Patru Pereți #23: Povestea Palatului Universității din București
Clădirea în care își desfășoară activitatea Universitatea din București a fost construită în 1869, iar corpul central a fost distrus în bombardamentele din 1944.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! În numărul din această săptămână îți spun pe scurt povestea uneia dintre clădirile simbol ale Capitalei, pe care o cunoști probabil datorită faptului că aici are sediul central Universitatea din București.
Nu lipsește nici secțiunea dedicată celor mai importante știri ale săptămânii, care include informații despre evoluția prețurilor la locuințe sau creșterea prețurilor la energie electrică (da, din nou!).
Înainte să începi lectura, te rog să trimiți acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Este important ca informațiile de calitate să ajungă la cât mai multe persoane. Mulțumesc!
Amintiri din studenție la Universitatea din București
Pentru mine, clădirea care găzduiește Universitatea din București are o semnificație aparte, întrucât este una dintre cele două clădiri în care se desfășoară cursurile Facultății de Geologie și Geofizică, pe care le-am urmat timp de 5 ani în perioada 2004-2009.
A trecut mai bine de un deceniu de când am terminat cursurile acestei facultăți, dar îmi aduc aminte și acum de numeroase evenimente care au legătură, mai mult sau mai puțin, cu clădirea în sine.
De exemplu, îți pot spune că izolarea fonică a clădirii era atât de “eficientă” încât seara, în timpul cursului de Fizică din anul I, profesorul abia se făcea auzit printre versurile melodiei “România, trezește-te!” de Morometzii, care răsuna puternic din boxele amplasate într-un cort de lângă clădire. Acolo era, practic, sediul campaniei electorale a lui Traian Băsescu pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2004. Bonus: între două repeat-uri ale melodiei auzeam vocea înregistrată a lui Băsescu: “Să trăiți bine!”
In plus, tâmplăria din lemn era într-o stare de degradare atât de avansată, iar sistemul de încălzire atât de deficitar, încât pe timp de iarnă, la cursurile care începeau la ora 8:00, stăteam în bănci îmbrăcați cu geci, căciuli și mănuși. Și zâmbeam de aburii care ieșeau din gura profesorului de Petrografie în timpul predării. Hai, bine, recunosc că de fapt zâmbeam pentru că profesorul obișnuia să tragă frecvent concluzii care începeau cu “această însemnează că…”
De asemenea, subsolul în care avea loc laboratorul de Chimie din anul I ne întâmpina în fiecare săptămână cu un miros puternic specific pe care probabil nu-l voi uita prea curând. Așa cum nu voi uita nici frecventul îndemn “Stoooooooooooop” pe un ton melodios al profesoarei atunci când trebuia să ne oprim din combinarea în eprubetă a unor substanțe cu nume imposibil de reținut.
Așa cum observi, Universitatea din București avea nevoie de renovare generală încă de acum aproape 20 de ani. Motiv pentru care m-am bucurat când am aflat că Universitatea din București va fi consolidată și reabilită.
Prin lucrările care vor avea loc se vor consolida și restaura fațadele, tâmplăriile exterioare și finisajele interioare, iar instalațiile vor fi reabilitate.
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Povestea Palatului Universității din București
Clădirea care găzduiește Universitatea din București este împrejmuită de Bulevardul Regina Elisabeta şi străzile Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu, iar numele oficial al acesteia este Palatul Universității.
Corpul central al clădirii a fost construit în stil neoclasic între 10 octombrie 1857 - 14 decembrie 1869 pe baza planurilor lui Alexandru Orăscu, arhitectul Bucureștiului din perioada respectivă, iar la decorarea fațadelor a contribuit și sculptorul Alexandru Storck. De exemplu, acesta a realizat în 1862 basorelieful de pe frontonul central. Corpurile laterale ale Palatului au fost realizate mai târziu, în perioada 1912-1926, conform planurilor elaborate de arhitectul Nicolae Ghica – Budeşti.
Astfel, în versiunea sa finală, Palatul Universității este format dintr-un corp central și două corpuri laterale amplasate în stânga și dreapta, unite între ele prin diverse corpuri de legătură mai joase.
Între 4 aprilie - 23 august 1944, România a fost bombardată timp de 137 de zile de forțele aeriene Aliate în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Printre multe altele, în urma acestor bombardamente corpul central al Palatului și opera realizată de sculptorul Storck au fost distruse. După încheierea conflictului armat, corpul central a fost reconstruit într-un stil asemănător cu restul clădirii.
Un muzeu pentru Academia Domnească
Ca parte a lucrărilor de restaurare, în curtea interioară a Palatului Universității va fi amenajat un muzeu cu vestigii arheologice. Ideea a venit ca urmare a faptului că arheologii au descoperit în 2017 în curtea interioară ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut Academiei Domnești de la Sfântul Sava. Academia Domnească a fost prima școală superioară din Țara Românească și a funcționat în interiorul Mănăstirii Sfântul Sava, amplasată exact pe locul pe care a fost construit ulterior Palatul Universității.
În prezent, în Palatul Universității din București învață peste 10.000 de studenți de la facultățile de Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri și Istorie. De asemenea, tot aici se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București.
Palatul Universității din București va fi reabilitat cu fonduri de peste 317 milioane de lei furnizate de Ministerul Dezvoltării pe baza unui contract de proiectare și execuție cu o durată de 5 ani și jumătate. Cu alte cuvinte, lucrările ar trebui să se încheie undeva spre sfârșitul anului 2027.
Desigur, rămâne de văzut dacă lucrările vor avea loc conform planului, dar eu sunt suficient de naiv încât să sper nu doar că termenul va fi respectat, ci și că până atunci se vor aloca fonduri și pentru reabilitarea celeilalte clădiri în care are sediul Facultatea de Geologie și Geofizica, din strada Traian Vuia numărul 6. Pentru că, ghici ce, și acolo era frig iarna, doar că nu auzeam vocea lui Băsescu.
Pentru informații despre inflație, dobânzile la credite sau cursul valutar accesează documentul cu date economice actualizate la zi.
Știrile săptămânii
1. Unii consultanți imobiliari afirmă că cererea pentru locuințe este în scădere și că acest lucru ar putea reprezenta de fapt începutul unui nou ciclu imobiliar asemănător cu cel din 2008, atunci când prețurile la locuințe au scăzut cu 40% într-un interval de numai un an pe fondul crizei financiare. (Economedia)
De ce este important: Prețurile la locuințe au înregistrat creșteri anuale semnificative începând din 2015, însă economia traversează în prezent o perioadă plină de incertitudini: în România, inflația anuală a depășit pragul de 8%, iar dobânzile la credite au început să crească treptat ca urmare a politicilor Băncii Naționale pentru temperarea prețurilor. În plus, războiul din Ucraina generează incertitudini economice, motiv pentru care unii potențiali cumpărături au decis deja să amâne sau să anuleze investițiile imobiliare planificate anterior.
2. Cei mai mulți manageri din industria de construcții anticipează pentru perioada martie-mai 2022 o creștere puternică a prețurilor lucrărilor de construcții, potrivit unei anchete realizată de Institutul Național de Statistică. În același timp, managerii anticipează și o creștere a volumului de construcții. (INS)
De ce este important: Prețurile la materialele de construcții continuă să înregistreze creșteri în această perioadă, element care va pune presiune inclusiv pe prețurile finale pentru locuințele care vor fi construite în acest an. De altfel, această creștere reprezintă unul dintre motivele pentru care unii consultanți imobiliari anticipează o scădere a cererii pentru locuințe (vezi știrea de mai sus)
3. Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat creșterea tarifelor de distribuție care vor fi practicate de companiile implicate în acest domeniu: Enel, Electrica, E.On și CEZ. În funcție de companie, creșterile variază între 18% și 23%. (E-nergia)
De ce este important: Tarifele de distribuție fac parte din factura de energie electrică. Totuși, clienții finali care consumă până în 300 kWh de energie electrică pe lună nu vor fi afectați de această creștere, întrucât Guvernul a plafonat prețurile la energie electrică până în 31 martie 2023. În schimb, clienții care consumă peste 300 kWh pe lună nu beneficiază de niciun fel de plafonare a prețurilor, iar publicația e-nergia estimează că în cazul acestora facturile vor crește cu un procent format dintr-o singură cifră, adică cu cel mult 9%.
4. Volumul lucrărilor de construcții a crescut în România cu 9.4% în ianuarie 2022 comparativ cu ianuarie 2021, pe baza datelor care țin cont și de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. (INS)
De ce este important: Volumul lucrărilor de construcții este un indicator economic care oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției pieței de construcții din România. Practic, este un indicator care te ajută să înțelegi mai ușor cât de multe construcții noi sunt în lucru sau cât de mulți români derulează lucrări de renovare comparativ cu anul trecut. De exemplu, datele complete furnizate de INS arată că volumul lucrărilor de întreținere și reparații curente a crescut cu 16%, lucrările de reparații capitale cu 7.1%, iar lucrările de construcții noi cu 8.7%.
5. Restaurantul din incinta Grădinii Botanice din București se află pe ultima sută de metri a finalizării lucrărilor de consolidare și restaurare, care au început în anul 2020. (B365)
De ce este important: Restaurantul a fost construit în 1935 de arhitectul Octav Doicescu, în perioada în care a fost inaugurată și Grădina Botanică. Treptat, clădirea a fost abandonată, iar la începerea lucrărilor de restaurare se afla într-o stare de degradare avansată. La fel ca și Grădina Botanică, clădirea aparține Universității din București, iar aici au avut loc o perioadă cursuri ale studenților de la Facultatea de Biologie.