Patru Pereți #19: Povestea Palatului Sharivka din Harkov, Ucraina
În ediția de astăzi citești despre inițiativele europene pentru a oferi cazare pe termen lung refugiaților din Ucraina și povestea unuia dintre cele mai importante palate din regiunea Harkov.

Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți!
În contextul războiului fără sens declanșat de un nebun auto-izolat într-un palat din Moscova împotriva unui popor prietenos și pașnic determinat să-și apere țara cu orice preț, astăzi îți propun câteva subiecte care au legătură atât cu profilul publicației Patru Pereți, cât și cu ceea ce se întâmplă la o aruncătură de băț de granițele României.
Opțiuni de cazare și angajare în Europa pentru ucraineni
Războiul declanșat de Putin împotriva Ucrainei a generat o solidaritate fără precedent la nivelul continentului european. Uniunea Europeană, state individuale din Europa, companii private și, mai presus de toate, simpli cetățeni s-au mobilizat pentru a ajuta refugiații din Ucraina.
Iată doar câteva dintre deciziile și măsurile adoptate în Europa pentru a ajuta refugiații din Ucraina să se integreze în țările din Uniunea Europeană.
1. Uniunea Europeană intenționează să permită refugiaților din Ucraina să locuiască și să muncească în oricare dintre cele 27 de state membre pentru o perioadă de până la 3 ani. (Reuters, Uniunea Europeană)
Această permisiune va fi acordată pe baza Directivei de Protecție Temporară, un document legislativ adoptat de Uniunea Europeană în anul 2001 ca reacție la conflictele violente din fosta Iugoslavie din anii ‘90.
Directiva de Protecție Temporară prevede ca Uniunea Europeană să acorde protecție imediată și temporară pentru persoanele refugiate din state care nu fac parte din Uniune și care nu au posibilitatea să se întoarcă în țările de origine. Această directivă se poate activa atunci când sistemul standard de solicitate a azilului este ineficient din cauza fluxului prea ridicat de persoane refugiate. Deși a fost adoptată în urmă cu 21 de ani, Directiva de Protecție Temporară nu a fost activată niciodată până în prezent.
Oficialii europeni estimează că detaliile cu privire la activarea acestei directive ar putea fi aprobate cel mai devreme joi, 3 martie.
2. Până la implementarea Directivei de Protecție Temporară, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunță că cetățenii ucraineni care doresc să se angajeze în România nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de cel mult 9 luni într-un an calendaristic. În acest interval, ucrainenii pot solicita statut de refugiat. (ANOFM)
3. Platforma de cazări Airbnb a anunțat că va oferi cazare temporară pentru până la 100.000 de refugiați din Ucraina. (Airbnb)
Cazările vor fi susținute financiar de Airbnb, de persoanele care acceptă să găzduiască refugiați în locuințele lor și prin donațiile realizate de orice persoană către Fondul pentru Refugiați Airbnb.org. De asemenea, reprezentanții Airbnb au trimis scrisori liderilor europeni, în special celor din Polonia, Germania, Ungaria și România, pentru a putea oferi inclusiv cazări pe termen lung pentru refugiați.
În prezent, Airbnb derulează un program similar prin care găzduiește temporar peste 21.000 de refugiați din Afganistan.
4. Organizația non-guvernamentală Code 4 Romania a lansat o platformă online de informare pentru refugiații din Ucraina. Orice refugiat poate afla în câteva minute procedurile pe care trebuie să le urmeze pentru a obține azil, cazare sau alte resurse disponibile. Informațiile sunt disponibile în limbile ucraineană, rusă, engleză și română pe platforma Dopomoha, cuvânt care în limba ucraineană înseamnă ajutor. (Code 4 Romania)
Code 4 Romania este o organizație non-guvernamentală care dezvoltă aplicații pentru digitalizarea României cu ajutorul a peste 2300 de programatori voluntari din țară și străinătate. În prezent, Code 4 Romania lucrează la alte două proiecte pentru refugiați: Sprijin de urgență va fi o platformă dedicată celor care doresc să ajute refugiații, în timp ce Un Acoperiș va permite persoanelor să pună la dispoziție cazare pentru refugiați.
5. ChiliPiper Foundation și Techfugees au realizat un document de peste 30 de pagini cu informații detalitate despre opțiunile de transport ale refugiaților din Ucraina către granițele cu România, Ungaria, Slovacia, Polonia și Moldova și procedurile de intrare în fiecare stat vecin. Unele informații au fost traduse în limba ucraineană cu Google Translate. (Bogdan Iordache)
6. Compania Ai Professional Software Solutions (AIPSS) a dezvoltat Refugees, o platformă dedicată refugiaților din Ucraina unde românii pot publica diverse resurse de care dispun pe care să le împartă cu refugiații: locuri de cazare, servicii de transport, furnizare de alimente sau medicamente. În numai câteva zile de la lansare, pe platformă există aproximativ 1500 de locuri de cazare disponibile pentru refugiați. Platforma este disponibilă inclusiv în limba ucraineană. (Alexandru Panait)
7. Rețeaua Regina Maria oferă servicii medicale gratuite pentru cetățenii ucraineni. Pe lista serviciilor oferite gratuit se numără servicii integrale de policlinică și imagistică, analize de laborator, testări PCR și antigen și consiliere psiho-emoțională. (Regina Maria)
Crucea Roșie Română a lansat campania "Umanitatea nu are granițe", prin care vine în sprijinul cetățenilor ucraineni care și-au părăsit țara. Poți contribui și tu la această campanie printr-o donație în bani care va fi utilizată pentru plata cazării refugiaților sau pentru cumpărarea de produse. Alternativ, poți dona produse la orice hypermarket Carrefour din România sau la filialele Crucii Roșii din întreaga țară.
Povestea Palatului Sharivka din Harkov, Ucraina
La ora redactării acestui newsletter, Harkov este unul dintre principalele orașe ucrainene bombardate de Rusia, în ciuda faptului că aici nu există infrastructura militară. De aceea, povestea din această săptămână este despre un palat celebru din această zonă a Ucrainei, care include și o povestioară de dragoste care îți va aduce un zâmbet în colțul gurii.

Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina, este poziționat în partea de est a țării și are o populație estimată la aproximativ 1.5 milioane de locuitori. Orașul face parte din provincia cu același nume, iar una dintre cele mai importante clădiri arhitecturale din această regiune, dar și din întreaga țară, este Palatul Sharivka.
Poziționat în mijlocul unei păduri la circa 60 de kilometri de centrul orașului Harkov, Palatul Sharivka a fost construit la începutul secolului al 18-lea de către un proprietar de terenuri pe nume Ol’hovski. Construcția originală a fost realizată din piatră albă în stilul arhitectural neo-gotic, însă pe parcursul istoriei castelul a fost reconstruit de trei ori, în stiluri arhitecturale ușor diferite.
La interior, palatul beneficiază de camere decorate cu diverse picturi specifice locurilor la sfârșitul secolului al 19-lea.
Ultimul proprietar privat al Palatului Sharivka a fost baronul german Leopold Koenig, care a locuit aici împreună cu soția sa. Aceasta din urmă s-a ocupat în mare parte de întreținerea castelului, însă la un moment dat a fost diagnosticată cu tuberculoză.
În încercarea de a-i face viața mai ușoară, baronul a construit lângă palat un parc climatic cu arbori care să ofere un microclimat mai sănătos. Și, în același timp, baronul a început să-i accepte toate capriciile.
Legenda spune că, într-una dintre verile petrecute la palat, soția i-a cerut baronului construirea unui derdeluș pe care să se dea cu sania. Intrigat de cererea neobișnuită pentru sezonul cald, baronul a găsit o soluție inedită: a comandat câteva tone de zahăr cu ajutorul cărora a construit un tobogan care în timp a primit și o poreclă: Palatul de Zahăr.
După izbucnirea Revoluției Bolșevice din 1917, cuplul a fost forțat să revină în Germania, iar castelul a fost preluat de autorități. Așa cum s-a întâmplat cu numeroase clădiri istorice din această regiune a Europei, Palatul Sharivka a primit o funcționalitate complet nepotrivită și a fost transformat într-un sanatoriu pentru pacienții cu tuberculoză, cu ignorarea completă a semnificației istorice a clădirii.
În prezent, Palatul Sharivka are nevoie de ample lucrări de restaurare, însă fațada principală este încă într-o stare bună.
Știrile săptămânii:
Războiul din Ucraina reprezintă fără îndoială principalul subiect din această perioadă, însă în același timp ultimele zile au adus câteva știri importante pe plan local.
1. Guvernul a anunțat plafonarea prețului la energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023. Astfel, persoanele cu un consum de până în 100 kWh pe lună vor plăti 0.68 lei/kWh, în timp ce tariful plafonat pentru persoanele care consumă între 100 și 300 kWh pe lună va fi de 0.8 lei/kWh. (Profit)
De ce este important: Actuala plafonare a prețurilor la energia electrică este valabilă doar până în 31 martie. Practic, noua plafonare va menține prețurile sub un anumit nivel pentru cel puțin încă un an, în condițiile în care prețurile energiei electrice sunt în continuare foarte ridicate.
2. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noul regulament cu privire la racordarea consumatorilor casnici la rețeaua de gaze naturale. (Economica)
De ce este important: În 2020, Parlamentul României a adoptat o lege prin care consumatorii casnici se puteau racorda gratuit la rețeaua de gaze naturale, fără ca distribuitorul să aibă posibilitatea de a refuza. Întrucât legea a generat “o serie de blocaje” în activitatea distribuitorilor, Guvernul a publicat în decembrie 2021 o ordonanță de urgență prin care racordarea rămâne gratuită doar în limita unei valori medii a unui racord. Limita este stabilită de distribuitorul de gaze naturale, iar diferența până la valoarea reală a racordului este suportată de consumatorul casnic. Prin aprobarea noului regulament de către ANRE, ordonanța de urgență a Guvernului poate fi acum aplicată, la două luni de la OUG-ul Guvernului.
3. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat metodologia prin care prosumatorii care dețin sisteme de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puteri instalate de cel mult 400 kW pot vinde energia în rețea. (Green Report)
De ce este important: Potrivit noii metodologii, la solicitarea prosumatorilor care produc până în 200 kW de energie electrică, furnizorul de energie electrică este obligat să realizeze în factură o compensare cantitativă între energia electrică produsă şi livrată ȋn reţea şi cea consumată. Între timp, la solicitatea prosumatorilor care produc între 200 kW și 400 kW de energie electrică, furnizorul este obligat să achiziționeze energia electrică produsă și livrată la un preț egal cu prețul mediu ponderat înregistrat în Piaţa pentru Ziua Următoare în luna în care a fost produsă energia respectivă. Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.
4. Ministerul Finanțelor intenționează să impună o nouă amânare la plata ratelor pe care le au persoanele fizice la bănci, ca urmare a creșterii semnificative a prețurilor la utilități. (Profit)
De ce este important: Băncile susțin că, în cazul în care o astfel de amânare a ratelor va fi implementată, debitorii vor fi înscriși în Biroul de Credite și nu vor mai putea accesa credite în viitor. Ratele la credite au mai fost amânate în timpul pandemiei, însă debitorii nu au fost înscriși în Biroul de Credite datorită unor excepții naționale și europene care nu se mai aplică în prezent.
5. Numărul proprietăților noi introduse pe piață în principalele 6 orașe din România a scăzut cu 14% în perioada octombrie-decembrie 2021, comparativ cu perioada octombrie-decembrie 2020, potrivit unei analize realizate de portalul Imobiliare. (Imobiliare)
De ce este important: Datele se referă doar la locuințele nou construite, iar scăderea are drept cauză principală piață din Cluj-Napoca, acolo unde numărul de locuințe noi date în folosință a scăzut cu peste 32%. Cea mai mică scădere a fost înregistrată în Timișoara (-2.6%), în timp ce în București scăderea a fost de 7.8%.