Planul Urbanistic General pentru București: dispar sectoarele, apar arondismentele
Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului aflat în dezbatere publică prevede împărțirea Capitalei și a comunelor limitrofe în arondismente, ceea ce ar putea permite o dezvoltare unitară.

Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletterului Patru Pereți. În ediția de astăzi îți propun un subiect despre una dintre principalele prevederi ale controversatului Plan Urbanistic General (PUG) propus pentru București: împărțirea administrativă a Capitalei.
Spre final îți recomand câteva articole utile despre locuire și piața imobiliară și îți povestesc un pic despre noul SUV coupe Renault Rafale pe care l-am văzut la Paris săptămâna trecută.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre piața imobiliară și despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Abonează-te la Patru Pereți și îl primești în inbox în fiecare miercuri.
PUG: București și comunele limitrofe ar putea fi împărțite în arondismente
Primăria Capitalei a realizat un site special pentru consultarea opiniei publice cu privire la elaborarea noului Plan Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului. Sau, mai bine zis, a publicat o serie de informații pe un subdomeniu al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (UAUIM).
Subiectul PUG-ului bucureștean este foarte complex și plin de controverse, însă voi încerca să-ți explic pe scurt despre ce este vorba înainte de a intra propriu-zis în subiectul principal.
PUG-ul se întocmește la nivel de municipiu, oraș și comună și are scopul de a reglementa dezvoltarea omogenă a zonelor de interes public. Frățiorii săi mai mici sunt Planul Urbanistic Zonal (PUZ) și Planul Urbanistic de Detaliu (PUD).
Actualul PUG pentru București a fost conceput în anul 2000 și are nevoie de o actualizare majoră, în contextul în care Capitala și unele comune limitrofe s-au dezvoltat radical în ultimii ani. În 2013, Primăria Capitalei a semnat un contract pentru actualizarea PUG cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism, însă execuția contractului s-a blocat în 2014 din motive juridice. Primăria a deblocat execuția contractului pentru noul PUG abia în ianuarie 2023, adică după nu mai puțin de 7 ani.
Acum, în plin proces de elaborare a noului PUG, Primăria Capitalei solicită populației să răspundă la un chestionar pe acest subiect. În același timp, au apărut și o serie de date concrete despre propunerile pentru actualizarea PUG-ului, iar una dintre cele mai interesante informații se referă la împărțirea administrativă a Bucureștiului și a unor comune limitrofe.
Prima etapă: redefinirea cartierelor
Din punct de vedere administrativ, Bucureștiul este împărțit în 6 sectoare, iar fiecare sector are propriul primar și o serie de atribuții legale, care uneori se bat cap în cap cu atribuțiile Primăriei Capitalei.
În plus, orașul este împărțit formal în cartiere, de regulă pe baza unor criterii geografice sau istorice. Această împărțire are mai degrabă o valoare pur emoțională, în contextul în care cartierele nu au propria administrație.
În prezent, Bucureștiul are în total 70 de cartiere, iar o listă completă găsești aici. Proiectul de revizuire a PUG prevede reducerea numărului de cartiere la 61. Printre noutăți se numără comasarea unor cartiere care fie sunt prea mici, fie fac parte dintr-o zonă mai mare cu același specific. De exemplu, de pe harta propusă acum lipsesc cartiere precum Dorobanți (integrat în Primăverii), Andronache sau Armenească.
Pe de altă parte, proiectul prevede și apariția unor cartiere noi. Cel mai bun exemplu este IMGB, care până acum nu a fost considerat cartier întrucât în cea mai mare parte a zonei respective a existat Întreprinderea de Mașini Grele București. Totuși, pe terenul respectiv există deja o serie de proiecte imobiliare majore care justifică apariția unui astfel de cartier.
Iată și o imagine sugestivă pentru cum ar urma să fie împărțit Bucureștiul pe cartiere:

Marea noutate la acest capitol este însă că cele 61 de cartiere nu ar mai avea doar un rol pur decorativ, ci mai ales un rol administrativ. În proiect se menționează că “reîmpărțirea operațională a Capitalei pe bază de cartiere ar conduce atât la o scară adecvată (mai amplă) de implementare a proiectelor urbane, cât și la o mai mare coerență în dezvoltare prin generarea unei identități specifice fiecărui cartier.”
Pentru moment nu este însă clar - sau cel puțin nu am reușit eu să găsesc informații pe site - despre modul în care ar urma să fie gestionate noile cartiere din punct de vedere administrativ.
Adio sectoare, bun venit arondismente!
Pe lângă creșterea importanței cartierelor în procesul administrativ, marea noutate este că PUG București prevede renunțarea la împărțirea orașului pe sectoare și introducerea arondismentelor. Acest lucru se va face printr-o “fază intermediară” prin “menținerea sectoarelor din prezent subîmpărțite în cartiere”, potrivit site-ului oficial.
Arondismentul este o diviziune administrativă utilizată în Franța în două moduri. Pe de o parte, teritoriul francez este împărțit din punct de vedere administrativ în regiuni, departamente, arondismente și cantoane. Pe de altă parte, orașele Paris, Lyon și Marsilia sunt împărțite în arondismente municipale, pe care le poți compara cu sectoarele actuale ale Bucureștiului.
Proiectul PUG prevede apariția unor arondismente în București și, cel mai important, în unele comune limitrofe Capitalei.
“Etapa finală a reorganizării administrative va presupune definirea a 26 de arondismente: 16 pe teritoriul Bucureștiului și 10 arondismente de cooperare cu unitățile administrative învecinate”, este explicația de pe site-ul oficial al proiectului.
În imaginea de mai jos poți vedea cum ar urma să arate Bucureștiul împărțit în cartiere (numere arabe) și arondismente (caractere romane), cu mențiunea că pe hartă sunt reprezentate cele 70 de cartiere din prezent, nu cele 61 care ar urma să rămână după reconfigurare.

Nu am găsit informații concrete despre ce presupune utilizarea arondismentelor în locul sectoarelor din punct de vedere administrativ, așa că nu știu dacă în loc de 6 primari de sector vom avea 16+10 primari de arondismente. Sper că nu mergem în direcția asta, că ar fi mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte.
Pe de altă parte, îmi place ideea de a unifica, într-un fel sau altul, administrația Bucureștiului cu admnistratia din comunele limitrofe, prin intermediul celor 10 arondismente gândite pentru o parte din județul Ilfov. În teorie, treaba asta ar trebui să ducă la proiecte comune de dezvoltare, prin care noii locuitori ai comunelor limitrofe să fie mai bine integrați de București, acolo unde își petrec probabil cea mai mare parte a zilei, cu excepția cazului în care lucrează remote.
Și spun asta în special în contextul în care populația din suburbiile Capitalei a crescut semnificativ în ultimul deceniu, așa cum ți-am povestit într-un articol publicat în luna aprilie pe Panorama. De exemplu, populația din Chiajna s-a triplat de la 14.000 la 44.000 de locuitori, în timp ce populația din Popești-Leordeni s-a dublat de la 22.000 la 53.000 de locuitori. Și sunt doar două dintre cele mai populare exemple.
Ce urmează?
Potrivit calendarului publicat pe site-ul oficial, proiectul de elaborare a noului PUG va fi încheiat în cursul anului 2024. În același an ar urma să fie parcurse o serie de etape birocratice pentru obținerea tuturor avizelor, astfel că noul PUG ar putea intra în vigoare în 2025. Dar ăsta este un scenariu extrem de optimist, dacă mă întrebi pe mine, având în vedere lentoarea cu care se mișcă lucrurile în prezent.
Îți place newsletterul Patru Pereți? Hai să-ți spun un secret: cele mai bune texte le scriu în timp ce savurez un espresso de calitate într-o cafenea de specialitate. Cel mai simplu mod să te asiguri că newsletterul Patru Pereți ajunge și săptămâna viitoare la tine în inbox este să-mi cumperi un espresso. Costă doar 10 lei și tu alegi dacă vrei să-l cumperi o singură dată, o dată pe lună sau de mai multe ori pe lună.
Recomandări de articole:
Iluminatul în locuințele noastre: Flavia Nacu și Dalia Stoian au publicat pe InfoClima un articol util despre iluminatul în locuințe. Găsești informații despre legislația actuală în privința iluminării unei locuințe, dar și modul în care poziția geografică și calitatea ferestrei influențează iluminarea naturală a camerei.
Investiții imobiliare în Dubai: Andrada Ghira a publicat pe Panorama un articol despre investițiile imobiliare în Dubai, promovate intens în România în ultima perioadă. Andrada vine cu exemple concrete despre costurile reale de achiziție și, mai ales, despre capcanele care apar din lipsa cunoștințelor despre legislația locală și din nevoia de a apela la o companie locală care să gestioneze închirierea locuinței respective.
Noul SUV coupe Renault Rafale: În newsletterul precedent ți-am povestit că am fost câteva zile la Paris pentru a vedea în premieră o mașină. Între timp embargoul a expirat, așa că am scris pe Autocritica despre ce este vorba: noul SUV coupe Renault Rafale. La lansarea pe piață în primăvara anului viitor Rafale va deveni cel mai performant model din gama Renault datorită unei versiuni de 300 de cai putere. Și cel mai scump, evident.