Cum funcționează sistemul centralizat de energie termică din București
Patru CET-uri, 4.000 de kilometri de conducte și 1.000 de puncte termice formează sistemul centralizat de energie termică din București construit în comunism, a cărui modernizare abia a început.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. Astăzi îți povestesc pe scurt despre modul în care funcționează sistemul centralizat de energie termică din București.
Urmează apoi secțiunea tradițională cu cele mai importante știri ale săptămânii care, într-un fel sau altul, au legătură cu locuința ta.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Patru Pereți ajunge în inbox-ul tău în fiecare miercuri cu un click pe butonul de mai jos:
Cum funcționează sistemul centralizat de energie termică din București
Este complicat. Este complex. Și poate fi greu de înțeles pentru că de cele mai multe ori nici măcar instituțiile care gestionează acest mamut cu importanță strategică nu reușesc să explice într-un limbaj cât mai accesibil de ce nu avem apă caldă și căldură sau de ce curge apa rece pe conducta de apă caldă.
Așa că am încercat să structurez un articol în care să explic, într-un limbaj cât mai simplu, care-i treaba cu acest sistem de termoficare din București. Nu este un articol complet și am omis unele detalii tocmai pentru a nu face mult prea multe paranteze.
Să începem.
În București se află cel mai mare sistem centralizat de energie termică dintre cele 50 încă disponibile în România. Potrivit unui raport publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la finalul anului 2020 sistemul centralizat din București livra apă caldă și căldură pentru 563.000 de locuințe.
Prin prisma dimensiunilor sale, sistemul centralizat din București este și cel mai complicat din punct de vedere al modului în care este construit și gestionat, iar în prezent funcționarea acestuia se bazează pe trei companii de stat. Astfel, sistemul include:
unități de producție pentru energie termică
rețea primară de transport a energiei termice de la unitățile de producție la punctele termice
rețea secundară de transport a energiei termice de la punctele termice la locuințe
Să le luăm pe rând.
Cine produce energia termică în București?
Energia termică din București este produsă de societatea pe acțiuni Electrocentrale Bucureşti, cunoscută mai simplu sub numele ELCEN. ELCEN a fost înființată în 2002, iar acționarul principal este Ministerul Energiei cu 97,51% dintre acțiuni.
ELCEN deține patru termocentrale, cunoscute mai degrabă sub acronimul CET, care provine de la Centrală Electrică de Termoficare. Aceste CET-uri au în componență grupuri energetice în cogenerare. În principiu, asta înseamnă că un CET are o turbină care funcționează cu gaze naturale. Aceasta pune în funcțiune un generator care produce energie electrică, iar căldura reziduală rezultată în urma acestui proces este transferată în lichidul de răcire și, ulterior, în cadrul sistemului de energie termică. Astfel, materia primă pentru funcționarea unui CET este gazul natural, iar acesta provine de la compania de stat Romgaz.
În prezent, capacitatea termică instalată a celor 4 CET-uri ELCEN este de circa 378 MW, iar capacitatea electrică este de 636 MW. Practic, deși este perceput strict ca sistemul prin care avem caldă și căldură în București, sistemul de termoficare poate produce undeva la 10% din energia electrică produsă în România, aproape cât un reactor de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Cele 4 CET-uri deținute de ELCEN sunt:
CET Grozăvești, construit inițial în 1889 (!) și modernizat în anii ‘70;
CET Sud, construit în 1964;
CET Vest, construit în 1972 și modernizat în 2020;
CET Progresul, construit în 1987
În trecut au existat și CET Pipera (pe locul actualului centru comercial Promonada) și CET Titan, însă acestea au fost desființate în 2009 și, respectiv, 2014 din cauza gradului avansat de uzură și a lipsei de investiții în întreținerea acestora.
Până de curând, o mică parte din energia termică (circa 6% din total) era produsă și în alte două CET-uri: CET Grivița, deținut de Primăria Sectorului 1, și Vest Energo, singurul CET privat din București. Ambele și-au întrerupt activitatea în toamna 2022 din cauza faptului că prețul de vânzare al energiei termice reglementat de ANRE nu acoperă costurile de producție, ca urmare a creșterii prețurilor la gaze naturale.
Sistemul de transport al energiei termice
Bun. Știm acum cine produce energia termică, dar cum ajunge ea în casele noastre? Energia termică produsă de ELCEN în cele 4 CET-uri este livrată în rețeaua de conducte deținută de Primăria Capitalei și explotată de compania municipală Termoenergetica, care a fost înființată în 2019 și a preluat activele fostului RADET.
Rețeaua administrată de Termoenergetica este compusă din:
o rețea termică primară de 954 de kilometri de conducte magistrale cu diametru de până la 1,2 metri, care face legătura între CET-uri și punctele termice (PT). Rețeaua primară include conducte magistrale pentru circulația tur a agentului termic (de la CET la punctul termic) și pentru retur (de la punctul termic la CET);
1027 de puncte termice (PT) răspândite pe toată suprafața Bucureștiului;
o rețea termică secundară de 2963 kilometri de conducte mai subțiri care face legătura între punctele termice și locuințele consumatorilor.
Practic, agentul termic produs de CET-uri este livrat în rețeaua de conducte primare și ajunge la punctele termice. În punctul termic, agentul termic livrat de CET-uri intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa din rețeaua secundară, care este apoi transportată la locuințele consumatorilor. Agentul termic transportat inițial de CET-uri prin rețeaua primară se întoarce la CET-ul unde a fost produs prin conducta de retur.
Starea tehnică a sistemului centralizat de energie termică din București
Singurul CET modernizat in București este CET Vest, în cadrul unui proiect cu o valoare de 10 milioane de euro care a fost finalizat în 2020 de o companie din Japonia. În schimb, toate celelalte 3 CET-uri încă funcționale au nevoie de investiții majore.
Într-un interviu acordat pentru Hotnews în luna septembrie, Adrian Tudora, administratorul special al ELCEN, a declarat că CET Sud și CET Grozăvești trebuie modernizate în cel mult 5 ani, întrucât în caz contrar riscă să nu mai treacă de expertiza de siguranță a specialiștilor și să fie închise.
Proiectul de modernizare a celor două CET-uri presupune o investiție totală de circa 760 de milioane de euro.
De asemenea, închiderea succesivă a CET Pipera și CET Titan este cauza principală pentru numeroasele probleme de alimentare cu energie termică din nordul și estul Bucureștiului, întrucât agentul termic este transportat pe distanțe foarte mari de la celelalte CET-uri din zonele de vest și de sud ale orașului. De aceea, apa caldă trimisă de CET-uri ajunge de multe ori aproape rece în punctele termice din nordul și estul Capitalei.
Între timp, la rețeaua primară de conducte administrată de Termoenergetica s-au înlocuit doar 100 de kilometri de conducte în perioada 1998-2003, astfel că 80% din rețea este în stare avansată de degradare.
Primăria Capitalei a anunțat în luna octombrie semnarea unor contracte pentru înlocuirea a 210 kilometri de conducte din rețeaua primară. Este vorba despre 5 tronsoane cu o lungime de câte aproximativ 40 de kilometri. Proiectul are costuri de 260 de milioane de euro, iar lucrările vor începe în primăvara anului 2023 și vor fi finalizate în 2027. Totuși, întrucât proiectul prevede înlocuirea a doar puțin peste 20% din rețeaua primară de conducte, este evident că nu va fi suficient.
Cu alte cuvinte, nu te aștepta ca sistemul de termoficare din București să funcționeze bine în 2027, după finalizarea acestor lucrări. Da, pe măsură ce lucrările de modernizare menționate mai sus vor fi efectuate, este posibil ca sistemul să funcționeze ceva mai bine decât în prezent, iar numărul avariilor să scadă, în special acolo unde vor avea loc lucrările. Totuși, este o certitudine că avariile vor continua.
Principala problemă a sistemului de termoficare din București este lipsa completă de investiții în infrastructură spre finalul comunismului, dar mai ales după anul 2003. Practic, în ultimii 20 de ani, CET-urile și rețelele de conducte s-au degradat treptat până în punctul în care 37% dintre energia termică produsă de CET-uri se pierde la propriu prin conducte înainte să ajungă la consumatori.
Specialiștii estimează că, în ritmul actual, Primăria Capitalei va avea nevoie de circa 20 de ani pentru a moderniza întreaga rețea primară de conducte.
Dacă vrei să înțelegi mai bine ce presupune modernizarea unui sistem centralizat de termoficiare, am scris recent despre sistemul de termoficare din Oradea. Acolo, lucrările de modernizare au început în anul 2013, iar până în prezent a fost modernizat singurul CET al orașului și au fost înlocuite 75% din conductele din rețeaua primară. Asta în condițiile în care rețeaua primară are o lungime de 77 de kilometri, adică este de peste 12 ori mai mică decât cea a Bucureștiului. În plus, orădenii au început și o serie de proiecte care sunt efectiv SF dacă le raportăm la termoficarea din București: panouri fotovoltaice și instalație de producere și stocare de hidrogen pentru producția de energie electrică și termică.
Îți place newsletter-ul Patru Pereți? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
Știrile săptămânii
1. 79% dintre analiștii financiari care sunt membri CFA România estimează că prețurile la locuințele din marile orașe ale țării vor scădea în următoarele 12 luni. De asemenea, 83% dintre ei consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate. (Financial Intelligence)
De ce este important: Într-o perioadă în care cei mai mulți dezvoltatori imobiliari și agenți imobiliari susțin că prețurile la locuințe vor continua să crească (pentru că este în interesul lor ca prețurile să crească), sondajul CFA România se numără printre puținele opinii independente pe acest subiect. CFA România este o asociație cu 260 de membri profesioniști în investiții care dețin certificarea Chartered Financial Analyst (CFA).
2. Noile proiecte rezidențiale din România au început să fie livrate cu întârzieri de câteva de luni de zile comparativ cu termenele asumate de dezvoltatori în promisiunile de vânzare semnate cu cumpărătorii. Printre altele, astfel de situații sunt semnalate în orașe precum Constanța (întârzieri de 6-9 luni) și Sibiu (întârzieri de 1-3 luni). (Arena Construct)
De ce este important: Numeroși dezvoltatori construiesc proiecte rezidențiale cu bani obținuți din credite bancare și din avansurile plătite de clienți. Prin urmare, creșterea dobânzilor poate duce la dificultăți financiare la achitarea ratelor la bănci sau la reducerea sumelor de bani disponibile pentru achiziționarea materialelor de construcție pentru finalizarea lucrărilor.
3. Persoanele care locuiesc în chirie ar putea fi nevoite să încheie propriile contracte cu furnizorii de utilități pentru a beneficia de prețurile plafonate, dacă proprietarul locuinței deține și o altă proprietate unde beneficiază deja de prețuri plafonate. (E-nergia)
De ce este important: Ordonanța de urgență adoptată de Parlament cu privire la plafonarea prețurilor la utilități până în 2025 prevede că un client poate beneficia de plafonarea prețurilor pentru un singur loc de consum. Practic, dacă un client are o locuință proprietate personală și o locuință pe care o închiriază, poate obține prețul plafonat doar pentru una dintre ele. Într-o astfel de situație, chiriașul trebuie să încheie propriul contract cu furnizorul de utilități pentru a plăti prețuri plafonate.
Legat de chiriasii care ar trebui sa-si faca propriile contracte la energie electrica, este aceeasi situatie si la gaze sau acolo plafonarile au loc peste tot? Multumesc