Patru Pereți #1 - Prețurile la utilități
Patru Pereți #1 - Prețurile la utilități
Prima ediție a newsletter-ului Patru Pereți include o analiză despre prețurile la utilități și opinia lui Mircea Meșter despre cum este să locuiești la casă.
Salut și bine te-am găsit la prima ediție a newsletter-ului Patru Pereți!
Patru Pereți este un newsletter săptămânal care include știri, opinii și analize despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei.
Asta înseamnă că citești informații utile despre locuințe, clădiri de birouri, hoteluri și restaurante, dar și despre domenii în care cei patru pereți sunt mai degrabă figurativi: despre mașini, trenuri și avioane, dar și despre terenuri de fotbal, tenis și handbal.
Eu sunt Daniel și am 15 ani de experiență în jurnalism. În prezent scriu povești pentru Autocritica, știri pentru Cronica și analize pentru revistele 4x4 Wheels și Eco Wheels. Mă găsești pe LinkedIn, Facebook, Instagram și Twitter.
Știrile săptămânii
1. Prețurile solicitate de vânzători pentru locuințele listate pe portalul Imobiliare.ro au scăzut în medie cu 0.1% în septembrie comparativ cu august, dar au crescut cu 15.6% comparativ cu septembrie 2020, la valoarea de 1507 euro pe metru pătrat. În București, prețul mediu solicitat a fost de 1583 de euro pe metru pătrat, în creștere cu 0.9% comparativ cu august și cu 16.8% comparativ cu septembrie 2020. (Imobiliare)
De ce este important: Prețurile solicitate de vânzători indică parțial tendința de pe piața imobiliară, cu mențiunea că prețurile finale cu care se încheie tranzacțiile la notariat sunt de regulă mai mici, în urma negocierilor. În plus, unele locuințe listate nu ajung să fie vândute din cauza prețurilor ridicate.
2. Dobânzile pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate începând din luna mai 2019 vor crește ușor începând din luna ianuarie 2022, ca urmare a faptului că indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va crește de la 1.08% la 1.17%. (Profit)
De asemenea, indicele ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut puternic în ultima perioadă, de la 1.67% în 27 septembrie la 2.2% în 15 octombrie, după decizia BNR de a crește dobânda cheie de la 1.25% la 1.5%. (Economedia)
De ce este important: Aceasta va fi prima creștere a indicelui IRCC după un an și jumătate de scăderi și, cel mai probabil, vor urma creșteri și în trimestrele următoare, ca urmare a politicii adoptate de Banca Națională a României în contextul creșterii inflației. Concret, în cazul unui credit de 210.000 lei pe 25 de ani, cu o dobândă formată din IRCC + marja băncii de 2.5%, rata lunară va crește de la 1060 la 1071 lei.
3. Arhitectul Radu Negoiță analizează principalele diferențe între configurația apartamentelor construite înainte de 1989 și configurația apartamentelor din noile cartiere rezidențiale. (Hotnews)
De ce este important: Numeroase locuințe construite în prezent au suprafețe mai mici, nu includ spații de depozitare și sunt compartimentate mai ineficient comparativ cu apartamentele construite înainte de 1989.
4. România își propune să construiască aproape 14.000 de centre de colectare separată a gunoiului până în 30 iunie 2026, iar cele mai multe dintre ele vor fi dedicate locuitorilor din blocurile de locuințe. (Green Report)
De ce este important: Teoretic, fiecare familie va avea acces digitalizat la un centru pentru colectarea gunoiului. Operatorul de salubritate va stabili prețul acestui serviciu în funcție de cantitatea și tipul de gunoi pe care îl colectează de la o familie. În prezent, prețul serviciului este calculat pe persoană, pe criterii arbitrare, fără legătură cu cantitatea de gunoi colectată.
5. Prețurile mașinilor second-hand au crescut în septembrie la niveluri istorice în Statele Unite. (Bloomberg, Manheim)
De ce este important: Piața auto americană este fundamental diferită de cea europeană, însă cauzele creșterilor de prețuri la mașinile second-hand sunt întâlnite și în Europa: prețurile mașinilor noi au crescut sesizabil, iar disponibilitatea acestora este limitată din cauza crizei semiconductorilor. Aceste două cauze pun presiune pe prețurile pentru mașinile second-hand, fenomen semnalat deja inclusiv în România, mai ales că, din cele aproape 400.000 de mașini înmatriculate în țara noastră în primele nouă luni ale anului, peste 300.000 au fost second-hand. Cel mai probabil, tendința de creștere a prețurilor la mașinile second-hand se va menține și în următoarele luni.
6. Prețurile la asigurările obligatorii RCA au crescut semnificativ în ultima perioadă. Unii proprietari de mașini sunt nevoiți să plătească prime de asigurare cu 50% mai mari, iar în unele situații prețurile sunt de peste două ori mai mari decât anul trecut. (Hotnews)
De ce este important: Creșterile de prețuri la RCA vin pe fondul falimentului înregistrat de City Insurance, care deținea aproximativ 45% din acest segment de asigurări datorită prețurilor mici practicate. Celelalte companii de asigurări de pe piață au mărit prețurile în special pentru a limita atragerea de clienți proveniți de la City Insurance.
7. Hotelurile din Poiana Brașov vor mări prețurile la cazare cu până la 15% comparativ cu anul trecut din cauza creșterii prețurilor la utilități. De exemplu, un pachet de Revelion la Hotel Escalade va costa 6000 lei, potrivit proprietarului Gabriel Roșca. (Profit)
De ce este important: Înainte să înghiți gălușca aruncată de proprietarul unui hotel din Poiana Brașov este important să înțelegi impactul facturilor la utilități pentru un astfel de business. În funcție de paginile de internet pe care ajungi vei afla că utilitățile reprezentau în 2019-2020 undeva între 6% și 13% din costurile totale de operare ale unui hotel. Matematica elementară ne spune că, chiar și în contextul creșterii cu 20%-25% a prețurilor la utilități, creșterea prețurilor la cazare cu 15% nu se justifică. Nu mai deschid subiectul prețurilor la cazare în Kitzbühel, că probabil intuiești deja concluzia.
Invitatul săptămânii: Mircea Meșter
În fiecare ediție a newsletter-ului voi încerca să am un invitat care să scrie câteva cuvinte despre un subiect legat, într-un fel sau altul, de Patru Pereți. Primul invitat este Mircea Meșter, căruia îi mulțumesc pentru încrederea pe care a avut-o să scrie într-un newsletter aflat la început de drum. Probabil a contat că ne cunoaștem din 2007 și că este, fără îndoială, persoana care știe cel mai bine ce sunt în stare să produc din punct de vedere editorial.
Mircea este manager la Autocritica, o publicație online cu povești despre mașini care se scriu cu inspirație, entuziasm și pasiune. În același timp, Mircea scrie și cronici sportive cu sarcasm, ironie și satiră.
Mircea îți povestește astăzi despre principalele diferențe între viața trăită la casă și viața trăită la bloc. Dacă pandemia te-a determinat să iei în calcul renunțarea la apartament în favoarea unei case, s-ar putea ca impresiile lui Mircea după 6 ani de locuit “pe pământ” să te ajute să ajungi la o concluzie în această privință.
Ne-am mutat la casă, în zona de nord a Bucureștiului, în 2015. Iar atunci am făcut cunoștință prima dată cu avantajele și dezavantajele unei astfel de mutări. Dacă lista de elemente pozitive e destul de clară - și, din punctul meu de vedere, înclină balanța spre mutarea la curte în condițiile în care bugetul îți permite asta - lista de cheltuieli suplimentare față de viața de la bloc e destul de generoasă și acoperă zone care până să le cunoști par mai degrabă vagi. De la serviciile suplimentare care vizează grădina - gazon, întreținere, irigație, plantare - și până la cheltuielile mai mari la nivel de energie - volumul care trebuie încălzit iarna e mult mai mare, de exemplu, e posibil ca sumele care se adună imediat după mutare să te prindă pe nepregătite.
Mai faci cunoștință și cu cheltuielile curente de reparații. Care sunt mai mari sau mai mici în funcție de calitatea lucrărilor constructorului și de regimul locativ - chirie sau achiziție. Cert este că utilizăm destul de des o expresie cât se poate de corectă: într-o casă, lucrurile nu pot decât să se învechească și să se defecteze pe măsura trecerii timpului. Lucru valabil și la apartament, dar la o scară mult mai mică.
Chiar și așa, cu o listă de To Do-uri destul de generoasă și mereu populată, nu aș da timpul înapoi niciodată. Știu că depinde și de modul fiecăruia de a fi și de ritmul vieții sociale pe care o avem, dar liniștea pe care o ai, senzația de a călca pe iarbă în diminețile de vară și bucuria copilului de a se juca și de a-și construi povești în propria curte au o valoare necuantificabilă, dar net superioară cheltuielilor din lista curentă de reparații.
Îți place ce citești? Abonează-te gratuit la newsletter-ul Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Analiza săptămânii: 10 lucruri despre prețurile la utilități
Prețurile la energie electrică și gaze naturale sunt în creștere puternică și antrenează o majorare a costurilor cu energia termică. Statul propune o serie de subvenții pentru persoane fizice, însă pe termen lung soluția optimă este reprezentată de exploatarea gazelor naturale deținute de România în Marea Neagră și creșterea producției de energie electrică prin construcția unor reactoare noi la Centrala Nucleară de la Cernavodă.
1. Cu cât au crescut prețurile la utilități?
În septembrie 2021, prețul energiei electrice a fost cu 25% mai mare decât în septembrie 2020. În același timp, prețul gazelor naturale a crescut cu 21% comparativ cu septembrie 2020, în timp ce prețul energiei termice a rămas același comparativ cu septembrie 2020. Datele sunt furnizate de Institutul Național de Statistică.
2. Cum se stabilește prețul la utilități?
Până în 2020, prețul gazelor naturale și prețul energiei electrice plătite de populație erau stabilite de statul român prin Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), relativ independent de prețurile reale ale utilităților. Pentru a putea adera la Uniunea Europeană, România a început încă din 2002 un amplu proces de liberalizare a prețurilor la utilități, care a fost finalizat abia anul trecut.
Astfel, prețurile la gaze naturale au fost liberalizate începând din 1 iulie 2020, în timp ce prețurile la energie electrică au fost liberalizate începând din 1 ianuarie 2021. În prezent, prețurile percepute de furnizorii de gaze naturale și energie electrică se stabilesc liber, în funcție de cerere și ofertă.
Până în prezent, doar 56% dintre consumatorii casnici au semnat contracte noi pentru furnizarea de energie electrică și gaze naturale.
3. Care este prețul actual al utilităților?
Pentru piața din România, prețurile la utilități sunt disponibile pe site-ul Bursei Române de Mărfuri (BRM) și sunt actualizate o dată pe săptămână. În principiu, furnizorii de utilități cumpără energie electrică și gaze naturale de pe BRM, iar aceste prețuri sunt valabile pentru consumatorii finali. Un aspect esențial este că livrarea efectivă a energiei electrice și a gazelor naturale cumpărate de pe BRM are loc pe baza unor contracte cu o durată de un an.
Pe de altă parte, atunci când cererea pe termen scurt a consumatorilor depășește oferta, furnizorii de utilități cumpără cantități suplimentare de energie electrică și gaze naturale. Aceste tranzacții sunt diferite de tranzacțiile de pe Bursa Română de Mărfuri pentru că presupun livrarea în 24 de ore a cantității de energie electrică și gaze naturale achiziționate, motiv pentru care prețurile sunt mai mari decât cele practicate pe BRM.
4. De ce au crescut prețurile atât de mult?
În 2020, ANRE a impus prin lege producătorilor interni de gaze naturale să vândă 40% din producție la licitație pe piețe centralizate. Pentru a obține un profit mai mare, unii producători au decis să vândă gaze naturale pe Bursa de la Viena, întrucât prețurile erau mai mari decât cele de pe Bursă Romană de Mărfuri. Această decizie a micșorat volumul de gaze naturale disponibile pentru consumul intern al României, motiv pentru care furnizorii interni au fost nevoiți să cumpere gaze naturale de pe alte piețe, la prețuri mai mari.
În cea mai mare parte, pentru a acoperi cererea, furnizorii au cumpărat gaze naturale furnizate de Rusia prin compania de stat Gazprom. Întrucât România nu are un contract de furnizare pe termen lung cu Gazprom, ci cumpără doar atunci când cererea nu este acoperită de producția internă, prețurile solicitate de Gazprom pentru furnizorii din România sunt mai mari decât cele din alte state europene.
Pe de altă parte, prețurile la gaze naturale au crescut în toată Europa, în contextul în care jumătate din consumul de gaze naturale al continentului este asigurat de Rusia și, într-o măsură mult mai mică, de Norvegia. Cererea consumatorilor este în creștere pe fondul revenirii economiei și a necesității statelor de a reface depozitele de gaze naturale în perspectiva iernii, iar oferta este mai mică, întrucât Norvegia derulează o serie de lucrări de întreținere a infrastructurii, iar Rusia așteaptă inaugurarea noii conducte Nord Stream 2, prin care gazele vor ajunge din Rusia în Germania fără să mai treacă prin Ucraina. De altfel, Rusia influențează cu mare ușurință prețurile prin controlul direct al cantităților de gaze naturale pe care decide să le livreze.
În consecință, în toată Europa, prețurile gazelor au crescut semnificativ și fluctuează puternic (inclusiv cu zeci de procente) de la o zi la alta.
În ceea ce privește energia electrică, prețurile au crescut și din cauza creșterii costurilor cu certificatele de dioxid de carbon. Pe scurt, producătorii care produc energie electrică din cărbuni sau alte surse poluante sunt penalizați prin plata unor așa-numite certificate verzi, al căror preț maxim a fost stabilit la 55 euro. Acest preț este însă indexat anual cu rata medie a inflației din zona EURO din anul precedent.
5. Cum vor fi compensate facturile la utilități?
Statul român va compensa parțial creșterile de prețuri la utilități. Pentru energia electrică, compesarea se aplică pentru clienții care consumă între 150 - 1.000 kWh în cele 5 luni ale sezonului de iarnă, mai exact în perioada 1 noiembrie 2021 - 1 martie 2022. Cu alte cuvinte, compensațiile se acorda pentru clienții cu un consum mediu lunar cuprins între 30 - 200 kW de energie electrică.
Compensarea este în valoare de 0.21 lei pe kWh, cu condiția ca prețul final plătit de client să fie de cel puțin 0.68 lei pe kWh. În caz contrar, subvenția acordată va fi mai mică, astfel încât prețul final achitat de client să fie de 0.68 lei pe kWh. Prețul de 0.68 lei este o referință directă la cel mai mic preț pe kWh disponibil în prezent în România pe piața concurențială și este oferit de compania de stat Hidroelectrica.
Pentru gazele naturale, compesarea se aplică pentru clienții care consumă între 80 - 960 de metri cubi în perioada 1 noiembrie 2021 - 1 martie 2022. Astfel, compensația se acordă pentru clienții cu un consum mediu lunar cuprins între 16 - 192 metri cubi de gaze naturale.
Compensarea va fi de 25% din factura de gaze naturale, raportat la un preț de referință de 125 lei pe MWh, doar pentru clienții care au contracte cu un preț de referință de peste 125 lei MWh. Prețul de referință a fost stabilit ca medie a prețurilor la gaze înainte de liberalizarea pieței. Și aici se aplică regula de la compensarea energiei electrice: dacă prin aplicarea compensației de 25% clientul plătește mai puțin de 125 lei pe MWh, atunci se compensează doar diferența dintre prețul real de vânzare al gazelor naturale și prețul de referință de 125 lei pe MWh.
Compensările de costuri pentru energie electrică și gaze naturale vor fi menționate separat pe facturi și vor fi deduse automat din valoarea reală a facturilor, iar consumatorii casnici nu trebuie să facă niciun demers pentru a beneficia de aceste reduceri.
În Parlamentul României au fost depuse o serie de amendamente prin care compensațiile pentru plata facturilor ar urma să sufere mici schimbări. Dacă vor fi aprobate oficial, modificările vor fi menționate într-o ediție viitoare a newsletter-ului.
6. Ce beneficii aduce Legea consumatorului vulnerabil?
Statul român a adoptat recent și Legea consumatorului vulnerabil, care va intra în vigoare în 1 noiembrie 2021. Această lege permite acordarea unor subvenții pentru persoanele cu venituri de cel mult 810 lei pe membru de familie sau 1450 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure.
Valoarea subvențiilor variază în funcție de valoarea veniturilor familiei sau a persoanei care locuiește singură, până la plafonul maxim acceptat menționat mai sus. Persoanele singure sau familiile care se încadrează în aceste limite trebuie să depună o cerere la primăria de care aparțin pentru a beneficia de aceste subvenții.
În cazul în care subvențiile primite prin această lege sunt mai mici decât compensațiile acordate de stat pentru toți clienții, atunci clientul va primi subvenția stabilită prin Legea consumatorului vulnerabil plus diferența până la valoarea compensării stabilite la punctul 5.
În Parlamentul României a fost depus un amendament prin care persoanele vulnerabile vor putea amâna cu 6 luni plată facturilor la utilități, însă acesta nu a fost încă adoptat.
7. Cât vor costa căldura și apa caldă în sistem centralizat?
Creșterile de prețuri la gaze naturale și energie electrică vor genera o creștere de costuri și pentru producătorii de apă caldă și căldură în regim centralizat. În acest caz, prețurile sunt stabilite în continuare de ANRE, însă nu sunt valabile la nivel național, ci sunt stabilite pentru fiecare localitate în parte. La nivel național există în prezent 37 de localități în care funcționează sisteme centralizate de încălzire.
Specialiștii anticipează că ANRE va stabili prețuri mai mari pentru energia termică, însă nu este clar care va fi impactul efectiv asupra persoanelor fizice. În cele mai multe localități din țară, prețul pentru apă caldă și căldură este subvenționat de primarii, însă nu s-a stabilit care dintre acestea își vor asuma prețurile mai mari sau care vor alege să reducă subvenția acordată.
De exemplu, în București, prețul actual stabilit de ANRE pentru energia termică este de 490 lei/Gcal, însă cetățenii plătesc doar 163 lei/Gcal, iar restul este suportat de Primăria Capitalei. Primăria Capitalei anticipează că prețul va crește cu 20%, însă oficialii nu au putut menționa dacă această creștere va fi suportată de clienți sau de Primărie prin creșterea subvențiilor.
Singura veste bună la acest capitol este că TVA-ul pentru apa caldă și căldura livrate în sistem centralizat va scădea de la 19% la 5% începând din 13 ianuarie 2022, ceea ce va atenua într-o anumită măsură creșterea prețurilor.
8. Când va fi introdusă taxa de mediu pentru centrale de apartament?
Proprietarii de centrale termice pe gaze naturale sunt în prezent scutiți de la plata unor certificate verzi pentru emisiile de dioxid de carbon, însă acest lucru se va schimba în următorii ani. Principala ipoteză de lucru este că Uniunea Europeană va impune plata unor certificate verzi pentru centralele de apartament în preajma anului 2025.
Pe baza prețului actual de 55 de euro pentru un certificat verde, Asociația Energia Inteligentă estimează că un consumator casnic cu centrală termică va plăti o taxă de circa 800 de lei pe an pentru emisiile de dioxid de carbon.
9. Când va exploata România gazele naturale din Marea Neagră?
România are un consum de circa 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, însă toate estimările specialiștilor sugerează o creștere a consumului în următorii ani. În prezent, România are zăcăminte de gaze naturale on-shore (pe teritoriul țării) de 100 de miliarde de metri cubi.
România are însă și un zăcământ de gaze naturale off-shore (în apele teritoriale) situat în Marea Neagră și estimat la 200 de miliarde de metri cubi, ceea ce triplează practic volumul de gaze naturale deținut de țara noastră. Acest zăcământ a fost descoperit și este concesionat încă din anul 2012 de o asociație formată din companiile petroliere OMV Petrom și Exxon (Marea Britanie).
Totuși, pentru ca gazele naturale din Marea Neagră să fie exploatate este nevoie de o lege. Așa-numita Lege Off-shore impune companiilor petroliere obligații de plată și obligații fiscale foarte dure, motiv pentru care OMV Petrom a decis să amâne startul exploatării, iar Exxon a decis să vândă participația de 50% deținută în proiect. Una dintre companiile interesate de participația Exxon este Romgaz, deținută de statul român.
În prezent, autoritățile centrale susțin că doresc modificarea Legii Off-shore pentru ca OMV Petrom și, probabil, Romgaz să aibă condiții mai bune pentru exploatarea zăcământului de gaze naturale, însă nu au făcut încă niciun pas concret în această direcție. Specialiștii susțin că, dacă un proiect pentru modificarea acestei legi ar fi inițiat în prezent, zăcământul de gaze naturale din Marea Neagră va putea fi explotat cel mai devreme în 2025. Practic, abia peste 4 ani România va putea utiliza mai multe gaze naturale din producția internă, ceea ce va atenua presiunile asupra prețurilor.
În domeniul extracției de resurse naturale un termen de 4 ani pentru startul exploatărilor este mai mult decât decent, însă pentru România este esențial ca extracția să înceapă cât mai repede. Nu doar pentru a acoperi cererea internă, ci și pentru că Uniunea Europeană intenționează să reducă semnificativ utilizarea gazelor naturale pentru sistemele de încălzire începând din anul 2030, prin proiectul Fit for 55. Motivul? Gazele naturale emit circa 53 de kilograme de dioxid de carbon la un milion de BTU (British Thermal Unit, o unitate de măsură pe care o cunoști probabil de la aparatele de aer condiționat). Asta în ciuda faptului că gazele naturale sunt mai puțin poluante decât benzina (71 de kilograme), motorină (73 de kilograme) și cărbunii (100 de kilograme). Cu alte cuvinte, gazele naturale sunt considerate o soluție de tranzit, mai puțin poluante decât cărbunii, dar mai poluante decât tehnologiile verzi.
10. Când va crește producția de energie electrică la Cernavodă?
România intenționează să construiască două noi reactoare nucleare la Centrala Nucleară de la Cernavodă, pe lângă cele două existente în prezent. În prezent, se estimează că lucrările vor începe în 2024 și că al treilea reactor va fi dat în folosință în 2030-2031.
În prezent, Centrala Nucleară de la Cernavodă produce aproximativ 20% din cantitatea de energie electrică produsă anual în România. O dublare a capacității de producție la Cernavoda va conduce la o creștere a ofertei de energie electrică pe piața din România, ceea ce ar trebui să reducă presiunile legate de creșterea prețurilor.
Îți place ce citești? Susține acest proiect editorial printr-o contribuție financiară cu un click pe butonul de mai jos. Tu alegi valoarea contribuției, precum și frecvența acesteia: o singură dată, în fiecare lună sau în fiecare an. Mulțumesc!
Evenimentele săptămânii:
Transylvania Open
Între pereții Sălii Polivalente din Cluj-Napoca (BT Arena) va avea loc în perioada 23-31 octombrie cel mai puternic turneu de tenis desfășurat vreodată în România: Transylvania Open.
Parte a calendarului competițional de tenis feminin, turneul are o “grilă de start” spectaculoasă. România va fi reprezentată de Simona Halep, Irina Begu și Jaqueline Cristian, însă limba română va fi vorbită și de britanica cu origini autohtone Emma Răducanu, proaspăt câștigătoare a turneului de Grand Slam de la US Open.
Principala favorită a turneului este Garbiñe Muguruza, a cincea cea mai bună jucătoare de tenis din lume în acest moment. Are 28 de ani, joacă pentru Spania, iar în trecut a fost numărul 1 mondial și a câștigat două turnee de Grand Slam. Pe listă figurează însă și Andrea Petkovic, care a câștigat celălalt turneu de tenis feminin găzduit în acest an de Cluj-Napoca, Winners Open.
Detalii despre cum a ajuns Cluj-Napoca să găzduiască astfel de turnee de tenis găsești în textele scrise de Andreea Giuclea pentru Concentrat (Decât o Revistă) și Povești din Sport. De aici cumperi bilete, iar dacă nu ești în Cluj-Napoca atunci vezi meciurile în direct pe Digi Sport, pentru ca apoi să citești analizele publicate de TreizeciZero. În plus, jurnalistul Mircea Meșter îți oferă povești din culise pe Facebook și interviuri inedite cu principalele protagoniste pe canalul de Youtube Porsche Center Bucharest.
Dune
Între pereții sălilor de cinema va fi proiectat începând din acest weekend "Dune", unul dintre cele mai așteptate filme ale anului. "Dune" este o (nouă) ecranizare a celebrului roman omonim scris de Frank Herbert în 1965.
Dacă îți place genul science fiction sunt sigur că ți-ai rezervat sau urmează să faci o rezervare pentru "Dune". Dacă nu, înainte să excluzi din start această opțiune îți recomand cu căldură să citești articolul pe care l-am scris pentru Autocritica despre cum a ajuns Frank Herbert să scrie seria de romane "Dune". Este o poveste despre curiozitatea de a descoperi lucruri noi, despre răbdarea de a construi o poveste complexă pe baza informațiilor culese și despre atitudinea de a nu renunța la visul tău chiar și atunci când 20 de edituri îți trântesc ușa în nas.