Cum au evoluat prețurile locuințelor și chiriile în primele trei luni ale anului
Cum au evoluat prețurile locuințelor și chiriile în primele trei luni ale anului
Patru Pereți #85 • Prețurile locuințelor au scăzut în România cu 0,4% în perioada ianuarie - martie 2023 comparativ cu octombrie - decembrie 2022. În același interval, chiriile au crescut cu 2,2%.
Eurostat, biroul de statistici al Uniunii Europene, a publicat datele cu privire la evoluția pieței imobiliare în primele trei luni ale anului din fiecare stat european și, implicit, din România. Nu este cazul să te aștepți la cifre dramatice, întrucât cel puțin pentru moment piața imobiliară evoluează în pași mici.
Hai să vedem împreună cum a evoluat piața imobiliară din România în comparație cu Uniunea Europeană și cu fiecare stat membru în parte.
Prețurile locuințelor în România și în UE
Potrivit datelor publicate de Eurostat, în perioada ianuarie - martie 2023 (Q1 2023) prețurile locuințelor din România au scăzut cu 0,4% comparativ cu perioada octombrie - decembrie 2022 (Q4 2022). Pare ceva neglijabil și, dacă luăm un exemplu banal, vei vedea că așa și este: practic, un apartament care în Q4 2022 s-a vândut cu 80.000 de euro avea o valoare de piață de 79.680 de euro în Q1 2023, adică cu numai 320 de euro mai mică.
Pe de altă parte, aceasta a fost a doua scădere trimestrială a prețurilor din ultimele trei trimestre. Cealaltă scădere a fost de 1,2% și s-a înregistrat în intervalul iulie - septembrie 2022 (Q3 2022) comparativ cu aprilie - iunie 2022 (Q2 2022).
Aceste două scăderi trimestriale petrecute într-un interval de numai 9 luni arată că piața imobiliară începe să simtă efectele scăderii accelerate a numărului de tranzacții. De exemplu, datele publicate anterior de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că numărul de tranzacții imobiliare la nivel național a scăzut cu 28% între Q1 2023 și Q4 2022. Cu alte cuvinte, în contextul scăderii cererii, proprietarii încep să micșoreze prețul în cazul în care vor să vândă proprietatea.
În același interval de timp, în Uniunea Europeană prețurile au scăzut cu 0,7%, adică de aproape două ori mai mult decât în România din punct de vedere procentual. 11 dintre cele 27 de state membre UE au raportat scăderi de prețuri, cele mai mari fiind înregistrate de Luxemburg (-4,1%), Germania (-3,1%) și Finlanda (-1,8%). În alte 16 state prețurile au crescut, iar cele mai mari creșteri au fost semnalate în Danemarca (2,5%), Ungaria (2,2%) și Croația (2%).
Pe de altă parte, o comparație între Q1 2023 și Q4 2022 are ca punct slab caracterul sezonier al tranzacțiilor imobiliare: Q1 include debutul unui nou an și ultimele două luni de iarnă, perioadă în care nu prea îți stă gândul la achiziții imobiliare. Tocmai de aceea, o comparație mai relevantă este cea cu aceeași perioadă a anului precedent.
În acest caz, datele Eurostat sunt cu totul altele. Astfel, în Q1 2023 prețurile locuințelor din România au fost cu 4,6% mai mari decât în Q1 2022, într-o perioadă în care numărul de tranzacții raportate de ANCPI a fost cu 23% mai mic. Cu alte cuvinte, apartamentul ăla care costa 79.680 de euro în Q1 2023 avea în Q1 2022 o valoare de 76.200 de euro.
Totuși, și în cazul unei astfel de comparații de la an la an se remarcă o tendință interesantă: creșterea prețurilor a frânat puternic, de la 8,5% în Q2 2022 vs. Q2 2021 la acel 4,6% din Q1 2023 vs. Q1 2022.
O astfel de comparație arată o creștere medie de 0,8% a prețurilor la nivelul Uniunii Europene, însă situația pe state este mult mai diferită. Doar 6 state europene au raportat o scădere, însă acestea au fost mult mai abrupte, inclusiv o scădere de 6,8% în Germania și de 6,2% în Danemarca. La polul opus, cel mai mult în acest interval s-au scumpit locuințele din Croația (14%) și Lituania (13,1%).
Chiriile locuințelor în România și în UE
Între timp, datele Eurostat arată o creștere ușoară a prețurilor pentru închirierea apartamentelor și caselor. Pe piața din România, chiriile au crescut în medie în Q1 2023 cu 2,2% comparativ cu Q4 2022, ceea ce înseamnă, de exemplu, că o chirie de 300 de euro a crescut la circa 306 euro.
Interesant este că, de data aceasta, creșterea de pe piața locală este mai mare decât cea din Uniunea Europeană, care a atins 0,9%. Asta deși numeroase țări au raportat creșteri semnificative. De exemplu, cea mai mare creștere s-a înregistrat chiar la vecinii la care mulți dintre noi își petrec concediul în perioada asta, adică în Bulgaria, unde chiriile au crescut cu 4,7%, iar Malta, Polonia și Croația au înregistrat la rândul lor creșteri de 3,7%, 3,6% și, respectiv, 3%.
La polul opus, Estonia este singura țară europeană în care chiriile au scăzut (-1,4%), în timp ce în Olanda au stagnat.
La fel ca și în cazul prețurilor la locuințe, aceste cifre indică evoluția pe termen scurt, însă datele raportate la nivelul perioadei similare de anul trecut sunt mai relevante. Așa că hai să vedem cum au evoluat chiriile în Q1 2023 comparativ cu Q1 2022.
Ei bine, în acest interval de un an chiriile au crescut în România cu 8,16%, ceea ce înseamnă că o chirie de 300 de euro a crescut la 324 de euro, adică cu 24 de euro, echivalentul a circa 120 de lei. Mai lent decât ritmul de creștere al ratelor bancare pentru un credit ipotecar, însă chiar și așa creșterea este semnificativă.
De altfel, la nivel european creșterea medie a chiriilor a fost semnificativ mai mică, de 2,9%. Și în acest caz există creșteri majore în special în țările din jumătatea de est a Europei, în frunte cu Polonia (17,6%), Lituania (16,7%) și Ungaria (14%). În schimb, singura țară în care chiriile au scăzut în acest interval este Letonia (-0,19%).
Dacă informațiile pe care le citești sunt utile pentru tine, te invit să susții producția newsletterului Patru Pereți printr-o investiție unică, lunară sau anuală.
☀️ Ferestrele care produc energie electrică
Pe vremea când mergeam la birou, în fiecare după-amiază de vară trebuia să tragem jaluzelele, pentru că altfel ne topeam de căldură cu tot cu aparatele de aer condiționat care funcționau cu gaze naturale (true story). Asta deși oricum toate geamurile aveau folie pentru reducerea cantității de lumină care pătrunde în interior. Practic, geamurile sunt utile pentru că oferă lumina naturală în interior, cu excepția cazului în care Sorinel insistă să-ți bată fix în ecranul laptopului.
Cum ar fi să existe niște geamuri transparente sau măcar semi-transparente care să te protejeze de razele directe ale Soarelui și, în același timp, să producă energie electrică cu care să alimentezi aparatele de aer condiționat?
Tehnologia avansează într-un ritm atât de alert încât scenariul de mai sus este deja realitate. Numeroase clădiri de birouri din Europa sunt echipate din construcție cu sticlă fotovoltaică integrată în ferestre care produce energie electrică. Și e doar o chestiune de timp până când tehnologia va ajunge în ferestrele apartamentului tău, în plafonul de sticlă al mașinii tale și, dap, chiar și în ecranul de 6 inchi al telefonului tău.
Panourile fotovoltaice transparente: ce sunt, din ce materiale sunt construite, cum funcționează și câtă energie electrică sunt capabile să genereze.
🏠 Cum alegi chiriașul potrivit pentru casa ta
România este țara cu cel mai mare procentaj de proprietari de locuințe din Europa. Sunt sigur că știi deja asta, pentru că este o afirmație pe care o auzi măcar o dată pe an, atunci când Eurostat publică date despre modul în care locuiesc europenii.
Faza e că, în următorii ani, este posibil să pierdem prima poziție în acest clasament. Știu, sună de-a dreptul incredibil, dar am un argument solid: aceleași date de la Eurostat arată că anul trecut România a avut cel mai mare procent de persoane care locuiesc în chirie din ultimii 13 ani. Mai exact, 5,2% din populația României stătea în chirie în 2022, comparativ cu valoarea minimă de 2,4% înregistrată în 2010, primul an pentru care avem astfel de date de la biroul de statistici al Uniunii Europene.
Practic, evoluția din intervalul 2010-2022 arată că România s-a înscris pe un trend lent de creștere a numărului de chiriași ca procent din populația totală. Iar dacă ai un apartament pe care îl închiriezi treaba asta sună bine: mai mulți oameni care stau în chirie înseamnă că ai mai mulți potențiali clienți.
În practică, probabil te confrunți frecvent cu aceeași problemă: cum alegi chiriașul potrivit pentru apartamentul tău? Chiriașul ăla serios care să plătească chiria și utilitățile la timp, care să aibă grijă de bunurile pe care le folosește sau care să nu deranjeze vecinii. Și, mai ales, cum eviți chiriașul ăla care nu vrea să plece din casa ta și nici nu-ți mai plătește chiria?
Despre toate subiectele astea am vorbit recent cu Ramona Ursu, un agent imobiliar din București care activează în domeniu din 2012. Și care a văzut multe în cei peste 10 ani de carieră în imobiliare. Îți spune și ție în articolul din primul comentariu cam tot ce trebuie să știi dacă închiriezi un apartament.
🏊♂️ Încă o vară cu David
Vine un moment când îți dai seama că locuința care ți-a fost casă nu mai corespunde aspirațiilor tale. Ai putea să renovezi sau, dacă ești mai degrabă un simplu chiriaș, ai putea să cauți o casă mai potrivită.
Reporterul sportiv
a ales a doua variantă: Mailchimp i-a fost gazdă bună pentru newsletterul sportiv pe care îl produce de câțiva ani, iar în această pauză competițională și-a făcut bagajele și s-a transferat pe Substack. Nu știm încă suma de transfer, durata noului contract sau clauzele de reziliere, dar știm că newsletterul se scrie din vara asta pe cea mai prietenoasă platformă de newslettere pe care o cunosc.Și nici nu s-a mutat bine, că Andreea intră deja în cantonament. În mai puțin de două săptămâni, un anume David Popovici va concura la Campionatele Mondiale de Natație din Japonia. Iar Andreea va fi chiar acolo, lângă bazinul de înot de la Fukuoka, să ne povestească de la fața locului cum luptă David pentru câteva medalii de aur înainte de adevărata provocare: Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.