Cum ne pregătim pentru următorul cutremur
Rucsacul de urgență și planul pentru întâlnirea cu familia sunt două dintre măsurile pe care le poți ca parte a pregătirilor pentru următorul cutremur major.
Săptămâna trecută am participat la o dezbatere găzduită de Fundația Comunitară București despre modul în care ar trebui să ne pregătim în mod individual pentru următorul cutremur major care va avea loc în zona Vrancea, în contextul în care se împlinesc 47 de ani de la ultimul cutremur major din România.
Cu accent pe pregătirea individuală dintr-un motiv foarte simplu: în cazul unui cutremur major, nicio instituție a statului nu are capacitatea de a interveni rapid pentru a ajuta toate persoanele afectate, în primul rând pentru că numărul persoanelor afectate de un astfel de cutremur va fi semnificativ mai mare decât angajații instituțiilor de salvare.
Asta e valabil în orice stat, nu doar în România, iar în ecuație trebuie să includem și o altă variabilă: inclusiv o parte dintre cei de la care vom aștepta ajutor vor fi afectați de cutremur și vor avea nevoie la rândul lor de ajutor.
Potrivit unor estimări realizate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), în cazul unui cutremur major, 25% dintre locuitorii din București ar urma să sufere o pierdere semnificativă: pierderea propriei vieți, pierderea unei rude sau pierderea locuinței din cauza prăbușirii sau a gradului avansat de avarii.
În acest context, este important să ne pregătim individual pentru un astfel de scenariu printr-o serie de măsuri simple, care de cele mai multe ori sunt ignorate.
Rucsacul de urgență
Potrivit unor statistici internaționale realizate de experți în dezastre naturale, rata de supraviețuire fără apă și mâncare a persoanelor care rămân imobilizate în urma prăbușirii totale sau parțiale a unei clădiri este de 90% în primele 24 de ore de la cutremur, de 50-60% în primele 48 de ore și de numai 20-30% în primele 72 de ore. După aceste 72 de ore, șansele de supraviețuire scad la 10%.
Pentru ca șansele tale de supraviețuire să crească este util să ai la îndemână așa-numitul rucsac de urgență, care ar trebui să includă, printre altele, apă, batoane proteice și alte alimente neperisabile ca surse de hrană, o pătură termică sau sac de dormit pentru a evita problemele cauzate de frig, o lanternă și un fluier pentru a putea alerta echipele de salvare cu privire la locul în care te afli. Nu uita nici de medicamente, în special dacă urmezi un tratament periodic.
Pe de altă parte, acest rucsac trebuie să fie depozitat într-un loc ușor accesibil, pentru a avea timp să ajungi la el în cazul unui cutremur. Și, la fel de relevant, este posibil ca un cutremur să te găsească în altă parte decât acasă, caz în care nu-l vei putea folosi.
Planul pentru întâlnirea cu familia și prietenii
În cazul unui cutremur major, este foarte posibil ca membrii familiei tale să nu fie cu toții acasă simultan, mai ales dacă evenimentul are loc în timpul zilei. În plus, gândește-te că într-un astfel de scenariu este foarte posibil ca serviciile de telefonie și internet să nu funcționeze deloc sau să funcționeze foarte greu, fie pentru că vor fi suprasolicitate, fie pentru că unele echipamentele tehnice nu vor mai funcționa.
Prin urmare, va fi greu sau aproape imposibil să iei legătura cu familia și cei apropiați prin metodele tradiționale cum ar fi un apel telefonic, un SMS sau un mesaj pe WhatsApp. În acest context este important să stabilești preventiv un loc de întâlnire cu familia și, eventual, cu prietenii foarte apropiați.
Locul de întâlnire de după cutremur trebuie să fie cât mai ușor accesibil pe jos de locurile pe care le frecventezi, adică apropiat de casă, grădinița și școala copiilor sau locul de muncă. Nu te gândi că vei ajunge acolo cu metroul sau alte mijloace de transport, este evident că acestea vor fi perturbate. În plus, stabilește și cât timp veți aștepta la locul de întâlnire în cazul în care mutremurul nu vă prinde împreună.
Astfel de măsuri de bază sunt explicate în această săptămână în 20 de școli din București de către trainerii Asociației pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului (E.D.I.T) în cadrul campaniei Planul tău de CTRL. În total, se estimează că, cu această ocazie, peste 2.000 de elevi vor afla informații despre comportamentul corect înainte, în timpul și după cutremur.
Abonează-te la newsletterul Patru Pereți pentru informații utile despre piața imobiliară și locuire.
Pe lângă aceste măsuri, ar trebui să iei în calcul alte două practici utile nu doar în cazul unui cutremur, ci și în alte cazuri de urgență:
păstrează fondul de urgență (adică o sumă de bani suficient de mare pentru a putea trăi o perioadă fără venituri) atât sub formă de cash, cât și într-un cont deschis la o bancă. În cazul unui cutremur este posibil să nu mai ai acces la banii cash în urma prăbușirii parțiale sau totale a clădirii, la fel cum este posibil ca o perioada bună de timp să nu mai ai acces la banii din bancă din motive tehnice.
scanează toate documentele importante precum actul de identitate, certificatul de naștere sau pașaportul și stochează-le pe un serviciu de cloud precum Google Drive, OneDrive sau iCloud Drive. Astfel de acte scanate nu au nicio valoare legală pentru autorități, însă se pot dovedi utile în cazul unui cutremur în urma căruia pierzi documentele și nu poți obține prea curând altele noi de la autorități dacă și instituțiile respective au fost afectate de cutremur.
În plus, un aspect important este să trăiești într-o locuință cât mai sigură la cutremur, însă pentru asta trebuie să afli mai întâi cât de sigură este locuința ta în cazul unui seism. Pe acest subiect am scris pe larg într-un newsletter Patru Pereți în urmă cu un an, când am abordat elemente precum:
principalele zone seismice ale României
lista clădirilor expertizate seismic în București
ce cod de proiectare a fost folosit la construcția clădirii
ce informații utile găsești în cartea tehnică a clădirii
Găsești mai jos newsletterul în care am scris despre toate aceste lucruri.
Fundația Comunitară București este inițiatorul Bucureștiul Pregătit, un program dedicat pregătirii pentru cutremur și alte dezastre majore. Împreună cu alte ONG-uri sau grupuri de inițiativă, fundația construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. În cei 12 ani de existență, fundația a finanțat peste 800 de proiecte și burse din București și județul Ilfov cu circa 4,7 milioane de euro.
Precedentele cutremure majore de pe teritoriul de astăzi al României au avut loc în 1802, 1838, 1894, 1908, 1940 și 1977. Întrebarea nu este dacă, ci când va avea loc următorul.
Contribuie la dezvoltarea newsletterului Patru Pereți cu o donație unică sau recurentă.
Cred ca este important sa ai și o asigurare de viață precum și o asigurare facultativa pentru imobilul în care locuiești.Asigurarea obligatorie PAID nu acoperă decât o mică parte din valoarea pe care e posibil să o pierzi în urma distrugerii locuinței.