Patru Pereți #7: Povestea Sălii Unirii, clădirea în care s-a decis unirea Transilvaniei cu România
Patru Pereți #7: Povestea Sălii Unirii, clădirea în care s-a decis unirea Transilvaniei cu România
De Ziua Națională, Patru Pereți îți spune povestea Sălii Unirii, clădirea în care 1228 de delegați s-au adunat în 1 decembrie 1918 și au hotărât unirea Transilvaniei cu România.
Salut și bine te-am găsit la o altfel de ediție a newsletter-ului Patru Pereți, cu o structură ușor schimbată comparativ cu rețeta cu care te-am obișnuit până acum.
Nicio grijă, secțiunea de știri din lumea imobiliară există în continuare, însă pentru acest număr am decis să înlocuiesc analiza tradițională cu o poveste.
Așadar, să începem.
Înainte să începi lectura, te rog să trimiți acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Este important ca informațiile de calitate să ajungă la cât mai multe persoane. Mulțumesc!
Știrile săptămânii:
1. Administrația Fondului pentru Mediu va suspenda în 15 decembrie înscrierile în programul “Casa Eficientă Energetic”. AFM susține că va simplifica ghidul de finanțare, însă sugerează și o posibilă modificare a fondurilor disponibile. (Economedia)
De ce este important: Programul “Casa Eficientă Energetic” permite persoanelor fizice care dețin locuințe deja finalizate să acceseze fonduri nerambursabile de până la 70.000 lei inclusiv TVA pentru realizarea unor lucrări de creștere a performanței energetice a locuinței. Suma oferită nu poate depăși 60% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile pentru această investiție.
2. Guvernul a publicat un proiect de lege prin care vrea să impoziteze muncile gospodărești solicitate de persoane fizice din partea altor persoane fizice. În această categorie intră, de exemplu, activități de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit sau îngrijirea animalelor de companie. (Hotnews)
De ce este important: Teoretic, dacă vei dori să angajezi pe cineva care să-ți plimbe cățelul, va trebui să cumperi tichete valorice de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) cu care îl vei plăti pe prestatorul serviciului. Ulterior, prestatorul va merge cu tichetele la ANOFM pentru a încasa banii, dar va plăti impozit și constributii la pensie și sănătate.
3. Oradea a aprobat un nou regulament pentru întreținerea, repararea și curățarea fațadelor clădirilor, în special cele din zona centrală. Proprietarii imobilelor vor fi obligați să întrețină corespunzătoare fațadele, inclusiv tâmplăria vitrinelor, ferestrelor și ușor, soclul, zugrăveala sau sistemele pentru scurgerea apelor pluviale. (Primăria Oradea)
De ce este important: Prin noul regulament, Oradea își propune să îmbunătățească aspectul estetic al clădirilor din zona centrală. Proprietarii care nu respectă noile reguli vor primi un avertisment, iar în cazul în care nu se conformează lucrările de reabilitare vor fi efectuate de Primărie, care va solicita apoi contravaloarea lucrărilor efectuate prin intermediul unei taxe.
4. Dezvoltatorul imobiliar AFI Europe va construi 450 de apartamente într-un ansamblu rezidențial situat între Bulevardul Dimitrie Pompeiu și Șoseaua Pipera din București. Toate apartamentele vor fi oferite spre închiriere. (Profit)
De ce este important: Acesta va fi primul complex imobiliar dezvoltat de AFI Europe în România pe segmentul Built to Rent (BtR), segment pe care constructorul activează deja în Europa cu brandul AFI home. AFI Europe consideră că acest concept va fi atractiv pentru persoanele tinere care nu doresc să achiziționeze o locuință, dar care vor să locuiască cu chirie și aibă o interacțiune cât mai limitată și simplă cu proprietarul.
5. Cercetătorii au dezvoltat o serie de prototipuri de panouri solare transparente care ar putea fi utilizate în viitor ca ferestre pentru locuințe sau ecrane pentru telefoane. (ZME Science)
De ce este important: Integrarea panourilor solare în ferestrele blocurilor de locuințe și clădirilor de birouri ar permite acestora să funcționeze parțial cu energie electrică solară și să reducă consumul de energie electrică din alte surse tradiționale. Pentru moment, prototipurile de panouri solare transparente au o eficiență de numai 1%, însă inginerii susțin că tehnologia are potențialul de a ajunge la o eficiență de 10%.
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Povestea săptămânii: Sala Unirii din Alba Iulia
Alba Iulia a jucat un rol strategic în istoria noastră. Cunoscut drept Apulum după ce Imperiul Roman condus de Traian a cucerit Dacia, orașul Alba Iulia s-a remarcat ulterior prin faptul că a fost reședință pentru Sigismund Báthory (1595-1596) și Mihai Viteazul (1600-1601), conducătorii Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești.
Cele trei regiuni istorice ale poporului nostru au avut, în perioadele menționate mai sus, un conducător unic, fără însă ca acestea să formeze un singur stat. Acest lucru avea să se întâmple abia 300 de ani mai târziu. Și ce loc era mai potrivit pentru un asemenea eveniment decât Alba Iulia?
“Veniţi la Alba Iulia! Fraţi români! Veniţi cu toţii la Marea Adunare Naţională, care se va ţine la 1 Decembrie… în Bălgradul (n.r - numele orașului Alba Iulia în româna veche) lui Mihai Viteazul. Veniţi cu miile, ce zecile de mii! Lăsaţi pe o zi grijile voastre acasă, căci în această zi vom pune temelia unui viitor bun şi fericit pentru întreg neamul românesc” - text din ziarul "Unirea" publicat în 28 noiembrie 1918.
Începutul
Suntem în 1898. Transilvania este o regiune din partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar și traversează o perioadă dificilă din cauza unei politici de maghiarizare a teritoriului care se manifestă și în alte regiuni ale Imperiului, inclusiv împotriva slovacilor, sârbilor sau croaților.
Autoritățile maghiare iau o decizie în Alba Iulia: să demoleze o ospătărie, termen folosit în perioada respectivă pentru a descrie ceea ce astăzi am putea compara, păstrând proporțiile, cu un hotel cu restaurant.
În locul ospătăriei, autoritățile încep construcția unui cazinou militar pentru soldații din armata austro-ungară staționați în garnizoana cetății din Alba Iulia. Lucrările se finalizează în 1900, iar acest an este inscripționat la intrarea estică a clădirii, dar inscripția este în limba latină: MCM. Noua clădire devine o atracție pentru sistemul militar, întrucât aici au loc numeroase festivități și recepții.
O singură clădire pentru 1228 de delegați
Oarecum ironic, clădirea este aleasă drept loc de desfășurare pentru Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918, dar motivația nu este neapărat una de natură politică. Pur și simplu, clădirea este singura din oraș capabilă să găzduiască toți cei 1228 de delegați ai națiunii române.
Punctul central al zilei de 1 decembrie 1918 este reprezentat, desigur, de citirea Rezoluției Unirii în plenul Adunării de către Vasile Goldiș. Și nici nu se putea alege un personaj mai potrivit pentru această onoare: Vasile Goldiș era un politician român care începând din 1911 a condus ziarul "Românul" publicat la Arad, dar a cărui publicare fusese suspendată în 1916 după ce refuzase să semneze o declarație de loialitate față de Ungaria. După citirea rezoluției, actul este adoptat în unanimitate de cei 1228 de delegați.
Pentru a imortaliza acest eveniment, autoritățile române îl angajaseră pe fotograful Arthur Bach să realizeze fotografii în clădire, însă acesta nu se prezintă la “locul de muncă”. Legenda spune că pur și simplu nu a vrut să participe la eveniment, ceea ce n-ar trebui să te surprindă având în vedere că vorbim despre un etnic maghiar.
Din acest motiv nu există nicio fotografie din interiorul sălii în care s-a citit rezoluția. În schimb, există câteva imagini realizate în afara clădirii de către Samoilă Mârza, un veteran al primului Război Mondial care a călătorit din Trieste până în Alba Iulia pentru a participa la eveniment. Întâmplător, avea cu el un aparat de fotografiat cu care obișnuia să realizeze imagini în locurile în care călătorea.
Mai multe detalii despre viața lui Samoilă Mârza și câteva imagini realizate de el în 1 decembrie 1918 găsești în PDF-ul de mai jos:
Primele îmbunătățiri
La scurt timp după unirea Transilvaniei cu România, clădirea primește numele sugestiv Sala Unirii, iar autoritățile române decid să investească semnificativ în reabilitarea acesteia. Astfel, între anii 1921-1922 sala interioară este mărită cu un vestibul și prevăzută cu o boltă semicirculară cu arcuri-dublouri, ornată cu diverse coloane și benzi decorative de inspirație vegetală. Pe peretele din partea vestică sunt amplasate plăci de marmură pe care sunt inscripționate textul Proclamației regelui Ferdinand la intrarea României în primul Război Mondial, textul Moțiunii Unirii, componența Consiliului Dirigent și textul legii pentru Unirea Transilvaniei cu România.
“Anno Domini MDCCCCXVIII kalendis decembriis, hoc loco Unio Transilvaniae universa cum Daco Romania sollenni et unanimo populii voto în perpetuum atque irevocabiliter proclamaata est cuius rei memoria sempiternă sit”, adică
“În anul Domnului 1918, la 1 Decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna şi în mod irevocabil, prin votul solemn şi unanim al poporului, Unirea Transilvaniei întregi cu Daco-România. Eternă fie aducerea aminte a acestui act” - inscripție sub arcada care comemorează evenimentul de la 1 decembrie 1918.
Toate aceste îmbunătățiri ale clădirii sunt efectuate și cu scopul de a găzdui încoronarea Regelui Ferdinand și Reginei Maria, când are loc și un banchet oficial (15 octombrie 1922). Ulterior, Sala Unirii găzduiește și Serbările Unirii (20 mai 1929) și un alt banchet cu ocazia dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan în 14 octombrie 1937.
Restaurarea din 1968
România a sărbătorit 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu țara în 1968, la circa un an de la preluarea puterii de către Nicolae Ceaușescu. Partidul Comunist Român se afla deja la putere începând din 1947, o dată cu abdicarea regelui Mihai I. (apropo, documentarul “Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, care include doar imagini de arhivă, este disponibil pe Netflix)
Pentru a marca în mod corespunzător semi-centenarul Marii Uniri, autoritățile efectuează o serie de lucrări de restaurare la Sala Unirii: pereții interiori sunt placați cu marmură roșie de Moneasa, iar pavimentul sălii este realizat din marmură albă de Alun. Picturile în ulei, degradate de timp, sunt înlocuite cu un ansamblu de pictură-fresca, în timp ce plăcile de marmură de pe peretele de vest sunt înlocuite cu basoreliefuri în marmură ale sculptorului Mircea Ştefănescu.
Mici îmbunătățiri după 1989
Ajungem în perioada 1993-1994, când au loc o serie de lucrări de renovare la numai câțiva ani după schimbarea regimului politic din România.
Astfel, artistul Horea Cucerzan realizează o nouă pictură-fresca, deasupra șemineelor este așezată stema României, iar în sala interioară sunt amplasate busturile regelui Ferdinand și reginei Maria, realizate de sculptorul Vlad Ciobanu. De asemenea, textele rezoluției de Unire și ale Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România sunt fixate pe peretele vestic al clădirii.
Cu această ocazie, clădirea Sala Unirii este inclusă în circuitul de vizitare a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Ulterior, ca urmare a degradării, Sala Unirii a fost închisă publicului în cea mai mare parte a anului 2018 pentru o serie de lucrări de reabilitare în perspectiva centenarului. Astfel, sunt realizate o serie de lucrări pentru revitalizarea clădirii, dar cu această ocazie sunt reconfigurate și o serie de expoziții din cadrul clădirii.
Ce poți vedea în prezent în Sala Unirii
În prezent, sala centrală a clădirii găzduiește o expoziție dedicată anului 1918, care include biroului avocatului Aurel Lazăr la care s-a redactat în 12 octombrie 1918 Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania. Tot în cadrul acestei expoziții sunt prezentate steaguri și medalii ale reprezentanților care au participat la Adunarea din 1 decembrie, precum și aparatul de fotografiat utilizat de Samoilă Mârza. De altfel, fotografiile realizate de Mârza pot fi admirate în cadrul acestei expoziții. Vizitatorii pot vedea și documentele gravate pe pereții interiori ai sălii, inclusiv Rezoluția Unirii citită de Vasile Goldiş.
La subsol și în spațiile laterale ale clădirii, vizitatorii pot vedea expoziția etnografică, cu diverse exponate și reconstituirea unui târg tradițional care scot în evidență obiceiurile și tradițiile din zona Munților Apuseni. Nu în ultimul rând, în fața și în spatele Sălii se află o galerie de busturi ale celor mai importanți reprezentanți politici și militari de la 1918.
Deși am trecut de câteva ori ocazional și pentru scurt timp prin Alba Iulia, nu am vizitat niciodată Sala Unirii, însă este deja pe lista obiectivelor turistice pentru anul 2022. Ceea ce îți recomand și ție cu căldură dacă te afli în aceeași situație ca și mine.
Surse de documentare:
Ideea de a scrie povești despre anumite clădiri simbol ale României a venit din partea lui Tudor Rus, unul dintre cititorii fideli ai newsletter-ului Patru Pereți. Dacă vrei să scriu despre o anumită clădire istorică din România sau ai o sugestie generală pentru îmbunătățirea newsletter-ului apasă butonul de reply la acest mail sau, și mai bine, trimite-mi feedback prin intermediul formularului de mai jos. Mulțumesc!