Patru Pereți #2 - Cum alegi orașul în care să locuiești după criterii digitale
În ediția de astăzi povestim despre ce criterii digitale ar fi bine să iei în calcul dacă intenționezi să te muți într-un alt oraș pentru a profita la maxim de faptul că poți să lucrezi de acasă.
Salut și bine te-am găsit la a doua ediție a newsletter-ului Patru Pereți! Înainte să începem, hai să-ți spun un lucru din bucătăria internă: astăzi ești unul dintre cei 139 de abonați care a primit acest mail.
Puțini, dacă ne uităm la ce audiență au publicațiile online din România. Mulți, dacă luăm în calcul că au trecut doar 7 zile de la lansarea oficială și nu a existat niciun fel de campanie pentru promovarea acest produs editorial. Doar Word of Mouth!
Dar n-ar strica deloc să ne strângem și mai mulți. Așa că hai să continuăm cu Word of Mouth! Trimite acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Trecem de 200 până miercurea viitoare?
Oricum, ne-am strâns aici mai mulți decât se pot strânge zilele astea în tribunele Sălii Polivalente din Cluj-Napoca pentru turneul de tenis Transylvania Open, din motive pe care le știm cu toții. Asta e, măcar îi avem acolo pe Mircea Meșter sau Andreea Giuclea care ne spun povești din tribună și stau de vorbă cu fetele (da, cu one and only Emma Răducanu).
Dar destul cu introducerea, să trecem la treabă, că de aia ne-am adunat aici. Și începem în forță cu o autocritică.
Rectificări despre prețurile la utilități
Analiza despre prețurile la utilități din prima ediție a newsletter-ului include o serie de greșeli și omisiuni, pe care mi le asum și pentru care îmi cer scuze.
În primul rând, furnizorii de energie electrică achiziționează energie electrică de pe piața OPCOM (Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale), nu de pe Bursa Română de Mărfuri, așa cum am scris în analiză.
În al doilea rând, am omis să menționez una dintre principalele cauze ale creșterii prețurilor: conform legislației în vigoare, producătorii vând energia electrică la un preț similar. Astfel, producătorii de energie care folosesc cărbunele drept materie primă au crescut prețul din cauza tarifelor în creștere pentru certificatele verzi, iar producătorii de energie care folosesc surse regenerabile au cerut același preț, pentru că sunt obligați prin lege să facă acest lucru, chiar dacă au costuri de producție mult mai mici.
În al treilea rând, efectul acestei reguli legislative este că Hidroelectrica, producător de energie electrică din surse regenerabile deținut de statul român, și-a dublat profitul în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară de anul trecut: 1.69 miliarde de lei vs. 806 milioane de lei. Profitul va ajunge în conturile statului român sub formă de dividende, iar banii vor fi folosiți în cele din urmă pentru a compensa facturile populației la energie electrică.
Mulțumesc persoanelor care mi-au atras atenția, direct sau indirect, asupra acestor greșeli.
Știrile săptămânii
1. Banca Națională a României (BNR) va modifica unele reguli pentru acordarea creditelor imobiliare cu scop investițional. Noile reguli vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2022. (BNR)
De ce este important: În cazul creditelor imobiliare cu scop investițional (cumpărătorul nu va locui la acea adresă), avansul minim va crește de la 15% la 25% pentru creditele în lei, la 35% pentru creditele în euro și la 50% pentru creditele în alte valute. Practic, BNR vrea să limiteze creditele imobiliare pentru investitorii speculativi, care cumpără o locuință doar pentru a o revinde sau pentru a o închiria. În plus, gradul maxim de îndatorare va fi stabilit de fiecare bancă în parte în funcție de riscul valutar, riscul dobânzilor și riscul de diminuare a veniturilor.
2. Patru companii de asigurări au început să ofere asigurări RCA pe un an cu plata în două sau patru rate. (Digi24)
De ce este important: Decizia companiilor de asigurări vine pe fondul creșterii accelerate a primelor de asigurare pentru RCA după falimentul City Insurance, în unele cazuri chiar și cu peste 100%. Pe de altă parte, prețurile au crescut brusc și au fost stabilite chiar de companiile de asigurări fără să existe neapărat o explicație logică, iar în unele cazuri tarifele au devenit mai mari decât cele orientative publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
3. Un nou ansamblu rezidențial a primit autorizația de construire în București între strada Mihail Sebastian și Șoseaua Progresului, în apropiere de Vulcan Value Centre. Noul ansamblu este dezvoltat de NEPI Rockcastle, se numește Vulcan Residence, va avea 12 etaje și 256 de apartamente, iar prețurile încep de la 64500 de euro + TVA pentru un studio cu o suprafață utilă de 44 de metri pătrați. (Investing in Romania)
De ce este important: Noul ansamblu rezidențial va fi construit într-o zonă aflată în plină expansiune imobiliară. În apropiere de Vulcan Residence, pe Șoseaua Progresului, se construiește în prezent și One Cotroceni Park, care va include blocuri rezidențiale, clădiri de birouri și spații comerciale.
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Analiza săptămânii: Cum alegi orașul în care să locuiești după criterii digitale
În epoca pre-pandemie mă duceam în fiecare zi a săptămânii la birou, deși aveam posibilitatea să lucrez de acasă. Eram confortabil între pereții respectivi și, mai presus de toate, mă simțeam ca între prieteni, chiar dacă pe hârtie interacționam cu colegi și șefi. Știu, sunt un norocos.
Restricțiile impuse în primăvara anului 2020, la începutul pandemiei, m-au forțat să mă adaptez. Iar adaptarea a fost, în realitate, mult mai simplă decât mă așteptam. Discuțiile de natură editorială s-au mutat, natural, pe WhatsApp și la telefon, iar “ședința” ocazională de pe Google Meet era așteptată cu nerăbdare pentru a ne vedea fețele și a ne întreba, la modul cel mai serios, cum suntem și cum ne merge. Ca-ntre prieteni.
Pandemia ne-a demonstrat tuturor că este esențial ca între pereții casei să te simți cel puțin la fel de confortabil să muncești ca între pereții clădirii de birouri. În același timp, pentru anumite categorii de angajați, posibilitatea de a lucra de acasă a deschis o nouă perspectivă: cei patru pereți de acasă nu trebuie neapărat să fie în aceeași localitate cu cei patru pereți de la birou.
Fenomenul migrației în țară este deja unul destul de accentuat. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în fiecare dintre ultimii 4 ani (2017-2020) aproximativ 200.000 de români și-au schimbat în acte localitatea de domiciliu. Probabil că numărul real este mult mai mare.
În epoca Work From Home, cei mai predispuși să-și schimbe localitatea de domiciliu sunt cei care au posibilitatea să lucreze de acasă. Iar aici vorbim, în principiu, de persoane care lucrează într-un fel sau altul în mediul digital, din fața unui computer: programatori, designeri web, consultanți, oameni de marketing sau vânzări. Și lista poate continua.
Iar astfel de persoane au dezvoltat în general abilități digitale în numeroase aspecte ale vieții, de la televizorul comandat pe o aplicație mobilă până la închirierea unei trotinete electrice pe telefon și de la plata impozitelor locale prin platforma Ghișeul până la depunerea unor acte online fără să mai calci prin Primărie. Eh, și aici am atins un punct sensibil: dacă decid să mă mut într-un alt oraș, care sunt serviciile digitalizate de care voi putea beneficia? Sau, și mai concret, care sunt serviciile de tip smart city de care aș avea nevoie?
Pentru a răspunde la această întrebare am deschis un Google Keep, am făcut un tap pe “New list” și am început să înșir niște criterii pe care ar trebui să le îndeplinească orașul în care aș vrea să mă mut. Iar aici mă refer strict la criterii de natură digitală, pe care de multe ori ești tentat să le neglijezi atunci când decizi să te muți.
Nu am pretenția că m-am gândit la toate criteriile importante. În același timp, nu am abordat aici în niciun fel criteriile clasice pe care le iei în calcul atunci când te muți, cum ar fi cât de liniștită este zona sau ce parcuri, grădinițe, școli sau hypermarket-uri ai în apropiere. Despre toate astea poate vom discuta într-un număr viitor al newsletter-ului.
Acestea fiind zise, să-i dăm drumul:
1. Soluții digitale pentru mobilitate urbană
În imaginația mea, orașul în care vreau să trăiesc are un sistem de transport în comun modern, cu aplicație mobilă pentru plata călătoriei și verificarea în timp real a poziționării autovehiculelor pe traseu. Are servicii de car-sharing și ride-sharing la un tap distanță, dar și opțiuni alternative precum trotinete electrice și biciclete.
Iar orașul ăsta mai are și stații de încărcare pentru mașini electrice activate din aplicații mobile, pentru că popularitatea acestora este în creștere accelerată, dar și parcări inteligente, eventual contra-cost, cu posibilitatea de a plăti direct printr-o aplicație. Ideal ar fi să existe și un sistem digital de management al traficului, dar probabil deja cer prea mult pentru România.
2. Soluții digitale pentru educație
Habar n-am cum este să ai 7 ani, să butonezi deja fără probleme telefoanele părinților și apoi să mergi la școală pentru a învăța de pe niște manuale cu o programă învechită. Nu știu cum e, dar pun pariu că un astfel de copil ar ajunge rapid la concluzia că școala este plictisitoare.
Tocmai de aceea, vreau ca orașul în care trăiesc să aibă școli și licee care au implementat într-un fel sau altul niște metode de învățare digitale, care să stârnească curiozitatea copiilor. Dar și un sistem digital prin care să aflu de pe telefon ce note are copilul la școală, să nu fiu nevoit să merg la ședința cu părinții doar pentru asta.
3. Soluții digitale pentru mediul înconjurător
Parcă te și aud: “Bre, ce treabă are mediul înconjurător cu serviciile digitale?”. Ei bine, eu insist că are. Poluarea a devenit o problemă majoră în anumite orașe din România și, până scăpăm într-un fel sau altul de cauzele poluării, ar fi important să știu exact gradul de poluare din localitate. Ca să știm când e bine să deschidem geamul și când nu.
De aceea, o localitate cu o rețea de senzori pentru monitorizarea calității aerului în timp real, cu informații afișate într-o aplicație mobilă, are deja un punct în plus din perspectiva mea. În plus, pot fi folosiți senzori și pentru a optimiza consumul de apă, gaze naturale și energie, ceea ce are ca efect direct o reducere a facturilor, a emisiilor și, implicit, a poluării. Asta cu condiția ca țevile de apă caldă să nu fie găurite și să nu piardă 2000 de tone de apă în fiecare oră, așa cum se întâmplă în București.
4. Soluții digitale pentru internet oriunde, oricând
Operatorul meu de telefonie m-a anunțat recent că am primit un bonus de 1.000.000 de MB valabil timp de un an. Adică 1.000 GB, adică 1 TB de internet mobil. Așa că probabil o să te întrebi de ce mă interesează ca în orașul în care locuiesc să fie rețele Wi-Fi de bună calitate la cafenele, restaurante, hoteluri și, de ce nu, în parcuri și alte locuri publice.
Păi mă interesează pentru că uneori nu lucrez de acasă, ci de la diverse cafenele sau restaurante. Ceea ce probabil ți se întâmplă și ție dacă ai un job flexibil din punctul ăsta de vedere. Și parcă nu vreau să apelez mereu la un hotspot mobil care mănâncă vreo 10% din baterie pentru fiecare oră de utilizare.
5. Soluții digitale pentru administrația publică locală
Am lăsat la urmă unul dintre cele mai sensibile subiecte când vine vorba despre digitalizare: contactul cu administrațiile publice locale. Pentru că degeaba orașul are soluții digitale private, dacă trebuie să mă duc lunar la primărie să achit taxa de salubritate.
Și ăsta este doar un exemplu. Eu unul vreau ca interacțiunea fizică cu autoritățile locale să fie cât mai rară posibil. Asta înseamnă că în primul rând intru pe site-ul primăriei să văd cât de modern este, cât de actualizat este și, mai ales, dacă pot descărca sau completa diverse documente, de la certificat de atestare fiscală până la cazier.
Practic, caut să văd dacă pot depune cereri online sau măcar dacă pot face programări pentru anumite vizite care nu pot fi digitalizate, pentru a evita să stau zeci de minute sau ore la coadă. Implicit, caut să văd dacă primăria are acord cu Ghișeul sau cu o altă platformă online pentru plata taxelor locale. Și caut să văd dacă pot intra în contact cu funcționarii publici pentru informații și altfel decât prin prezența fizică sau printr-un număr de telefon la care nu răspunde nimeni.
Și cred că vreau toate astea pentru că am rămas cu sechele după ce ani de zile am plătit taxele la ANAF prin contact direct cu două angajate (mereu aceleași!) care încercau să-mi inducă ideea că îmi fac o deosebită favoare că îmi primesc banii: o angajată verifica domol suma de plată pe un monitor CRT și îmi elibera o hârtie pe care trebuia să o prezint la ghișeul alăturat unei angajate care îmi lua efectiv banii. Neapărat cash, neapărat în suma fixă și întotdeauna cu scârbă.
Partea bună este că lucrurile se mișcă și în această direcție. Ghișeul este cel mai bun exemplu în acest sens, însă există și Digitax, o aplicație cu interfață apropiată de WhatsApp și Facebook care permite locuitorilor să comunice online cu funcționarii publici și să primească notificări pentru plata taxelor locale. Digitax este disponibilă în orașe precum Alba Iulia, Arad, Ploiești, Iași sau Piatra Neamț.
Bonus: Studiu despre cele mai inteligente orașe
Știu ce vei spune: dacă vrei cu adevărat să schimbi peisajul, vei avea nevoie de foarte mult timp să analizezi criteriile pe care le bifează fiecare dintre marile sau micile orașe ale României. Aici te ajută însă studiul “Mapping of Smart Counties, Cities and Villages în România” realizat de Vegacomp Consulting, care a pus cap la cap toate proiectele de smart city implementate sau în curs de implementare în România și a făcut diverse clasamente ale localităților în funcție de numeroase criterii.
PDF-ul minune are 50 de pagini, dar este o lectură utilă dacă vrei să te muți în alt oraș. Hai să-ți dau și un spoiler: orașele din România cu cele mai multe proiecte smart city sunt Alba Iulia, Cluj-Napoca, Iași, București și Arad. Aici găsești studiul complet.
Îți place ce citești? Susține acest proiect editorial printr-o contribuție financiară cu un click pe butonul de mai jos. Tu alegi valoarea contribuției, precum și frecvența acesteia: o singură dată, în fiecare lună sau în fiecare an. Mulțumesc!
De citit la alții
New York Times a publicat o analiză despre modul în care omenirea a început să înregistreze progrese pentru reducerea încălzirii globale și care sunt pașii următori în această direcție.
În 2014, oamenii de știință estimau că temperatura medie globală va crește cu 4 grade până în anul 2100. În prezent, după implementarea unor măsuri, previziunile indică o creștere a temperaturii medii globale cu 3 grade până în 2100. Totuși, oamenii de știință afirmă că temperatura medie trebuie să crească cu cel mult 1.5 grade pentru a evita schimbări climatice ireversibile.
Analiza New York Times este disponibilă doar pentru abonați, însă în calitate de cititor de Patru Pereți o poți citi gratuit cu un click pe acest link, datorită opțiunii Send this article. Opțiunea permite oricărui abonat la NYT să trimită până la 10 articole pe lună prietenilor printr-un link personalizat, pentru ca aceștia să citească articolul respectiv fără să se aboneze. Cu plăcere.