Clădirea care stochează energie electrică
O companie de arhitectură și un producător de energie electrică vor să construiască o clădire de până la 1.000 de metri înălțime care să joace rol de baterie pentru stocarea energiei electrice.
Una dintre problemele cu care se confruntă producătorii de energie regenerabilă este lipsa unor capacități majore de stocare a energiei electrice atunci când producția depășește consumul din momentul respectiv.
De exemplu, în anumite zile, turbinele eoliene sau panourile fotovoltaice pot produce o cantitate de energie electrică mult peste necesarul de consum din acel moment, iar această situație va deveni tot mai frecventă pe măsură ce cota de piață a energiei regenerabile în mixul de surse de energie va deveni tot mai mare.
Teoretic, cea mai simplă rezolvare este stocarea energiei în baterii convenționale Li-Ion, însă această soluție nu este neapărat eficientă pe scară largă, atât din cauza costurilor de dezvoltare, cât și ca urmare a suprafeței mari pe care o ocupă un astfel de dispozitiv și a pierderilor de energie electrcă dacă aceasta este stocată o perioadă îndelungată.
Industria caută soluții alternative mai eficiente, iar una dintre acestea este cunoscută generic sub numele Gravity Energy Storage System (GESS).
Așa cum sugerează și numele, o baterie GESS este un dispozitiv de stocare pentru energie gravitațională. Mai exact, un dispozitiv cu o anumită masă este ridicat la o anumită înălțime. Atunci când este nevoie de energie electrică, dispozitivul este lăsat să cadă liber și, în timpul coborârii, produce energie gravitațională, care ulterior alimentează un generator.
Cantitatea de energie electrică produsă în acest fel este ușor de dedus prin formula E = mgh, care simbolizează produsul dintre masa dispozitivului, accelerația gravitațională (aproximativ 9,81 m/s2) și înălțimea de la care coboară acesta.
În vara anului trecut, compania de stocare de energie regenerabilă Energy Vault a inaugurat în China prima baterie GESS care poate stoca o cantitate de energie suficient de mare pentru a fi conectată la rețeaua națională. Bateria are o putere de 25 MW și generează o cantitate de 100 MWh de energie electrică.
Proiectul reușit în China a determinat acum Energy Vault să gândească un proiect la o scară mult mai mare. În acest scop, compania a semnat un parteneriat cu firma de arhitectură și inginerie Skidmore, Owings & Merrill (SOM). E în regulă dacă n-ai auzit de SOM, dar sunt aceeași oameni care au proiectat, printre multe altele, Burj Khalifa din Dubai, cea mai înaltă clădire din lume la aproape 830 de metri.
În cadrul parteneriatului, SOM a primit provocarea de a concepe proiectul unei clădiri care să găzduiască o baterie GESS capabilă să genereze energie electrică de ordinul GWh, ceea ce ar permite alimentarea pe termen lung a unei localități în cazul unei catastrofe care întrerupe alimentarea obișnuită cu energie electrică.
Clădirea în sine va fi dedicată exclusiv dispozitivului GESS, astfel că nu vorbim despre o clădire rezidențială sau de birouri. Tocmai de aceea, construcția în sine poate fi realizată din numeroase materiale care nu sunt folosite uzual în clădirile rezidențiale, inclusiv deșeuri miniere, cenușă de la arderea cărbunilor, reziduuri rezultate în urma construcției dispozitivului GESS sau chiar fibra de sticlă a palelor de turbine eoliene scoase din uz.
Europa va trebui să gestioneze deșeuri de până la 500.000 de tone de pale de turbine eoliene până în 2050, întrucât aceste componente nu sunt reciclabile în prezent. Citește pe Autocritica despre inovațiile gândite de ingineri pentru a produce pale de turbine eoliene reciclabile.
Energy Vault estimează că tehnologia pe care a dezvoltat-o în cadrul primului proiect din China poate fi scalată de arhitecții SOM pentru a construi un turn cu o înălțime de cel puțin 300 de metri și cel mult 1.000 de metri care să genereze câțiva GWh de energie electrică.
Cu toate acestea, inginerii SOM trebuie să găsească soluții pentru o serie de provocări care apar tocmai prin prisma scalării tehnologiei la o putere mult mai mare. Printre altele, inginerii SOM trebuie să gândească un mecanism care poate susține o masă mult mai mare la înălțime, cum va fi întreținută întreaga clădire și cum poate fi optimizată amprenta la sol necesară unei astfel de construcții.
Teoretic, o astfel de clădire capabilă să genereze energie electrică atunci când este necesar poate fi construită inclusiv în mediul urban și integrată în arhitectura locală, singura problemă în acest caz fiind că spațiul respectiv ar fi putut fi utilizat pentru o clădire rezidențială.
Pentru moment, Energy Vault nu a avansat un termen pentru prima construcție GESS realizată în parteneriat cu SOM, însă cel mai probabil procesul va fi unul de lungă durată, mai ales că pentru moment nu a fost stabilit nici locul construcției.
Abonează-te la newsletterul Patru Pereți și primești periodic pe email analize despre piața imobiliară și tehnologii în construcții.
🏠 Tranzacții pe piața imobiliară din România
O dată pe lună scriu în newsletterul Patru Pereți o radiografie a pieței imobiliare din România, cu informații utile care te ajută să înțelegi mai bine evoluția acestui domeniu și să iei decizia potrivită în cazul în care analizezi opțiunea unei tranzacții imobiliare.
Această secțiune este prezentată de Storia și OLX Imobiliare, platformele care formează cel mai mare ecosistem imobiliar din România.
Tranzacții pe piața imobiliară în mai 2024: La nivel național, numărul de tranzacții imobiliare a scăzut în luna mai 2024 cu 14,5% comparativ cu luna similară a anului trecut, în timp ce Bucureștiul a raportat o scădere cu 28%. La nivelul primelor cinci luni ale anului, numărul de tranzacții a crescut cu 17% la nivel național și cu 21% în București comparativ cu ianuarie - mai 2023.
Interesul populației pentru tranzacții imobiliare în mai 2024: Numărul de contactări directe pentru cumpărarea de apartamente a înregistrat în mai 2024 o creștere cu 17% comparativ cu mai 2023, în timp ce numărul de afișări pentru anunțurile din această categorie a fost constant.
Informații utile despre piața imobiliară în mai 2024: Persoanele care fac presiuni de orice fel asupra proprietarului unei locuințe cu scopul de a-l determina să-și vândă locuința vor primi pedepse între 1 și 5 ani de închisoare, în cazul în care faptele împiedică proprietarul „să-și folosească locuința în mod normal”, potrivit unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. În cazul în care faptele au ca efect „tulburarea utilizării locuinței”, pedeapsa este de la 1 la 3 ani de închisoare sau amendă.
1.000m înălțime nu altitudine, nu? O construiesc la munte?