Cât de mult încălzești și răcești locuința în funcție de județul în care locuiești
Patru Pereți #69 • Închirierea locuințelor care se află în clădiri cu risc seismic clasa I ar putea fi interzisă • Harta instalatorilor de panouri fotovoltaice.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletterului Patru Pereți. În această săptămână îți povestesc despre un studiu realizat de Eurostat cu privire la cât de mult trebuie să încălzești și, respectiv, să răcești locuință în funcție de județul din România în care locuiești.
Continuăm apoi cu informații despre o platformă cu date utile dedicate persoanelor care vor să devină prosumatori și despre problemele pe care le întâmpină o parte dintre clienții unui controversat proiect imobiliar din Cluj-Napoca după ce au solicitat restituirea avansului.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre piața imobiliară și despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Abonează-te la Patru Pereți și îl primești în inbox în fiecare miercuri.
Cât de mult încălzești și răcești locuința
Eurostat, instituția care se ocupă cu datele statistice la nivelul Uniunii Europene, a publicat la sfârșitul lunii februarie un amplu raport cu privire la cantitatea de căldură de care ai nevoie pe parcursul sezonului rece pentru a încălzi o locuință. Raportul vine în completarea unui alt studiu care analizează necesarul de aer condiționat pentru a răci locuința pe timp de vară.
Partea care mi-a atras atenția în cadrul acestui raport este că datele nu sunt prezentate doar la nivel de țară, ci la nivel de regiuni din cadrul fiecărui stat membru al Uniunii Europene, în funcție de împărțirea administrativă a teritoriului național al fiecărei țări. În total sunt mai bine de 1.500 de regiuni la nivelul Europei și le găsești pe toate în pagina asta (se încarca destul de greu din cauza cantității mari de date). De exemplu, în cazul României, avem date pe aceste două subiecte la nivelul fiecărui județ în parte.
Astfel de informații sunt utile pentru că te pot ajuta să înțelegi mai ușor ce județe ale țării sunt mai prietenoase cu facturile la energie termică și energie electrică pentru locuința ta, chiar dacă sunt multe alte criterii la care trebuie să fii atent (și pe care le detaliez spre final).
Metodologia de calcul
Așa cum probabil îți imaginezi, cantitatea necesară de căldură și aer condiționat este determinată în funcție de temperatura medie a aerului de pe întregul teritoriu al Uniunii Europene. Datele despre temperatura aerului sunt analizate zilnic și interpolate în așa-numitele griduri (imaginează-ți niște pătrate cu latura de 25 de kilometri pe harta Europei) de către instituția europeană Joint Research Centre (JRC), iar Eurostat se ocupă doar de agregarea datelor la nivel anual.
Pe baza temperaturii aerului, JRC calculează doi indici: Heating Degree Day (HDD) pentru necesarul de căldură al unei locuințe și Cooling Degree Day (CDD) pentru necesarul de aer condiționat. Pentru ambele se folosesc anumite formule de calcul pe care le găsești în metodologia detaliată de aici. Stai liniștit, nu intrăm în detalii despre formule, prefer să mă limitez să scot în evidență doar aspectele importante.
Până atunci, îți mai spun că Eurostat publică acest indice anual începând din 1979, iar eu am calculat o medie generală anuală pe baza datelor din ultimii 5 ani, adică din perioada 2018-2022. E o decize personală bazată pe faptul că media pe ultimii 5 ani este mai relevantă decât rezultatele pe un singur an și, în același timp, mai relevantă decât media pe întreaga perioadă din 1979 până în prezent. Asta mai ales dacă ne gândim la încălzirea globală prin care trecem și pe care o resimțim deja și noi în România.
Cât de mult trebuie să încălzești locuința
Potrivit metodologiei Eurostat, calculul pentru necesarul de căldură (HDD) pleacă de la ideea că trebuie să utilizezi o sursă de căldură în momentul în care temperatura medie de pe parcursul unei zile (24 de ore) este de cel mult 15 grade Celsius. Indicele pentru necesarul de căldură este calculat zilnic în grade Celsius, iar valorile zilnice se adună pe parcursul unui an calendaristic și rezultă astfel un indice anual al necesarului de căldură.
Ideea de reținut este simplă: cu cât indicele pentru necesarul de căldură este mai mare, cu atât vei folosi o cantitate mai mare de energie termică pentru a încălzi locuința pe timp de iarnă. Spre deosebire de alte analize precedente, de data asta am preferat să renunț la prezentarea unor tabele greu de descifrat și am ales o reprezentare grafică a indicelui la nivelul fiecărui județ din România prin intermediul platformei PaintMaps. Care nu este cea mai eficientă din punct de vedere estetic sau practic, dar este cea mai eficientă din punct de vedere al timpului necesar pentru realizarea efectivă a hărții.
Datele din această hartă scot în evidență că:
în București și în județele Călărași și Constanța ai nevoie de cea mai scăzută cantitate de energie termică pe parcursul unui an calendaristic,
pe următoarele poziții se află în special județele din partea de sud și de vest a României, datorită faptului că aici predomina câmpia;
în județele Harghita, Suceava, Covasna și Bistrița-Năsăud vei avea nevoie de cea mai mare cantitate de energie termică pentru încălzire;
în centrul țării nu e nici rău, nici bine din acest punct de vedere;
Cât de mult trebuie să răcești locuința
Similar, calculul pentru necesarul de răcire (CDD) pleacă de la ideea că trebuie să utilizezi o sursă de răcire în momentul în care temperatura medie de pe parcursul unei zile (24 de ore) este de cel puțin 24 de grade Celsius.
Și aici ideea de reținut este simplă: cu cât indicele pentru necesarul de răcire este mai mare, cu atât vei folosi o cantitate mai mare de energie pentru a răci locuința pe timp de vară. Iar asta înseamnă, în cele mai multe cazuri, energie electrică.
Iată cum arată harta României în acest caz:
Datele din această hartă scot în evidență că:
București este într-o ligă proprie, cu un indice de 324 de grade Celsius, mult peste următoarea “clasată”, și anume județul Teleorman, cu un indice de 271 de grade Celsius. Cel mai probabil, treaba asta se întâmplă pentru că întreaga suprafață a Bucureștiului este practic un oraș plin de betoane care atrag și păstrează căldura, comparativ cu suprafețele de teren libere de construcții pe care le găsești în orice județ al țării și unde căldura se "împrăștie".
județele din extremitatea sudică a țării și cele două județe din Dobrogea au un necesar ridicat de răcire din cauza temperaturilor ridicate înregistrate pe parcursul verii;
cele mai răcoroase județe, în care vei folosi cel mai puțin aerul condiționat, sunt Harghita, Covasna, Brașov și Suceava.
centrul țării este mai degrabă prietenos cu factura la energie;
Alte criterii pe care să le iei în calcul
Așa cum spuneam în introducere, datele la nivel de județ sunt un reper util, însă pe de altă parte nu iau în considerare o serie de elemente importante. Cel mai important este că într-un județ poți avea localități poziționate la altitudini foarte diferite cu un necesar foarte diferit de energie termică sau de aer condiționat. De exemplu, valorile reale pentru județul Prahova diferă semnificativ între orașul de câmpie Ploiești și stațiunile montane Sinaia și Bușteni.
De asemenea, necesarul de căldură sau de aer condiționat depinde și de alți factori care nu au fost luați în calcul, inclusiv tipul de izolare termică a locuinței (de exemplu, bloc de locuințe reabilitat sau nu), tipul de sistem de încălzire (încălzire în sistem centralizat, centrală termică individuală), precum și tipul de materie primă folosită (gaze naturale, pompe de căldură, aer condiționat).
În plus, costurile efective cu energia termică și energia electrică pot diferi semnificativ de la un județ la altul, în funcție de furnizor, mai ales dacă este vorba despre energie termică în sistem centralizat. Astfel că nu este o regulă că într-un județ mai călduros pe timp de iarnă vei plăti mai puțin pentru gaze naturale decât într-un județ mai friguros.
Cum stăm comparativ cu Europa
Pentru o imagine de ansamblu cât mai corectă, iată și cum se prezintă România la cele două capitole comparativ cu restul Europei, pe baza hărților realizate de Eurostat. Imaginile arată situația din anul 2022:
Așa cum probabil intuiai, locuitorii din Portugalia, Spania, Italia și Grecia au nevoie de cea mai scăzută cantitate de energie termică pe parcursul sezonului rece, dar tot ei sunt și cei care au nevoie să pornească cel mai mult aparatele de aer condiționat pe timpul verii. Ce câștigi pe o parte pierzi pe altă parte, cum ar veni. Între timp, România are o “configurație” apropiată de cea a statelor din partea centrală a Europei. Nici prea prea, nici foarte foarte.
Îți place newsletterul Patru Pereți? Hai să-ți spun un secret: cele mai bune texte le scriu în timp ce savurez un espresso de calitate într-o cafenea de specialitate. Cel mai simplu mod să te asiguri că newsletterul Patru Pereți ajunge și săptămâna viitoare la tine în inbox este să-mi cumperi un espresso. Costă doar 10 lei și tu alegi dacă vrei să-l cumperi o singură dată, o dată pe lună sau de mai multe ori pe lună.
Apropo de espresso, zilele astea se lansează un newsletter săptămânal despre cafea. Se numește
și este un ghid în care descoperi cele mai noi locuri din oraș în care să savurezi cafeaua preferată, informații practice despre cum să faci o cafea bună acasă indiferent de metoda de preparare și recomandări de articole utile cu noutăți din lumea cafelei.Am avut acces la prima ediție a newsletterului înainte ca aceasta să fie publicată și așa am aflat, de exemplu, despre evenimentul de inaugurare pentru o nouă cafenea Uzina Coffee în 4 martie, despre o degustare de ciocolată care va avea loc la Brașov sau despre un pont de la Bogdan Georgescu, vicecampion mondial la prăjit cafea, care îți spune cum să faci o cafea acasă la French Press într-un mod altfel decât cel tradițional.
Abonează-te mai jos și afli și tu despre aceste lucruri în zilele care urmează.
Și apropo de alte newslettere,
a publicat o nouă ediție a newsletterului . De data aceasta, Sorana povestește despre navigatorul de pacienți, pe care poți să-l privești ca pe un intermediar între sistemul medical și pacient.Navigatorul de pacienți are rolul să-i explice unui pacient într-un limbaj uzual informații medicale transmise de medic și să-l sprijine pentru a obține concedii medicale, ajutoare financiare sau îngrijiri paliative pentru tratamentul pe care trebuie să-l urmeze. Totul gratuit sau cu un cost foarte scăzut. Toate bune și frumoase, doar că în România există foarte puțini navigatori de pacienți și, evident, nu există nicăieri o listă pe care să o verifici pentru a găsi un astfel de intermediar.
Știrile săptămânii:
1. Platforma energiaTa a lansat două instrumente utile pentru persoanele care doresc sau sunt deja prosumatori de energie electrică: Harta prosumatorilor și Forumul prosumatorilor. (energiaTa)
De ce este important: Harta prosumatorilor este o bază de date interactivă cu firme din România care instalează panouri fotovoltaice. Baza de date include atât instalatori aprobați de Administrația Fondului de Mediu (AFM) în programul Casa Verde Fotovoltaice, cât și instalatorii care oferă servicii de instalare de panouri fotovoltaice pentru persoane care se finanțează din fonduri proprii. Între timp, Forumul prosumatorilor este practic un forum de discuții despre piața prosumatorilor la care pot participa atât instalatorii, cât și prosumatorii și orice persoane care sunt interesate de acest subiect.
Apropo de asta, am scris recent pentru Autocritica un articol despre câtă energie electrică poți obține de la un sistem de panouri fotovoltaice în funcție de regiunea geografică în care este amplasată o locuință. Datele sunt calculate de specialiști pe baza numărului de zile cu soare pe an de pe întreaga suprafață a Globului și a temperaturilor medii anuale. În plus, au fost luate în calcul inclusiv eficiența panourilor fotovoltaice și pierderile inevitabile din rețea.
2. Ministerul Dezvoltării a publicat un proiect potrivit căruia închirierea locuințelor care se află în clădiri cu risc seismic clasa RsI va fi interzisă. (Profit)
De ce este important: Teoretic, interzicerea închirierii unor astfel de locuințe ar trebui să impulsioneze proprietarii să înceapă lucrări de consolidare a clădirii, pentru a putea astfel să valorifice bunurile imobile pe care le dețin. Pe de altă parte, activitățile economice au fost interzise în același scop încă din anul 2015 și, cu foarte puține excepții, această regulă nu a avut ca rezultat consolidarea clădirilor.
Apropo de asta, am scris recent pe Patru Pereti despre cum sa verifici rezistenta la cutremur a unei locuinte.
3. Mai multe persoane care au plătit avansuri pentru locuințe în viitorul ansamblu rezidențial Transilvania Smart City din Cluj-Napoca susțin că nu reușesc să primească banii înapoi, deși au trimis notificări că renunță la achiziție. (Ziua de Cluj)
De ce este important: Proiectul rezidențial Transilvania Smart City a fost anunțat în decembrie 2020 și urmează să fie construit peste drum de aeroportul din Cluj-Napoca. La vremea respectivă, proiectul a fost promovat către presă drept unul dintre cele mai dezvoltate din țară datorită faptului că locuitorii din cele peste 10.000 de locuințe ar urma să beneficieze de transport cu telegondola până la aeroport și livrări de produse cu drone.
În scurt timp, presa locală a dezvăluit că în spatele proiectului imobiliar se află în realitate numeroși politicieni de la diverse partide, inclusiv persoane care au fost condamnate penal pentru diverse infracțiuni. În plus, presa a relatat că unele locuințe se vând la prețuri suspect de mici comparativ cu prețurile obișnuite de pe piața din Cluj-Napoca. La începutul acestui an, proiectul imobiliar a intrat și în atenția DNA, în contextul în care tatăl arhitectului-șef al orașului este implicat direct în dezvoltarea ansamblului rezidențial, ceea ce sugerează un conflict de interese în privința acordării autorizațiilor de construire.
În urma acestor probleme, o parte dintre cumpărătorii care au plătit avansuri pentru viitoarele locuințe aflate în prezent în construcție au cerut să renunțe la contracte și să primească banii înapoi, însă susțin că nu au reușit încă să intre în posesia banilor.
Ce trebuie să reții tu din toată povestea asta? Este esențial să verifici dezvoltatorul locuinței tale înainte să accepți plata unui avans pentru o casă care există doar pe hârtie. Am scris despre asta într-unul dintre primele newslettere Patru Pereți.