Patru Pereți #14: Povestea Hotelului Dunărea din București
Patru Pereți #14: Povestea Hotelului Dunărea din București
Citește povestea Hotelului Dunărea de lângă Gara de Nord din București, construit în perioada 1935-1940 și abandonat după cutremurul din 1977.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți.
După incursiunea în lumea arhitecturii unei arene de tenis din ediția anterioară, astăzi ai ocazia să citești o nouă poveste despre o clădire-simbol a României: Hotelul Dunărea din București.
Evident, nu lipsesc nici tradiționalele știri din lumea imobiliară (da, e oficial, la Cluj-Napoca se interzic centralele de apartament), dar nici o serie de recomandări de articole interesante (dacă locuiești sau faci turism în Iași, găsești detalii despre 5 cafenele care pun bazele unor comunități locale).
Să-i dăm drumul.
Înainte să începi lectura, te rog să trimiți acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Este important ca informațiile de calitate să ajungă la cât mai multe persoane. Mulțumesc!
Povestea Hotelului Dunărea din București
Hotelul Dunărea de lângă Gara de Nord din București a fost construit în perioada 1935-1940, însă a fost grav afectat de cutremurul din 1977. Clădirea va fi reabilitată de autoritățile locale și va fi transformată într-un hub cultural.
Se spune că aeroportul și gara reprezintă cărțile de vizită ale unui oraș, întrucât sunt primele locuri cu care iau contact călătorii când ajung în localitatea respectivă. Din păcate, cu puține excepții, România stă execrabil la acest capitol, inclusiv (sau mai ales) când vine vorba despre capitala București.
Fără să greșim prea mult, putem extinde această carte de vizită și spre modul în care arată zona din preajma unui aeroport sau al unei gări. Și, dacă ai călătorit măcar o dată cu trenul spre București în ultimele decenii, probabil că una dintre primele clădiri pe care le vezi când ieși din Gara de Nord este cea în care, acum mai puțin de 100 de ani, a funcționat Hotelul Dunărea.
Construcția Hotelului Dunărea
Hotelul Dunărea a fost construit în perioada interbelică, între 1935-1940, pe Calea Griviței 138B. La inaugurare, clădirea avea 70 de camere dispuse pe 7 etaje cu o suprafață totală de 2.758 de metri pătrați, în timp ce terenul avea o suprafață totală de 493 de metri pătrați.
Timp de peste 35 de ani, Hotelul Dunărea a reprezentat soluția optimă de cazare pentru numeroși călători care ajungeau cu diverse treburi în București și care aveau nevoie de un loc de cazare peste noapte cât mai aproape de gară.
După cel de-al doilea Război Mondial și preluarea puterii de către comuniști, Hotelul Dunărea a devenit un punct de reper important inclusiv pentru bucureșteni, întrucât la parterul clădirii a fost amenajat magazinul Sora, renumit în perioada respectivă pentru comercializarea de haine de bune calitate.
Decăderea
Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat semnificativ Hotelul Dunărea, iar acesta nu s-a numărat printre clădirile reabilitate. În plus, după căderea comunismului în 1989, clădirea a fost lăsată în paragină.
La fel cum s-a întâmplat cu numeroase alte clădiri simbolice din România, Hotelul Dunărea a fost retrocedat, iar cel mai recent proprietar al său este omul de afaceri israelian Avi Zamir, care locuiește însă în Hong Kong. După izbucnirea crizei economice în 2008, proprietarul a încercat să vândă clădirea Hotelului Dunărea pentru 2.7 milioane de euro, însă nu a găsit cumpărător.
În acest context, proprietarul a decis în 2016 să investească circa 3 milioane de euro pentru a transforma Hotelul Dunărea într-o clădire cu 40 de apartamente premium care să primească numele Dunărea Boutique. Lucrările de reabilitare nu au început însă niciodată din cauza faptului că autoritățile centrale nu au emis autorizația necesară.
Explicația oficială pentru lipsa autorizației este că Hotelul Dunărea este o clădire monument istoric, motiv pentru care are nevoie de un acord specific al Ministerului Culturii, iar lucrările de reabilitare trebuie să respecte anumite norme.
Hotelul Dunărea va deveni hub cultural
La fel ca și în cazul Hanului Solacolu, autoritățile locale au decis să exproprieze Hotelul Dunărea și să preia responsabilitatea pentru lucrările de reabilitare.
Cu câteva zile în urmă, Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1 a decis să se asocieze cu Primăria Capitalei pentru a finanța în comun exproprierea clădirii și cheltuielile pentru reabilitare, modernizare și reconversie funcțională a acesteia.
Scopul final este transformarea clădirii într-un hub cultural care să includă spații expoziționale și un centru rezidențial, educațional, cultural și de divertisment pentru artiști. Hub-ul cultural va fi integrat în proiectul “Spațiul Cultural Municipal”.
Cât va costa reabilitarea
Primăria Sectorului 1 nu a avansat pentru moment o estimare a costurilor de reabilitare, însă publicația Economedia a solicitat informații în acest sens de la consultanți de pe piața imobiliară.
În zona centrală a Bucureștiului este dificil de obținut un cost de renovare / consolidare / restaurare sub pragul de 1.500 euro pe metru pătrat construit desfășurat. Acesta poate înregistra niveluri mult mai mari, în funcție de intențiile proprietarului și limitările impuse de caracteristicile construcțiilor.
Consultanți imobiliari pentru Economedia.ro
În plus, aceeași consultanți explică și motivele pentru care numeroase clădiri de acest gen nu sunt reabilitate de investitori privați.
Există posibilitatea ca în unele situații investiția să nu fie profitabilă sau să ofere un nivel nesatisfăcător al profitului, astfel că acele proprietăți nu vor fi în atenția potențialilor dezvoltatori.
Consultanți imobiliari pentru Economedia.ro
Opțiuni de cazare în zona Gării de Nord
În timp, opțiunile de cazare pentru călătorii care vin în București și au nevoie de o noapte de cazare înainte de a pleca cu trenul din oraș s-au înmulțit. În prezent, în imediata apropiere a Gării de Nord și a fostului Hotel Dunărea există mai multe unități de cazare:
MyContinental București (fostul Hotel Ibis Gara de Nord)
Pentru moment nu este clar când va începe reabilitarea clădirii fostului Hotel Dunărea și nici cât timp vor dura lucrările.
Ți-a plăcut povestea Hotelului Dunărea? Vrei să citești și săptămâna viitoare o poveste? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
Știrile săptămânii:
1. Cluj-Napoca a interzis montarea centralelor termice de apartament. Măsura se va aplica în cazul blocurilor nou construite cu mai mult de 6 apartmanete, potrivit unei decizii adoptate de Consiliul Local. (Știri de Cluj)
De ce este important:
Cluj-Napoca devine primul oraș din România în care montarea centralelor de apartament este interzisă în blocurile noi. Între timp, Guvernul susține că pregătește o lege prin care o astfel de măsură să se aplice la nivel național. Măsura este argumentată de autorități prin scăderea poluării, însă specialiștii în domeniu susțin că nu există dovezi concrete care să sprijine o astfel de reglementare.
Este greu de argumentat cum una sau mai multe centrale de putere mai mare, grupate într-o singură cameră tehnică, indiferent unde este această amplasată, care funcționează pe baza unui singur branșament comun de gaze naturale și au coș de evacuare scos prin același perete lateral, vor polua mai puțin decât cele amplasate individual în fiecare apartament.
Mihai Bălan, consultant specializat pe politică energetică, într-un articol publicat pe Hotnews.
2. Prețul mediu solicitat de proprietari pentru locuințe este în prezent de 1593 de euro pe metru pătrat la nivel național, în creștere cu 2.7% comparativ cu luna decembrie, potrivit indicelui Imobiliare.ro, care analizează anunțurile publicate pe platformă. (Imobiliare)
De ce este important: Datele publicate arată că prețurile solicitate de vânzători pentru locuințe sunt în continuare în creștere, iar cel mai mare avans lunar a fost înregistrat de Cluj-Napoca, cu 2.6%, de la 2051 la 2105 euro pe metru pătrat. În principalele 6 orașe ale țării, singura scădere de prețuri s-a înregistrat la Brașov, și asta doar în segmentul locuințelor noi: -0.3%, de la 1523 la 1519 euro pe metru pătrat.
3. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a publicat un proiect de lege care prevede anularea cărții de identitate pentru persoanele care nu pot dovedi că locuiesc la adresa menționată în cartea de identitate.
De ce este important: Dacă legea va fi adoptată în această formă, numeroase persoane care locuiesc în chirie fără ca adresa respectivă să fie menționată în actul de identitate riscă să rămână practic fără carte de identitate. Într-o astfel de situație, persoanele respective nici măcar nu ar putea contesta decizia, întrucât nu vor mai deține un act de identitate valabil pe baza căruia să formuleze plângerea.
Ulterior, MAI a organizat o dezbatere publică în cadrul căreia oficialii instituției susțin că aceasta prevedere din proiectul de lege va fi revizuită.
Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia. Vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor.
Cătălin Giulescu, Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD).
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Articole interesante citite în ultima saptamână:
1. Laura Cozmîncă scrie în cel mai recent newsletter Iașul Nostru poveștile a cinci cafenele din Iași care au reușit să formeze comunități unite. Antreprenorii care le-au fondat oferă inclusiv sfaturi practice despre cum să recunoști o cafenea căreia merită să-i treci pragul. Uite doar un exemplu:
Dacă vrei să ştii cât de mult este respectată cafeaua într-un loc, uită-te în primul rând la ceşti. Trebuie să aibă pereţii groşi şi să fie din ceramică, pentru că aşa se menţine mai bine şi mai mult temperatura cafelei.
Andrei, co-fondator Fika
2. Turcia va introduce în circuitul turistic Castelul Tokat în care domnitorul român Vlad Țepeș a fost ținut prizonier timp de 4 ani. Proiectul de restaurare a castelului prevede reabilitarea temnițelor în care a locuit Vlad Țepeș, dar și realizarea unei sculpturi care să-l înfățișeze pe domnitor. (Profit)
Între timp, Curtea Veche din centrul Bucureștiului, despre care se spune că a fost construită de Mircea cel Bătrân și ridicată de Vlad Țepeș la rangul de reședință domnească, se află de mai mulți ani într-un proces lent de restaurare, îngreunat și de descoperirile făcute de arheologi.
3. Edmond Niculușcă, fondator ARCEN și directorul-adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCR), a scris pe Facebook despre imobilul Solly Gold din București, proiectat de arhitectul Marcel Iancu.
Blocul are formă de pentagon neregulat, păstrează elemente originale – scara interioară, barul, unele piese de mobilier. La intrarea principală se găsește o lucrare a Militei Pătrașcu conturată în piatră prin scrijelire, ce o înfățișează pe zeița vânătorii, Diana. Atmosfera e unică. Nu cred să mă fi simțit așa bine într-o casă.
Edmond Niculușcă, director adjunct AMCCR.