Patru Pereți #17: Inflația - cum se calculează și de ce o percepem diferit?
Află ce este și cum se calculează inflația, dar și motivele pentru care fiecare dintre noi o percepe în mod diferit.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! Traversăm o perioadă în care rata anuală a inflației este în continuă creștere, ceea ce afectează puterea noastră de cumpărare. Prin urmare, ce prilej mai bun pentru a discuta despre acest subiect?
Înainte să începi lectura, te rog să trimiți acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Este important ca informațiile de calitate să ajungă la cât mai multe persoane. Mulțumesc!
Inflația: cum se calculează și de ce o percepem diferit?
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat în această săptămână că rata anuală a inflației a ajuns în ianuarie 2022 la 8.4%, comparativ cu ianuarie 2021. Inflația din România este astfel mai mare decât inflația medie înregistrată în statele din Uniunea Europeană care folosesc moneda unică (5%), dar și decât inflația din Statele Unite ale Americii (7.5%).
Datele vin la numai câteva zile după ce Bancă Națională a României (BNR) a publicat un amplu raport în care estimează că inflația va crește la 11.2% undeva în intervalul aprilie-iunie 2022, întrucât la 31 martie vor expira măsurile de plafonare și compensare pentru prețurile la energia electrică și gaze naturale.
Potrivit statisticilor publicate de INS, ultima oară când România a avut o inflație cu două cifre a fost în anul 2004, atunci când inflația medie anuală a fost de 11.9%.
Și totuși, ce este inflația?
În orice economie de piață, prețurile tuturor bunurilor și serviciilor variază periodic în funcție de cerere și ofertă. Astfel, unele prețuri cresc, iar altele scad. Atunci când are loc o creștere generalizată a prețurilor la bunuri și servicii înseamnă că avem inflație.
Iată un exemplu simplificat la maxim: dacă există un singur produs în întreaga lume, iar prețul acestuia crește de la 100 lei la 103 lei, înseamnă că inflația este de 3%, pentru că trebuie să plătești cu 3% mai mulți bani pentru a obține același produs. Pe scurt, inflația produce o scădere a puterii de cumpărare.
La polul opus, deflația are loc atunci când prețurile bunurilor și serviciilor scad. În România, inflația se măsoară începând din 1971, iar de atunci și până în prezent au existat doar doi ani în care țara noastră a înregistrat deflație: 2015 (-0.15%) și 2016 (-1.5%). Teoretic, deflația produce o creștere a puterii de cumpărare. Totuși, deflația este caracterizată de o scădere a cererii pentru produse și servicii, pentru că oamenii așteaptă ca acestea să devină și mai ieftine în viitor. Efectul? Producătorii nu au cui să vândă toate bunurile și serviciile, motiv pentru care întrerup temporar producția și concediază o parte din forța de muncă, pentru a ajunge la un echilibru ofertă vs. cerere.
Cu alte cuvinte, inflația și deflația nu sunt bune. Și s-ar putea să spui că, totuși, inflația este mai periculoasă decât deflația. Doar că există ceva mai periculos decât inflația: stagflația. Fenomenul de stagflație are loc atunci când inflația este acompaniată de o lungă perioadă de timp în care creșterea economică a țării este foarte mică. Cel mai bun exemplu de stagflație este oferit de Japonia, care în perioada 1991-2000 a înregistrat o creștere economică anuală medie de numai 0.5%. Dar stagflație a existat și în Marea Britanie (anii ‘60) și Statele Unite (anii ‘70). Dacă vrei să aprofundezi un pic subiectul, articolul ăsta din Harvard Magazine este un bun punct de plecare.
În concluzie, soluția optimă este reprezentată, desigur, de stabilitatea prețurilor. Adică de o inflație scăzută, de 1%, 2%, hai 3% pe an, care în anumite condiții să nici nu fie practic resimțită de oameni dacă există și o creștere economică ce conduce la creșterea salariilor.
Cum se calculează inflația?
Pentru a calcula inflația, autoritățile trebuie să verifice evoluția prețurilor la cât mai multe bunuri și servicii și să calculeze o anumită pondere pentru fiecare produs său serviciu, în funcție de importanța acestuia în bugetul unei familii.
În cazul României, INS analizează prețurile la circa 8.000 de produse și servicii din toate cele 42 de reședințe de județ. Ponderea fiecărui produs sau serviciu în calculul inflației se realizează pe baza structurii cheltuielilor medii lunare realizate de aproximativ 3.000 de familii incluse într-un program numit sugestiv Ancheta Bugetelor de Familie (ABF). Ponderea unui produs sau serviciu se poate modifica în timp, în funcție de statisticile realizate în cadrul ABF. De exemplu, cele mai recente modificări au fost creșterea ponderii pentru prețurile la utilități (în urma creșterilor puternice de prețuri) și pentru diverse servicii online (întrucât importanța lor a crescut în pandemie).
INS a împărțit produsele și serviciile în trei mari categorii:
• mărfurile alimentare au o pondere totală de 30.69% în calculul inflației. Aici găsești alimente precum produse de panificație, legume, fructe, carne, cafea sau băuturi alcoolice, fiecare cu o anumită pondere.
• urmareaza mărfurile nealimentare, care au o pondere de 48.79%. Ce intră aici? Îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilă, combustibili, produse din tutun și vedetele iernii, energia electrică și gazele naturale.
• a treia categorie este cea a serviciilor, cu o pondere de 20.52%. Iar aici găsești, de exemplu, serviciile de transport, abonamentele la diverse servicii precum telefonie mobilă sau cablu TV, cheltuielile la restaurante. Sau chiria, care are o pondere de fix 1.02%. Pentru că România este o țară de proprietari, nu-i așa?
Aș putea să-ți dau un link către un fișier Excel în care INS menționează ponderile pentru o bună parte dintre aceste produse și servicii. Doar că INS își imaginează probabil că fiecare dintre noi are studii de specialitate în economie sau matematică, întrucât datele sunt prezentate într-un mod relativ alambicat și, desigur, relativ greu de descifrat.
Așa am decis să simplific un pic lucrurile și am introdus datele esențiale într-un tabel personalizat în care am menționat ponderile celor mai importante categorii de produse și servicii luate în calcul pentru stabilirea inflației. Tabelul personalizat îl găsești aici, cu mențiunea că ponderile menționate sunt valabile în decembrie 2021.
Tu cum percepi inflația?
Pe baza informațiilor menționate mai sus, cred că este destul de clar că inflația calculată de INS este practic un soi de medie generală care se aplică pentru o familie tipică din România, un indicator care să ofere o idee despre evoluția prețurilor în timp. Așa cum salariul mediu net calculat de asemenea de INS poate reprezenta un reper prin care să înțelegi cât de bine (sau de prost) stai cu salariul raportat la ceilalți cetățeni ai patriei.
Este evident că fiecare dintre noi percepe inflația în mod diferit, întrucât structura de cheltuieli diferă de la o persoană la alta. De exemplu, țigările au o pondere de 6.56% în inflația calculată de INS. Asta înseamnă că o creștere a prețurilor la țigări afectează într-o anumită măsură bugetul fumătorilor, dar este complet irelevantă pentru o persoană care nu fumează.
De asemenea, carnea și preparatele din carne au o pondere de 7.37% în inflația INS, însă persoanele vegetariene nu înregistrează niciun fel de cost cu acest tip de aliment.
Cred că aceste două exemple sunt suficiente pentru a înțelege ideea. Dar cred că deja aud și următoarea ta întrebare: în contextul în care inflația INS este una generală, pentru întreaga economie, cum îmi calculez inflația personală, adică inflația pe care o resimt personal în viața mea?
Foarte simplu: nu o calculezi. Spun asta pentru că este aproape imposibil să calculezi cu precizie inflația pe care o resimți personal. Imaginează-ți doar cum ar fi să calculezi bugetul pe care îl aloci anual pentru lapte: la fiecare achiziție ar trebui să notezi brandul, cantitatea și prețul. Pentru că pot exista diferențe mari de preț între branduri sau între același produs cumpărat din magazine diferite. Practic, dacă anul ăsta plătești mai mult pentru lapte, nu înseamnă neapărat că prețul laptelui a crescut. Poate pur și simplu ai cumpărat mai mult lapte decât anul trecut sau ai optat pentru un brand mai scump.
Așa că, indiferent dacă îți place sau nu, inflația oficială calculată și publicată de INS la nivelul întregii țări reprezintă un punct de reper important inclusiv pentru tine, chiar dacă nu reprezintă valoarea pe care o resimți tu în realitate.
Venituri mai mici, inflație personală mai mare
Pe de altă parte, o serie de studii realizate de oameni cu mai mult timp liber decât mine au arătat că inflația resimțită de persoanele cu venituri mici este mai puternică decât inflația resimțită de persoanele cu venituri mari.
Concret, un studiu realizat de un doctorand la Universitatea San Diego din California a arătat că familiile americane cu cele mai mici venituri au resimțit în decembrie 2021 o inflație anuală de 7.2%, comparativ cu inflația de 6.6% resimțită de familiile cu venituri mari. În acea lună, inflația anuală oficială din Statele Unite a fost de 7%. Între timp a crescut la 7.5%.
Această diferență de inflație resimțită de populație se numește în termeni economici inegalitatea inflației, iar cauzele principale pentru care apare sunt legate de obiceiurile de consum.
Familiile cu venituri mici alocă o mare parte din buget pe produse de strictă necesitate (alimente, utilități) și nu au posibilitatea de a renunța la acestea. De aceea, orice majorare de prețuri se resimte imediat în buget. În schimb, pe parcursul unei perioade inflaționiste, familiile cu venituri mari pot renunța la fonduri alocate de regulă pentru produse mai scumpe, inclusiv vacanțe în țări exotice sau mașini, pentru a-și reduce astfel cheltuielile.
Îți place acest newsletter? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
Știrile săptămânii
1. Banca Națională a României a mărit dobânda de politică monetară de la 2% la 2.5%, la numai o lună de la precedenta majorare de la 1.75% la 2%. (BNR)
De ce este important: Creșterea dobânzii de politică monetară are ca efect direct creșterea dobânzilor pentru toate creditele populației, indiferent că acestea se calculează pe baza indicelui ROBOR sau IRCC. De altfel, indicele ROBOR a ajuns în 14 februarie la 3.55%, în creștere puternică cu o jumătate de punct procentual de la valoarea de 3.05% înregistrată cu numai 11 zile în urmă, în 3 februarie. Specialiștii estimează că o creștere cu un punct procentual a ratei de dobânda de politică monetară (de la 2% la 3%, de exemplu) are ca efect o creștere a ratei unui credit imobiliar cu 200-300 de lei. Actualizarea dobânzilor solicitate de bănci se face de regulă trimestrial și diferă de la o instituție de credit la credit. Este de așteptat ca BNR să opereze noi majorări ale dobânzii de politică monetară pe parcursul acestui an, în pași de 0.25% sau 0.5%. Scopul acestor majorări este de a tempera inflația.
Și asta nu este totul. Imaginea de mai jos arată modul în care dobânda de politica monetară afectează economia:

2. Ministrul Finanțelor a anunțat că analizează opțiunea de a introduce taxe suplimentare pentru persoanele fizice care dețin cel puțin 3 locuințe sau 3 mașini. (Hotnews)
De ce este important: În ultima perioadă au existat numeroase discuții despre regândirea modului în care este taxată proprietatea în România. Una dintre variantele în lucru este creșterea impozitului pe locuințe prin schimbarea modului de calcul, iar acum apare și varianta introducerii unei taxe suplimentare pentru persoanele care dețin mai mult de 3 locuințe. Este posibil ca primele schimbări în această privință să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
3. În România există peste 13.000 de prosumatori. Un prosumator este un producător și consumator de energie electrică din surse regenerabile, în principiu persoane care și-au montat panouri solare și distribuie o parte din energia electrică în rețeaua națională. Prosumatorii au livrat până acum în rețeaua națională peste 26 de milioane de kWh de energie electrică. (Green Report)
De ce este important: Creșterea numărului de prosumatori are potențialul de a reduce presiunea pe sistemul național de energie electrică, mai ales în contextul prețurilor în creștere și a necesității de a adopta tehnologii “verzi”.
4. 57 de camere de la Hotelul Radisson Blu din București au fost închise de Autoritaţea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) din cauza unor deficiențe precum pereți murdari, mobilier uzat, rupt sau cu pete. În plus, ANPC va solicita reclasificarea hotelului de 5 stele. În replică, reprezentanții Radisson Blu susțin că toate camerele închise fac parte dintr-un corp de clădire care nu a mai fost utilizat în ultima perioadă din cauza restrângerii activității pe fondul pandemiei. (Profit)
De ce este important: O noapte de cazare la Radisson Blu costa în prezent aproximativ 460 de lei, iar hotelul are nota 8.4 pe platforma Booking. Totuși, în secțiunea de review-uri, mai mulți clienți afirmă că “hotelul va avea nevoie în curând de o renovare”, “camerele sunt mai puțin moderne decât te-ai aștepta”, “camerele sunt expirate” sau “nu este normal ca un hotel de 5 stele să aibă minibar-ul gol”.
5. Un student din Filipine a dezvoltat un nou tip de panou solar care “colectează” lumina ultravioletă de la soare care pătrunde prin nori. Prototipul se numește AuREUS (Aurora Renewable Energy and UV Sequestration) și a fost testat în propriul apartament al studentului sub forma unui panou cu tentă verde cu dimensiuni de 90x60 centimetri. (The Brighter Side)
De ce este important: Dacă va putea fi dezvoltat în producție de serie, noul tip de panou va permite producția de energie electrică la un randament ridicat inclusiv atunci când este înnorat. Montate pe acoperiș sau ca ferestre ale unei clădiri, panourile ar putea asigura întreaga cantitate de energie electrică necesară funcționării.