Patru Pereți #47: Energie electrică - estimări pentru consum la iarnă
Patru Pereți #47: Energie electrică - estimări pentru consum la iarnă
Specialiștii estimează că la iarnă consumul de energie electrică va depăși producția și că necesarul de energie din import nu va putea fi transportat în țară din punct de vedere tehnic.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. În această săptămână continuăm discuțiile despre energia electrică, în contextul în care România este nevoită să apeleze la importuri pentru a acoperi cererea internă.
Vorbim apoi despre infrastructura de terenuri de tenis din România în săptămâna în care Bucureștiul găzduiește un turneu de tenis feminin din categoria WTA 125 și încheiem cu cele mai importante știri ale săptămânii, cu noutăți despre prețurile la locuințe și inflație.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane sau mașini. Patru Pereți apare în fiecare miercuri și ajunge în inbox-ul tău cu un click pe butonul de mai jos:
Energie electrică - estimări pentru consum la iarnă
Contrar opiniei publice, România este una dintre țările cu cea mai “curată” energie electrică produsă în Europa. Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2021 România a produs energie electrică din termocentrale pe gaze naturale și cărbuni (38%), hidrocentrale (29%), centrale nucleare (19%), centrale eoliene (11%) și panouri fotovoltaice (3%).
Cu toate acestea, în ultimii trei ani - 2019, 2020 și 2021 - România nu a reușit să-și asigure întregul consum de energie electrică din producția internă, astfel că a fost nevoită în mod regulat să apeleze la importuri. De exemplu, datele INS arată că România a produs anul trecut aproximativ 59 de miliarde de kWh de energie electrică sau, pe scurt, 59 TWh. În schimb, consumul total al României a fost de circa 61,2 TWh. Astfel, România a fost nevoită să importe în cursul anului trecut circa 2,2 TWh de energie electrică pentru a acoperi consumul intern.
Vara anului 2022 a fost marcată în România de o secetă puternică, iar aceasta a afectat semnificativ producția de energie electrică a României. De exemplu, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a produs doar 7 TWh de energie electrică în primele 6 luni ale anului, comparativ cu 10 TWh de energie electrică în prima jumătate a anului trecut. Pe scurt, producția Hidroelectrica a scăzut cu 30%, în primul rând din cauza debitului scăzut al Dunării. Compania deținută de statul român anticipează însă o revenire a producției în a doua jumătate a anului, iar estimările sunt că, la nivelul întregului an 2022, scăderea producției va fi de circa 15% comparativ cu 2021.
Perspective de consum pentru iarnă
Acesta este contextul în care Dispecerul Energetic Național (DEN), o structură care face parte din operatorul de transport național Transelectrica, a publicat recent un raport cu privire la estimările de consum ale României din această iarnă.
Instituția de stat menționează că, într-un scenariu pesimist, România va avea la vârf de sarcină - adică la ora de consum maxim - o producție de 6,010 MW - adică va produce 6,010 MW de energie electrică într-o oră - cu mențiunea că poate produce încă 550 MW din mobilizarea integrală a rezervelor din sistem. Între timp, consumul la vârful de sarcină este estimat la 9,500 MW. Cu alte cuvinte, în ora de vârf maxim, România va avea un deficit de 3,490 MW, care poate scădea la 2,940 MW prin utilizarea celor 550 MW suplimentari din rezerva de sistem.
La scurt timp după publicarea acestui document, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat un document oficial în care menționează că România are în prezent o capacitate maximă de import de 2,575 MW, din care 1,100 MW pe granița cu Bulgaria, 850 MW pe granița cu Ungaria, 500 MW pe cea cu Serbia și 125 MW pe relația cu Ucraina.
Cu alte cuvinte, dacă scenariul pesimist se va concretiza, la orele de consum maxim, România va avea un deficit de 365 MW de energie electrică, pe care nu îl poate importa pentru că nu are capacitatea tehnică de a face acest lucru. Într-o astfel de situație, cel mai probabil, pentru a evita întreruperea generalizată a curentului electric, anumiți consumatori industriali vor fi deconectați temporar de la rețeaua de energie electrică.
De altfel, este puțin probabil ca o astfel de problemă să afecteze consumatorii casnici, mai ales în contextul în care industria consumă circa 75% din cantitatea totală de energie electrică, iar consumatorii casnici doar 25%.
În raportul menționat mai sus, Dispecerul Energetic Național recomandă reducerea consumului de energie și gaze naturale la consumatorii industriali, dar și utilizarea lemnului în gospodarii pentru încălzire, cu scopul de a reduce consumul de energie electrică și gaze naturale.
Scenariul pesimist ar putea apărea în unele zile de iarnă în special în cazul unui ger puternic, care ar putea determina locuitorii să se încălzească inclusiv cu surse electrice, cum ar fi caloriferele electrice. În plus, utilizarea unor astfel de surse poate fi luată în calcul și în cazul în care un sistem centralizat de termoficare precum cel din București va înregistra avarii majore.
Perspective pe termen mediu
Pe termen mediu, este foarte posibil ca producția de energie electrică a României să scadă și mai mult. De exemplu, statul român a decis deja că reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă va fi închis pentru retehnologizare timp de trei ani, între 2027 - 2029. Reactorul 1 are o putere totală instalată de 700 MW și asigură practic aproximativ 10% din producția de energie electrică a țării.
Planul inițial al autorităților române era că până în 2027 să inaugureze producția de energie electrică la cele 6 mini-reactoare nucleare modulare (SMR) realizate de compania americană NuScale, pentru a acoperi parțial închiderea temporară a reactorului 1 de la Cernavodă. Aceste mini-reactoare vor fi construite în localitatea Doicești și vor avea o putere totală de 462 MW. Totuși, potrivit ultimelor date oficiale, construcția acestora va începe abia în 2026, iar sistemul va deveni funcțional complet abia în 2030. Tot atunci ar trebui finalizate și lucrările la reactorul numărul 3 al centralei nucleare de la Cernavodă, pentru ca un an mai târziu să fie finalizat și reactorul 4. În total, reactoarele 3 și 4 ale centralei vor avea o putere de 1.448 MW.
În concluzie, pe termen scurt și mediu există șanse ca România să se confrunte cu un deficit de energie electrică ce nu va putea fi acoperit integral din importuri.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane sau mașini. Patru Pereți apare în fiecare miercuri și ajunge în inbox-ul tău cu un click pe butonul de mai jos:
Infrastructura pentru tenis
Săptămâna aceasta are loc în București un turneu de tenis feminin din circuitul WTA: Țiriac Foundation Trophy. Așa cum sugerează și numele, turneul este susținut de Fundația Țiriac și este un turneu de categorie WTA 125, al cincilea ca valoare din circuit după Grand Slam, WTA 1000, WTA 500 și WTA 250.
Un astfel de turneu WTA 125 a avut loc în acest an și la Iași, însă organizarea unuia la București a venit ca o surpriză în contextul în care, la fel ca și cea mai mare parte a țării, Bucureștiul este deficitar la capitolul infrastructura de arene de tenis. Turneul are loc la Centrul Național de Tenis, situat în Pierre de Coubertin 3-5, în imediata apropiere de National Arena.
Sâmbătă, înainte să merg la spectacolul Red Bull Racing Show Run din Piața Constituției, am fost la conferința de presă în cadrul căreia s-au tras la sorți meciurile de pe tabloul principal al turneului. La conferință a participat și Ion Țiriac, care și-a început discursul exact pe tema lipsei de stadioane pentru tenis.
Undeva trebuie să începem şi noi din nou. Am fost opriţi de ceva vreme de faptul că nu avem o arenă de tenis şi nu o avem nici în ziua de azi. Încercăm cât de repede se poate să fabricăm o arenă la Otopeni, până atunci ne descurcăm cu ce putem aici. Facem lego pentru a avea 1.500 de locuri.
Ion Țiriac
Într-adevăr, Centrul Național de Tenis este într-un stadiu de dezvoltare care poate fi caracterizat cel mai bine prin “ne descurcăm cu ce avem”. Asta pentru că după conferință am aruncat un ochi prin zonă și am găsit terenul central doar pentru că pe gard cineva a lipit o coală de hârtie A4 pe care scrie “terenul central”. Altfel, cu vreo 632 de locuri la o tribună și încă 288 de locuri la o peluză, terenul central are 920 de locuri pentru spectatori. Probabil am greșit eu calculul de pe site-ul oficial unde se vând bilete și de fapt sunt cel puțin 1,000 de locuri, pentru că asta este capacitatea minimă pe care trebuie să o aibă terenul central al unui turneu WTA 125, conform ghidului oficial de organizare a turneelor WTA (da, am căutat informația într-un PDF de peste 500 de pagini). Toate biletele pentru finala de duminică au fost deja vândute, însă s-ar putea să mai prinzi câteva locuri pentru semifinalele de sâmbătă la 100 lei.
La aceeași conferință de sâmbătă, Țiriac a menționat din nou că încearcă să construiască o arenă de tenis la Otopeni, acolo unde există deja patinoarul Allianz-Țiriac Arena sau sala de gimnastică GymNadia. În vara acestui an, Țiriac dezvăluia și o serie de detalii inedite despre acest proiect, care ar urma să includă în total 30 de terenuri de tenis și o arenă centrală cu o capacitate de 7,000 de locuri.
Atunci când complexul de tenis va deveni realitate, planurile prevăd găzduirea unui turneu de tenis WTA 500, conform unei declarații făcute în luna mai pentru publicația ClayTenis.
Vreau să cumpăr un turneu WTA 500 și să-l ofer Bucureștiului.
Ion Țiriac în interviul acordat pentru ClayTenis
În prezent, cel mai important turneu de tenis organizat în România este Transylvania Open de la Cluj-Napoca, un turneu WTA 250 care în acest an ajunge la a doua ediție și va avea loc în perioada 10-16 octombrie.
Știrile săptămânii
1. Rata anuală a inflației a fost de 15.32% în luna august, în creștere ușoară de la 14.96% în iulie. În ultimul an, prețurile la produse alimentare s-au mărit cu 18.22%, în timp ce prețurile produselor nealimentare s-au majorat cu 15.98%. De asemenea, serviciile sunt mai scumpe cu 8.26%. (INS)
De ce este important: Noile date sugerează că previziunile Băncii Naționale a României (BNR) cu privire la plafonarea inflației au fost corecte. Instituția anticipează că România va avea în 2022 o rată a inflației de 13.9%, în timp ce pentru anul 2023 estimează o inflație de 7.5%, care va depinde însă în mare măsură de eventualele modificări la legea cu privire la plafonarea prețurilor la utilități.
2. Prețurile solicitate de vânzători pentru locuințe au crescut ușor la nivel național cu 0.6% în luna august comparativ cu luna iulie, potrivit statisticilor bazate pe anunțurile publicate pe platforma Imobiliare. Astfel, la nivel național, prețul mediu pe metrul pătrat a fost de 1,733 euro, comparativ cu 1,722 de euro. (Imobiliare)
De ce este important: Creșterea ușoară a prețurilor vine după două luni consecutive de scăderi ușoare în iunie și iulie, posibil și ca urmare a faptului că vara numărul de tranzacții este în general mai mic. Totuși, în București prețurile au crescut nesemnificativ cu 0.1%, de la 1,729 la 1,730 de euro pe metru pătrat, în timp ce în Cluj-Napoca majorarea a fost de 0.3%, de la 2,411 la 2,418 euro pe metru pătrat.
3. Numărul locuințelor date în folosință în România în prima jumătate a anului a crescut cu 3.9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institului Național de Statistică. Totuși, în perioada aprilie-iunie, numărul locuințelor date în folosință a scăzut cu 2.28%. (INS)
De ce este important: Numărul locuințelor livrate în România este un indicator pentru posibilă evoluție a pieței imobiliare în viitor. Totuși, datele pentru prima jumătate a anului arată o discrepanță majoră între mediul urban și mediul rural. Astfel, în mediul urban, numărul de locuințe livrate a scăzut cu 5.6%, la 18,413 locuințe, element ce sugerează o posibilă scădere a vânzărilor, în timp ce în mediul rural s-a înregistrat o creștere semnificativă de peste 19%, la 14,158 locuințe.