Complexul rezidențial fără mașini din Paris
Complexul rezidențial fără mașini din Paris
Patru Pereți #76 • Jocurile Olimpice de la Paris 2024 • Centralele de apartament ar putea fi interzise în 2029 • Cea mai mare clădire de birouri din România a fost inaugurată la Iași.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletterului Patru Pereți. În această săptămână îți propun o aventură la Paris, acolo unde a fost inaugurat recent un complex rezidențial în care accesul mașinilor este interzis.
Rămânem apoi în Paris pentru o poveste despre Jocurile Olimpice de anul viitor, după care revenim în România și vorbim despre centrale termice, clădiri de birouri și un complex rezidențial gândit doar pentru închiriere.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre piața imobiliară și despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Abonează-te la Patru Pereți și îl primești în inbox în fiecare miercuri.
Complexul rezidențial fără mașini din Paris
În România, numeroase complexuri rezidențiale se construiesc haotic, fără o integrare cu infrastructura deja existentă în zonă și, uneori, inclusiv fără acces la cele mai elementare utilități.Dacă ar vrea și, mai ales, dacă ar fi “încurajați” prin legislație, dezvoltatorii ar putea să construiască complexe rezidențiale moderne mai eficiente din punct de vedere energetic, mai prietenoase cu mediul înconjurător și mai adaptate la cerințele reale ale locuitorilor.
Pentru asta nici nu ar trebui să reinventeze roata. Există numeroase exemple de astfel de complexe rezidențiale moderne în Europa, iar unul dintre cele mai recente a fost inaugurat de curând în Paris. Mai exact, în cartierul Rosa Parks din Arondismentul 19 din Paris. Se numește Îlot Fertile (mai pe românește, Insula Fertilă) și a fost conceput de Linkcity, o subsidiară a companiei de construcții Bouygues Construction (care este prezentă și în România), după ce proiectul a câștigat în februarie 2016 competiția “Reinventarea Parisului” organizată de primărie.
O zonă industrială reinterpretată
Complexul rezidențial a fost construit pe un teren industrial dezafectat cu o suprafață de 1,3 hectare, situat în imediata apropiere a unei stații de cale ferată regională și a unei stații de metrou. Cu alte cuvinte, într-o zonă care oferă acces rapid la transportul în comun și la transportul regional pe calea ferată. Aș îndrăzni să spun că stația de tren este chiar prea aproape de noul complex din perspectiva zgomotului generat de trenuri.
Complexul rezidențial este format din patru clădiri pentru care constructorul a folosit beton cu un proces de producție cât mai eficient cu emisiile. Mi-ar fi plăcut să existe cifre concrete pe acest subiect, mai ales că industria cimentului este responsabilă pentru aproximativ 4% din emisiile globale de dioxid de carbon. Poate cu altă ocazie. Cert este că fațadele celor patru clădiri au fost realizate cu 10.000 de metri pătrați de piatră colectată local din regiunea Île-de-France, iar o mare parte dintre deșeurile rezultate pot fi reutilizate.
Utilități moderne: pompe de căldură și panouri fotovoltaice
Complexul a fost gândit din start pentru a fi cât mai independent din punct de vedere al utilităților. De exemplu, toate cele patru clădiri beneficiază de sisteme cu pompe de căldură care captează o parte din apă uzată generată de locuitori la chiuvetă și la duș pentru a o transforma în energie electrică, iar aceasta din urmă este folosită pentru a furniza apă caldă. O altă parte a apei uzate este răcită și transferată apoi în sistemul de conducte montat sub pardoseală pentru a răci locuințele pe timp de vară.
De asemenea, o mare parte din energia electrică necesară în cadrul complexului provine de la sisteme de panouri fotovoltaice cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați care au fost montate pe acoperișuri. Printre panourile fotovoltaice au fost plantate numeroase plante, care au inclusiv rolul de a răci panourile fotovoltaice, în condițiile în care temperaturi prea ridicate afectează eficienta acestora.
Patru clădiri unde locuiești, muncești și te relaxezi
În ciuda faptului că are doar patru clădiri, complexul are un public țintă variat, întrucât se potrivește atât pentru persoanele care vor să locuiască aici pe termen scurt, cât și pentru turiști.
De exemplu, una dintre clădiri este un bloc rezidențial cu 440 de locuințe pentru cei care vor să locuiască pe termen lung. Dintre acestea, 164 de locuințe sunt dedicate studenților, iar alte 150 sunt concepute special pentru persoanele tinere care locuiesc singure. O altă clădire găzduiește un hotel cu 129 de camere pentru turiști, iar o a treia clădire este un hostel cu 228 de paturi pentru turiștii care călătoresc în grupuri mari. Aici se află inclusiv un centru de fitness, un bar și un restaurant accesibile de către toți locuitorii complexului.
A patra construcție este o clădire de birouri care include și un incubator pentru start-up-uri și un spațiu de co-working, la care se adaugă șase spații comerciale și un centru logistic unde curierii pot lăsa colete care vor ajunge la destinatorii finali cu biciclete electrice.
Între clădiri au fost amenajați 3.800 de metri pătrați de spații verzi, inclusiv livezi și grădini, pentru ca în drumul spre casă sau spre camera de hotel să te bucuri un pic de natură. Există și spații pietonale, dar și un traseu special pentru mobilitate ușoară, adică un traseu pe care îl poți parcurge pe bicicletă, patine cu rotile sau skateboard. În principiu, orice dispozitiv care nu are niciun fel de motor.
Accesul mașinilor strict interzis
Apropo de motor, simți că lipsește ceva din tot acest peisaj? Exact, nu există niciun loc de parcare pentru mașini, pentru că accesul mașinilor în complex este interzis. Da, nu există nici măcar parcare subterană.
Accesul mașinilor este interzis pentru că întreaga idee a complexului este să ducă la extrem conceptul de oraș de 15 minute: în acest complex poți să locuiești, poți să muncești (de la sediul firmei sau în spațiul de coworking), poți să mergi la cumpărături și la sala de fitness. Și ajungi pe jos la stația de metrou pentru a călători rapid în oraș sau la stația de tren pentru a pleca în vacanță.
Pentru a încuraja locuitorii să păstreze acest concept așa cum a fost gândit, dezvoltatorul complexului recomandă persoanelor care vor cumpăra locuințe să aleagă un furnizor care produce energie electrică din surse regenerabile, iar spațiile verzi sunt întreținute de o companie angajată special în acest sens.
Îți place newsletterul Patru Pereți? Hai să-ți spun un secret: cele mai bune texte le scriu în timp ce savurez un espresso de calitate într-o cafenea de specialitate. Cel mai simplu mod să te asiguri că newsletterul Patru Pereți ajunge și săptămâna viitoare la tine în inbox este să-mi cumperi un espresso. Costă doar 10 lei și tu alegi dacă vrei să-l cumperi o singură dată, o dată pe lună sau de mai multe ori pe lună.
Jocurile Olimpice de la Paris 2024
Complexul rezidențial Insula Fertilă este doar un exemplu prin care Parisul se adaptează treptat la un concept în care sursele de energie regenerabilă, spațiile pietonale largi și serviciile publice de transport local capătă o importanță tot mai mare în detrimentul mașinilor.
În același timp, Paris va găzdui anul viitor Jocurile Olimpice, cea mai mare competiție sportivă din lume, la care sunt așteptați peste 15.000 de sportivi, ceea ce va reprezenta o provocare majoră pentru autoritățile locale inclusiv din perspectiva protecției mediului și promovării mobilității urbane. Pentru că nu prea poți să promovezi măsuri dure pentru reducerea emisiilor precum interzicerea mașinilor poluante în oraș și apoi să organizezi un eveniment sportiv care la edițiile din 2012 (Londra) și 2016 (Rio de Janeiro) a generat în atmosfera câte 3,5 milioane de tone de dioxid de carbon.
De aceea, organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 își propun să reducă emisiile directe la cel mult 1,5 milioane de tone de dioxid de carbon, similar cu emisiile înregistrate într-un an de circa 300.000 de mașini cu motoare termice care parcurg câte 20.000 de kilometri. Printre altele, Paris își propune să folosească preponderent infrastructura existentă, să elimine aparatele de aer condiționat din satul olimpic în favoarea unor pompe cu căldură și să ofere servicii de mobilitate urbană moderne. Sportivi precum David Popovici vor fi transportați inclusiv cu mașini electrice alimentate cu hidrogen, în timp ce spectatorii se vor putea deplasa cu vehicule electrice inedite pe două sau trei roți.
Am scris pe larg despre această strategie complexă adoptată de autoritățile din Paris într-un amplu articol care a fost publicat pe site-ul lui Mircea Meșter, acolo unde de regulă găsești cronici sportive cu scrise cu umor. Ei bine, de data asta găsești o analiză serioasă despre o altă latură a Jocurilor Olimpice:
Știrile săptămânii
1. Comisia Europeană va analiza în 27 aprilie un proiect care prevede ca, începând din anul 2029, centralele termice de apartament care funcționează cu gaze naturale să aibă un indice de eficiență de minim 115%, care este imposibil de atins în practică. Cu alte cuvinte, dacă proiectul va fi aprobat, centralele termice de apartament ar urma să fie interzise în Uniunea Europeană, inclusiv în România, începând din 2029. (E-nergia)
De ce este important: În prezent nu este clar dacă noile blocuri care vor fi construite după 2029 vor putea utiliza centrale termice de bloc sau dacă vor fi obligate să folosească pompe de căldură pe energie electrică sau hibride (energie electrică și gaze naturale). În plus, nu este clar cât timp vor mai putea fi utilizate centralele termice aflate în uz în momentul în care noua lege ar urma să intre în vigoare. De altfel, traseul legislativ este unul complex, iar textul legii poate suferi numeroase modificări pe parcursul anilor până la implementarea efectivă. Opt țări europene au introdus deja sau vor introduce în următorii ani restricții la achiziționarea de noi centrale termice sau la utilizarea centralelor termice actuale. La sfârșitul anului 2021, în România existau circa 3 milioane de locuințe cu centrale termice.
2. Dezvoltatorul imobiliar Iulius a inaugurat cea mai mare clădire de birouri din România. Clădirea se numește Palas Campus și se află în Iași, în imediata apropiere a Palas Mall și a Palatului Culturii. Clădirea oferă 54.000 de metri pătrați de birouri, 6.000 de metri pătrați pentru spații comerciale și poate găzdui până la 5.000 de angajați. (Iulius)
De ce este important: În ultimii ani, Iași s-a dezvoltat puternic în industriile IT și auto, în care lucrează numeroși specialiști. De altfel, întreaga clădire de birouri Palas Campus a fost închiriată integral de 13 companii din aceste două domenii, printre care se numără Amazon (cu un centru de cercetare și dezvoltare software), Microsoft, producătorul de semiconductori AMD sau furnizori de soluții software precum Visma și Cognizant Softvision.
3. Dezvoltatorul imobiliar Forty Management a început lucrările de construcție la Central District Lagoon City din București, un complex care va include peste 400 de apartamente de închiriat, spații de birouri, un hotel și o lagună artificială. Proiectul este construit pe strada Coralilor 18 din cartierul Dămăroaia, în apropiere de Petrom City, sediul central al OMV-Petrom. (Central District)
De ce este important: Central District Lagoon City va fi unul dintre primele complexe rezidențiale din București unde toate locuințele vor fi disponibile doar pentru închiriere. De altfel, mai mulți dezvoltatori au anunțat în ultima perioadă astfel de proiecte, întrucât anticipează o creștere a cererii pentru locuințe de închiriat în detrimentul achizițiilor directe, ca urmare a creșterii dobânzilor și a schimbării stilului de viață a tinerilor.
Următoarea ediție a newsletterului Patru Pereți apare miercuri, 10 mai.