Patru Pereți #6: Made in Romania
Patru Pereți #6: Made in Romania
Noua ediție a newsletter-ului Patru Pereți vine cu informații utile de pe piața imobiliară și cu o analiză despre cum se lucrează în uzinele auto și centrele de cercetare și dezvoltare din România.
Salut și bine te-am găsit! În ediția de astăzi a newsletter-ului ți-am pregătit o secțiune mai extinsă decât de obicei despre cele mai importante știri ale săptămânii de pe piața imobiliară. Avem informații utile pentru toți cei care intenționează să se mute în viitorul apropiat într-un bloc nou, o schimbare în topul orașelor cu cele mai multe tranzacții imobiliare, dar și noutăți interesante despre depozite logistice, Cetatea Oradea și Muzeul Astra din Sibiu. Pentru că și aceste construcții au pereți, nu-i așa?
Și tot pereți au și uzinele de componente auto și centrele de cercetare și dezvoltare, astfel că îți ofer o perspectivă inedită despre cum se lucrează în România în acest domeniu prin intermediul unor informații culese cu entuziasm de la fața locului de prietenii de la Autocritica într-un road trip cu un nume cât se poate de sugestiv: Made in Romania. În plus, am luat pulsul aventurii împreună cu Tudor Rus, unul dintre jurnaliștii implicați în proiect.
Dar destul cu introducerea, hai să intrăm în pâine.
Înainte să începi lectura, te rog să trimiți acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Este important ca informațiile de calitate să ajungă la cât mai multe persoane. Mulțumesc!
Știrile săptămânii:
1. România pregătește un proiect de lege prin care va fi interzisă montarea centralelor termice de apartament în blocurile rezidențiale nou construite. (Hotnews)
De ce este important: Dacă proiectul pregătit de Ministerul Mediului va fi aprobat, dezvoltatorii de blocuri de locuințe vor fi nevoiți să aleagă între montarea unei singure centrale termice care să deservească toți locatarii blocului respectiv sau racordarea blocului la sistemul centralizat de termoficare al orașului.
Cel mai probabil, dezvoltatorii vor opta pentru prima variantă, în contextul în care sistemele centralizate ale marilor orașe au în mare parte o infrastructură veche și ineficientă, chiar dacă prezintă avantajul unor prețuri mai mici datorită subvențiilor acordate de autoritățile locale.
Autoritățile locale din Cluj-Napoca au propus recent un proiect similar care ar urma să intre în vigoare în cursul anului 2022.
2. Administrația Fondului de Mediu a dat startul celei de-a treia ediții a programului “Casa Verde” pentru montarea de panouri solare pe case. (Europa Liberă)
De ce este important: Persoanele fizice care locuiesc la casă au posibilitatea de a obține fonduri pentru montarea de panouri solare pentru încălzirea locuințelor. Aceasta este a treia ediție a programului “Casa Verde”, în contextul în care primele două ediții desfășurate în 2018-2019 și 2020 s-au soldat cu tot atâtea eșecuri, iar bugetul total este de 280 de milioane de lei.
După primele două ediții, peste 12.000 de solicitanți au așteptat degeaba în ultimii trei ani să primească banii promiși de stat. Autoritățile susțin acum că noua ediție nu va avea parte de astfel de probleme.
3. Timișoara a depășit Cluj-Napoca la numărul de proiecte rezidențiale aflate în dezvoltare, la numărul de proiecte rezidențiale livrate și la numărul de tranzacții imobiliare încheiate în primele 9 luni ale anului 2021. (Profit)
De ce este important: Este pentru prima oară când piața imobiliară din Timișoara și zonele sale limitrofe depășește piața imobiliară din Cluj-Napoca și zonele sale limitrofe. În ultimii ani, Cluj-Napoca s-a evidențiat ca principala alternativă la București la acest capitol, cu prețuri medii pe metru pătrat mai mari decât în Capitală. Totuși, schimbarea de acum vine mai degrabă pe fondul scăderii de livrări de locuințe noi din Cluj-Napoca și a ingreunării regimului de autorizații de construcție.
4. Populația rurală a României a crescut pentru prima oară în ultimii 14 ani, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță imobiliară Colliers. În mediul rural trăiau în 2020 cu 28.000 de locuitori mai mulți decât în 2019. Populația rezidentă a Bucureștiului a scăzut cu 9.800 de locuitori, în timp ce populația din Cluj-Napoca a înregistrat un declin de 4.800 de locuitori. (Imobiliare)
De ce este important: Datele prezentate de Colliers confirmă tendința apărută de la începutul pandemiei de coronavirus, în primăvara anului 2020: numeroși locuitori din marile orașe au decis să se mute în zone metropolitane sau zone rurale din apropiere cu scopul de a avea propria curte în contextul restricțiilor de circulație, dar și ca urmare a posibilității de a lucra de acasă.
5. Povești adevărate: un cuplu și-a cumpărat un apartament de două camere prin credit ipotecar, însă acum abia reușește să plătească rata lunară de 2500 lei după ce ea a rămas fără loc de muncă. Bonus: în viața lor a apărut și un copil. (Manager)
De ce este important: Numeroase cupluri cumpără locuințe prin credite ipotecare și se gândesc la valoarea ratei doar din perspectiva veniturilor din momentul achiziției, în ideea că în viitor veniturile vor fi doar în creștere. Specialiștii recomandă ca rata lunară să nu depășească 25% din venitul lunar, în condițiile în care băncile acceptă în general un grad maxim de îndatorare de circa 40%.
6. Începând din anul 2022, toate casele nou construite în Marea Britanie trebuie să aibă stații de încărcare pentru mașini electrice. (CNBC)
De ce este important: Marea Britanie își propune să interzică vânzarea de mașini diesel și pe benzină începând din 2030. Ca parte a acestei strategii, autoritățile pregătesc o legislație prin care să crească semnificativ numărul de stații de încărcare pentru mașini electrice.
Prin noua legislație, Marea Britanie va solicita ca toate casele și clădirile construite începând din 2022 să aibă un anumit număr de stații de încărcare pentru mașini electrice. Această regulă se va aplica și în cazul clădirilor actuale care trec prin lucrări majore de renovare.
7. Cetatea Oradea beneficiază acum de o versiune virtuală care poate fi accesată pe internet și include imagini de înaltă rezoluție acompaniate cu informații despre istoria și arhitectura cetății. (Cetatea Oradea)
De ce este important: Disponibilitatea unei versiuni virtuale are potențialul de a crește popularitatea Cetății Oradea în rândul turiștilor care nu cunosc prea multe detalii despre acest obiectiv turistic. Astfel, pe termen lung, proiectul poate conduce la creșterea numărului de turiști români și străini în Oradea.
8. Muzeul Astra din Sibiu oferă vizitatorilor ocazia de a vedea modul în care se produce uleiul din diverse semințe. (Agerpres)
De ce este important: Dacă locuiești sau ești în trece prin Sibiu în zilele de 24 și 25 noiembrie, ai șansa de a vedea prin intermediul unui ghid modul în care se obținea în trecut uleiul din plante oleaginoase (ca de exemplu, floarea soarelui, in, răpiță, soia) și cum era valorificat acesta în gospodărie sau comerț. Demonstrațiile practice au loc între orele 11:00 și 14:00.
9. eMAG va automatiza aproape complet până în septembrie 2022 depozitul din comuna Joița (județul Ilfov) dedicat articolelor de mici dimensiuni. (Wall Street)
De ce este important: Produsele de pe rafturile din zona de stocare și de procesare a articolelor mici din depozitul de la Joița vor fi preluate de roboți și transportate de aceștia în zona de picking, de unde vor fi gestionate de angajați umani. eMAG estimează că productivitatea zonei de picking va crește de 4 ori după introducerea roboților.
Iulian Stanciu, președintele executiv al eMAG, declara în urmă cu trei ani pentru publicația Libertatea că angajații necalificați din depozite trebuie să urmeze cursuri de specialitate pentru a învăța să controleze roboții care vor înlocui oamenii în depozite. “Când salariul net în depozit va ajunge la 1000 de euro, va deveni mai rentabil să automatizezi lucrul respectiv. Companiile vor investi în training pentru a duce oamenii la un nivel superior, astfel încât oamenii să controleze roboții respectivi”.
Depozit cu un grad asemănător de automatizare există deja în România, iar despre unul dintre ele poți să citești în analiza săptămânii care urmează imediat.
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Analiza săptămânii: Made in Romania
În ediția precedentă a newsletter-ului ți-am spus că prietenii de la publicația Autocritica pleacă într-un road trip în care vizitează 6 uzine din România ale producătorului Continental. Iar dacă reacția ta inițială este “Continental are 6 fabrici de cauciucuri în România?”, te înțeleg perfect.
Continental nu produce doar anvelope, ci și numeroase alte componente pentru mașini, precum și software pentru viitoarele mașini autonome. Și, deși întreaga aventură s-a desfășurat în uzine, poveștile care au apărut de acolo sunt, de fapt, povești cu și despre oameni. Și nu orice fel de oameni, ci oameni pasionați de ceea ce fac.
Nu-ți face griji, nu o să intru în detalii foarte tehnice despre ce se produce în uzinele Continental, însă îți voi prezenta pe scurt ce se întâmplă între pereții acestor construcții, așa cum am înțeles eu de la distanță pe baza poveștilor scrise de prietenii de la Autocritica. La final, sper doar să înțelegi mai bine că în România se proiectează și se produc numeroase componente care ajung pe multe dintre mașinile pe care le conducem zi de zi, aproape indiferent de marcă. Da, de la Dacia până la Porsche.
De toate pentru toți
De exemplu, am aflat că la Iași există oameni care lucrează la simularea și modelarea matematică a unui sistem de frânare numit One Box, introdus în premieră în industria auto de Continental. Și nu îl găsești chiar pe orice model, ci pe cele ale unor producători precum BMW, Volvo, Ford, Mazda și Alfa Romeo. Bine, bine, și pe modelele unor branduri din China.
Între timp, la Carei, oamenii de la Continental produc furtunuri pentru admisia de aer și furtunuri pentru sistemele de încălzire și răcire. Iar la Timișoara se produc, într-adevăr, anvelope Continental de toate felurile. Și nu exagerez deloc, pentru că în Banat se produc anvelope cu diametre între 13 inch și 20 inch, anvelope de vară, de iarnă și all season, anvelope din gama Ultra High Performance și, evident, anvelope pentru mașini electrice. Practic, de toate pentru toți. În total, pe porțile fabricii au ieșit peste 262 de milioane de anvelope începând din anul 1998.
Tot în Timișoara, Continental produce o componentă numită ICE-box care colectează date de la toate computerele mașinii și le traduce în informații utile pentru șofer prin proiectarea lor pe ecran. Sau un braț robotic care testează modulul de încărcare wireless pentru telefoanele mobile. Sau Head-up Display-uri.
În fine, la Continental Sibiu se produc unități electronice de control pentru camere video, senzori și radare sau sisteme de conducere autonomă. Vrei un exemplu concret? Continental produce în fiecare an un milion de unități electronice de control pentru transmisia DSG a Grupului Volkswagen.
Pulsul uzinelor Continental cu Tudor Rus
Ai înțeles ideea, dar parcă te și aud. “Hai, frate, ce mare brânză să produci furtunuri pentru admisia de aer sau să testezi un sistem pentru încărcarea wireless a telefoanelor?”. Și aș fi fost tentat să-ți dau dreptate, însă în realitate lucrurile sunt mult mai complexe decât par la prima vedere.
Perspectiva mea s-a schimbat complet când am citit reportajele băieților de la Autocritica de la fața locului. Am căutat însă o confirmare personală și l-am luat un pic la întrebări pe Tudor Rus, unul dintre jurnaliștii care a vizitat uzinele Continental în cadrul road trip-ului Made in Romania.
Tudor scrie cu pasiune povești auto pe două locuri, testează cele mai noi modele de mașini pentru publicațiile 4x4Wheels și EcoWheels și dezvoltă povești despre mașini istorice în catalogul anual RacingWheels. Ah, și primul lui job a fost un part-time de birou la Continental Sibiu.
“E foarte la îndemână să cataloghezi drept „simplu” un produs fără să știi care e lanțul care ți-l aduce acasă - sau în mașină, ca să păstrăm tematica proiectului #MadeInRomania. De fapt, furtunul, anvelopa, de-acum banalul cruise control adaptiv, toate sunt doar vârful unui ghețar plutitor, cam 10% din toată povestea”, îmi explică Tudor.
“Restul de 90%, bucata care nu se vede, implică oameni, mașinării, software, cercetare, roboți, decizii, teste, poate și eșecuri la un moment dat, adaptări și evoluții. Un întreg ocean de factori care doar aranjați corect în imaginea de ansamblu pot genera produsul finit care ajunge la noi.”
Practic, este fix ca-n viață. Pentru că toți am văzut, de exemplu, succesul unor sportivi și l-am luat de-a gata, fără să ne gândim nicio clipă la munca, sacrificiile personale și eșecurile care au precedat acel succes plin de trofee. (Apropo, colecția de povești "Neînvinșii" de Andreea Giuclea este lectură obligatorie pe acest subiect).
Intersecții inteligente. În România?!
Bun. Hai să schimbăm un pic registrul și să ne gândim la software. O să încep cu ceva simplu, și anume cu informația că inginerii de la Continental Iași dezvoltă software pentru sistemul de încărcare al mașinilor electrice. Gândește-te la un soi de antivirus pentru mașini pentru ca hackerii să nu blocheze procesul de încărcare al bateriei sau să nu-ți copieze date importante în timp ce tu îți faci cumpărăturile la Kaufland, iar mașina se încarcă în parcare.
Și acum continui cu ceva care, la prima vedere, o să ți se pară rupt din universul fabulos creat de scriitorul Isaac Asimov în seria de cărți “Fundația”. Tot băieții și fetele de la Continental Iași lucrează de zor la conceptul unor intersecții inteligente pentru viitoarele mașini autonome. Cu alte cuvinte, oricât pare de ciudat în prezent, mașinile autonome și infrastructura rutieră vor colabora pentru ca tu să ajungi la destinație în siguranță într-un interval de timp cât mai scurt. În termeni tehnici, vorbim practic despre comunicații Vehicle to Vehicle (V2V) și Vehicle to Infrastructure (V2I).
Recunosc, eu unul sunt sceptic nu în privința rezultatului final, ci mai ales în privința modului în care se va face tranziția de la sistemul actual bazat pe haosul minții umane la sistemul complet automatizat din viitor. Pentru că mașinile autonome vor intra în intersecții fără să se gândească la faptul că mașinile cu șoferi umani sunt mult mai imprevizibile și că ar putea, de exemplu, să forțeze culoarea roșie a semaforului.
Cu aceste gânduri în minte, am revenit la Tudor și l-am întrebat care sunt principalele provocări pentru a implementa intersecțiile inteligente pe drumurile publice. Și nu știu de ce, dar tind să-i dau dreptate.
“Culmea, nu tehnologia este problema. Ea există și continuă să fie dezvoltată. De exemplu, în camera pe care am vizitat-o la Iași, la etajul 5, există un mănunchi de camere video. O parte din ele sunt îndreptate spre o intersecție, iar dintre acestea, numai una era activă la momentul vizitei mele. Ei bine, camera respectivă, de una singură, identifica fără scăpări toate vehiculele care treceau prin acea intersecție. Ba mai mult, le putea estima dimensiunile și viteza”.
“Repet, o singură cameră, pe care o poate comanda oricine online, amplasată departe, la etajul 5, nu de pe un stâlp din intersecție. E drept, camera îi raportează unui „creier”, practic un soft pe care inginerii de acolo l-au tot „antrenat” pentru a recunoaște tot felul de participanți la trafic: camioane, autobuze, bicicliști și pietoni.”
“Din punctul meu de vedere, greutățile de trecut sunt legislația și, în special în cazul orașelor de la noi, lipsa de implicare și interes pentru astfel de inovații din partea autorităților locale.”
Roboții nu greșesc niciodată
De altfel, automatizarea de orice fel este un cuvânt cheie care va defini numeroase domenii în anii care vor urma. Și m-am convins deja de asta cu câteva luni în urmă, când am făcut un curs de 4 săptămâni în care am învățat să automatizez munca unui om de vânzări, de la colectarea datelor la aranjarea acestora în mod sugestiv într-un Excel și trimiterea raportului final pe adresa de e-mail a directorului general. Nu este ușor, dar astfel de automatizări, gândite inclusiv de românii de la UiPath, devin tot mai performante.
Ți-am spus de la bun început că tind să-i dau dreptate lui Tudor în această privință. Și am deja un argument solid care vine, surprinzător sau nu, tot de la Continental. Numeroși producători de produse fizice de tot felul, printre care se numără și Continental, experimentează deja cu succes folosirea unor sisteme de transport complet automatizate cu roboți mai mult sau mai puțin umanoizi.
În cazul Continental, experimentul se numește Autostore și a luat forma unui depozit complet automatizat în care intervenția umană este minimă, așa cum îmi explică Tudor cu entuziasm.
“De departe sistemul care m-a impresionat cel mai tare (n.r - în Made in Romania) a fost haosul controlat numit Autostore, un depozit complet automatizat, care folosește 26 de roboți autonomi echipați cu roți, care se deplasează pe șine speciale pentru a stoca și „mișca” cutii speciale care conțin fie materiale prime, fie componente necesare producției.”
“Și mai impresionant este că roboții sunt capabili să învețe anumite tendințe. De exemplu, dacă pentru componentele X sau Y comenzile sunt mai dese, aceștia le vor depozita în așa fel încât să le poată „găsi”, identifica și livra cu rapiditate. Unde mai pui că fiecare roboțel știe să meargă singur la încărcat, ca un robot aspirator de apartament, iar de 3 ani de când există sistemul la Timișoara, nu au existat erori sau comenzi rătăcite. Atenție, vorbim de 44.000 de cutii care puse una peste alta, ar ajunge la o înălțime de peste 16.000 de metri.”
Imaginează-ți pentru o clipă cum este traficul în acest depozit Continental și acum gândește-te că, pe drumurile publice din România aflate în reabilitare, există cel puțin doi muncitori cu câte o pancartă în mână care dirijează manual circulația. Cam atât de mare este discrepanța între tehnologiile gândite de inginerii români în uzine și realitatea de pe teren.
Sper că ceea ce ai citit îți schimbă un pic perspectiva despre ceea ce sunt capabili să gândească și să producă inginerii din România atunci când au la îndemâna resursele necesare pentru o productivitate cât mai bună. Caz în care te invit să aprofundezi subiectul prin intermediul articolelor scrise cu drag (și, probabil, cu multe cești de cafea în față) de jurnaliștii prezenți în Made in Romania. Îți las mai jos doar câteva dintre ele:
Autocritica: Oamenii care apasă pe butoane, strunesc furtunuri, învârt roata, arată viitorul, gândesc la rece și modelează biți.
două locuri: Salut. Eu sunt un furtun.
Răzvan Baciu: Serios. Sunt niște furtunuri. Ce mare lucru?
Radu Gurămultă: Relația dintre constructorii auto și producătorii de componente.