei. (Hotnews)
De ce este important: Facturile la căldură și apă caldă pentru locuitorii racordați la sistemul centralizat operat de Termoenergetica vor crește practic de peste două ori. Cu toate acestea, prețurile sunt mai mici decât cele adoptate deja de alte orașe mari din România: 350 lei la Timișoara, 373 lei la Oradea sau 450 lei la Constanța.
Pont: Un duș rapid de 10 minute este mai ieftin decât o bălăceală în cadă
La presiune obișnuită, para unui duș are un debit de 9-10 litri pe minut, în timp ce o cadă necesită în mod normal un volum de apă de 90-100 de litri. Prin urmare, dacă faci un duș în mai puțin de 10 minute vei folosi o cantitate de apă caldă mai mică decât dacă alegi să te speli în cadă. Informația vine de la producătorul britanic de sisteme de încălzire și apă caldă Worcester Bosch deținut de compania germană Bosch.
3. Dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a anunțat primele detalii despre proiectul rezidențial pe care intenționează să-l construiască pe fosta platformă IMGB din sudul Bucureștiului. (Prime Kapital)
De ce este important: Cel mai interesant aspect al noului proiect este că accesul mașinilor va fi interzis complet pe străzile din interiorul ansamblului rezidențial. Proiectul include construcția a 3150 de apartamente și parcări supraetajate pentru 3.800 de mașini situate lângă blocurile de locuințe. Locuitorii vor avea acces la mașini prin intermediul unor pasarele, însă nu vor putea parca mașinile în fața blocului.
Proiectul mai include un centru comercial IMBG Value Centre, un centru comunitar și o grădiniță. Prima fază va fi finalizată în decembrie 2024, iar întregul proiect are ca termen anul 2027.
4. Grupul imobiliar Iulius va dezvolta un proiect de regenerare urbană în Cluj-Napoca pe actuala platformă a uzinei Carbonachim, care va fi relocată în zona industrială a orașului. (Profit)
De ce este important: Noul proiect imobiliar prevede o componentă rezidențială, peste 23.000 de metri pătrați de spații pentru birouri, peste 6.000 de locuri de parcare și 3.500 de spații pentru biciclete, peste 115.000 de metri pătrați de spații de retail, spații indoor și în aer liber pentru artă, muzică și entertainment și peste 4 hectare de spații verzi și alei pietonale. Lucrările sunt estimate să înceapă în 2023, iar valoarea totală a investiției se ridică la circa 500 de milioane de euro.
În ultimii ani, numeroase uzine din România au fost înlocuite cu blocuri de apartamente, însă proiectul propus de Iulius Grup este unul mult mai complex și include și o componentă importantă de spații verzi. De aceea, voi analiza în detaliu noul proiect și voi prezenta o analiză a acestuia într-o ediție viitoare a newsletter-ului Patru Pereți.
5. 23 de dezvoltatori imobiliari din București sunt urmăriți penal pentru că au indus în eroare autoritățile Sectorului 1 în privința numărului de locuri de parcare disponibile la imobilele construite. Prejudiciul este estimat la aproape două milioane de euro. (News.ro)
De ce este important: Potrivit Hotărârii 66 din 6 aprilie 2006 adoptată de Consiliul Local al Sectorului 1, dezvoltatorii imobiliari trebuie să amenajeze un anumit număr minim de locuri de parcare pentru locuințe. În principiu, în cazul blocurilor de locuințe, dezvoltatorii trebuie să amenajeze un loc de parcare pentru fiecare apartament din bloc. În cazul nerespectării acestei cerințe, dezvoltatorii plătesc o taxă de 10.000 de euro pentru fiecare loc de parcare lipsă.
Potrivit procurorilor din București, în perioada 2019-2021, pentru a evita plata taxelor pentru locurile de parcare lipsă, mai mulți dezvoltatori au prezentat la recepția lucrărilor un număr mai mare de locuri de parcare decât cele existente în mod real. Cea mai frecventă metodă a fost reprezentată de sistemele de parcare automată supraetajată, care nu au fost instalate niciodată (caz în care s-a apelat la "bunăvoința" inspectorilor) sau care au fost desființate imediat după recepția lucrărilor. Prejidiciul total este de 1.880.000 de euro și reprezintă echivalentul amenzilor pe care le dezvoltatorii ar fi trebuit să le plătească pentru absența a 188 de locuri de parcare.
Alte articole interesante de citit în această săptămână:
Publicația Panorama analizează modelul de business prin care aeroportul din Sofia își propune să construiască un nou terminal de pasageri comparativ cu birocrația specifică ce împiedică dezvoltarea aeroportului Henri Coandă din București. Hint: bulgarii au concesionat aeroportul unor investitori privați.
ArsTechnica propune o poveste despre modul în care ruinele orașului antic Pompei sunt supravegheate de robotul Spot dezvoltat de Boston Dynamics. Autoritățile locale speră ca Spot să-i ajute să detecteze tunelurile ilegale săpate de hoții de artefacte.
Mai jos îl vezi pe Spot în toată splendoarea lui prin Pompei: