Cum se deformează terenul din București în plan vertical
Cartierele din București care vor fi sub-traversate de magistralele de metrou M4 și M5 aflate în stadiu de dezvoltare prezintă deformări ale terenului în plan vertical cu până la 15 milimetri pe an.
Terenurile suferă în mod constant deformări în plan vertical de ordinul milimetrilor pe an din motive naturale sau artificiale. Printre cele mai uzuale cauze se numără mișcările plăcilor tectonice, cutremurele, compactarea sedimentelor sub greutatea proprie, greutatea clădirilor din zonă sau lucrările de infrastructură.
Pe termen lung, chiar dacă aparent sunt mai degrabă minore, astfel de deplasări ale terenului în plan vertical pot conduce la alunecări de teren sau surpări ale terenului. Din acest motiv, înainte de lucrări majore de infrastructură, zonele respective ar trebui analizate din perspectiva deplasării terenului, pentru a identifica eventualele riscuri din acest punct de vedere.
Deplasarea terenului se poate evalua practic prin mai multe metode. Cea mai simplă este nivelmentul de precizie, care se realizează pe teren cu instrumente precum nivela optică, nivela digitală sau mire de nivelment.
O altă metodă este GNSS (Global Navigation Satellite System), care presupune identificarea deformărilor prin utilizarea unui sistem de poziționare globală prin satelit, cum ar fi GPS sau Galileo. De exemplu, în România poți utiliza această metodă prin intermediul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care folosește această tehnică pentru lucrările de cadastru sau pentru a monitoriza alunecările de teren.
Cea de-a treia metodă este InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar), o metodă de teledetecție pe baza unor imagini radar realizate de unul sau mai mulți sateliți care orbitează în mod constant Pământul.
În România, metoda InSAR este utilizată de instituții publice precum ANCPI sau Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Astfel de instrumente pot fi însă utilizate și de companii private, iar un exemplu în acest sens este Sixense România, care face parte din Sixense Group. Pe piața din România, compania monitorizează riscurile structurale și geotehnice asociate șantierelor și realizează studii de inginerie specializată pentru diagnosticarea, protecția și întreținerea activelor.
Cauzele care duc la mișcările și instabilitatea anumitor zone și clădiri sunt diverse și trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la șantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câțiva milimetri pe an, de exemplu. Atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferențiale în cadrul aceleiași structuri, este important ca autoritățile, asociațiile de proprietari, dezvoltatorii și toți factorii decidenți să fie conștienți de ele și să acționeze în consecință.
Mariana Garștea, director general Sixense România
Studiu de caz: cartierele din zonele magistralelor M4 și M5
Unul dintre proiectele recente realizate de Sixense România a avut ca scop realizarea unei analize despre deformările în plan vertical din București. În perioada aprilie 2023 - octombrie 2024, compania a utilizat satelitul italian COSMO-SkyMed, care se află pe orbita Pământului la o altitudine de 619,6 kilometri și realizează o orbită completă a planetei în circa 97 minute.
Cu ajutorul imaginilor transmise de acest satelit, inginerii Sixense România au măsurat aproape 2,7 milioane de puncte pe suprafața Bucureștiului. Imaginile obținute au fost ulterior procesate cu ajutorul Atlas, o aplicație software dezvoltată in-house de Sixense Group.
Specialiștii și-au concentrat atenția pe zonele și cartierele poziționate în apropierea unor viitoare șantiere de lucrări de infrastructură pentru metroul bucureștean, și anume extinderea magistralelor M4 între Gara de Nord și Gara Progresu și M5 între Eroilor și Piața Iancului. Datele colectate arată că, pe parcursul unui an, terenul din cartiere precum Eroilor, Berceni, Colentina sau Giulești s-a deformat cu până la 15 milimetri.
De asemenea, specialiștii au analizat și zona Piața Unirii, întrucât aici se intersectează cele mai aglomerate magistrale ale metroului (M1, M2 și M3), iar zona va intra într-un proces de reabilitare a planșeului care acoperă Râul Dâmbovița. În acest caz, specialiștii au observat deformări diferențiale ale terenului.
Deformarea diferențială se referă la variația deplasărilor între diferite puncte ale unei structuri sau ale terenului de fundare, ceea ce duce la tensiuni interne și potențiale probleme structurale.
Mariana Garștea, director general Sixense România
De asemenea, studiul a analizat și zonele de pe traseul viitoarei magistrale de metrou M7, care va conecta comunele ilfovene Voluntari și Bragadiru.
Abonează-te la newsletterul Patru Pereți și primești periodic pe email analize despre piața imobiliară și tehnologii în construcții.
Studiu de caz: deformări în zonele din jurul lacurilor
Studiul finalizat în acest an vine după un alt studiu realizat de Sixense în București pe parcursul a aproape 4 ani, între ianuarie 2017 și decembrie 2020. În cadrul acestui studiu, specialiștii au analizat peste 1,29 milioane de puncte din 118 imagini realizate de satelitul Sentinel-1 aflat pe orbita Pământului la o altitudine de 693 de kilometri.
Datele colectate au scos în evidență coborâri ale terenului în plan vertical de până la 55 de milimetri și ridicări ale terenului în plan vertical de până la 45 de milimetri. Diferențele de nivel sunt mai ridicate în cadrul acestui studiu comparativ cu datele obținute în studiul din 2023-2024 ca urmare a faptului că au fost comparate la un interval de timp mai mare (aproape 4 ani vs. un an și jumătate).
Studiul a arătat deplasări ale terenului în zone precum Calea Giulești sau Republica - Titan Sud, zonele din jurul lacurilor Colentina, Fundeni, Lacul Morii și zone din apropierea Râului Dâmbovița (Splaiul Unirii, Splaiul Independenței). În plus, deplasări semnificative au fost raportate și pe unele străzi din cartiere precum Eroilor, Lujerului, Pipera - Barbu Văcărescu, Dristor, Mărășești sau Berceni.
Ambele studii realizate de Sixense România sunt disponibile pe platforma digitală proprie Beyond Monitoring la care pot avea acces instituțiile publice, dezvoltatorii imobiliari sau constructorii de infrastructură rutieră și feroviară.
Studiul satelitar indică zone sensibile ce necesită monitorizare atentă atât în timpul execuției lucrărilor, cât și ulterior, în faza de exploatare, pentru a garanta că noile dezvoltări nu pun în pericol mediul construit din proximitate și, bineînțeles, pentru a preveni orice incidente sau accidente care ar putea afecta zona de influență.
Mariana Garștea, director general Sixense România
Dacă nu sunt luate în calcul datele furnizate de astfel de studii, lucrările de infrastructură pot conduce direct sau indirect la apariția unor probleme structurale. Un exemplu în acest sens este reprezentat de șantierul magistralei de metrou M6 dintre 1 Mai (conexiune cu M4) și Aeroportul Henri Coandă.
Ca parte a lucrărilor de construcție, traficul rutier de pe Calea Griviței a fost deviat pe străzile laterale Carpați, Mircești și Soveja. Publicația Buletin de București a relatat în luna ianuarie că pereții mai multor case de pe aceste străzi laterale au crăpat din cauza faptului că drumurile sunt folosite intens inclusiv de autovehicule de mare tonaj.
Ulterior, problemele au fost recunoscute de reprezentanții Primăriei Sector 1, care nu au oferit încă o soluție concretă pentru proprietarii de locuințe afectați. Aceștia au încercat deja să obțină despăgubiri pe baza polițelor de asigurări, însă companiile au replicat că polițele „nu acoperă incompetența autorităților.”