Patru Pereți #34: Sports Festival - infrastructură, sport și povești despre viață
Patru Pereți #34: Sports Festival - infrastructură, sport și povești despre viață
Sports Festival este dovada că infrastructura modernă și oamenii devotați unui proiect generează pasiune pentru sport și lecții de viață din partea marilor sportivi ai României.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! În ediția din această săptămână îți povestesc despre cum am simțit pe propria piele evenimentul Sports Festival din Cluj-Napoca, pentru ca ulterior să-ți prezint deja tradiționala rubrică de știri legate, într-un fel sau altul, de piața imobiliară.
Săptămâna trecută am petrecut cinci zile în Cluj-Napoca pentru a înțelege mai bine ce înseamnă Sports Festival. Știam de existența acestui festival de sport încă de la prima ediție din 2018 cu al său meci demonstrativ între Generația de Aur și Barcelona Legends, însă în acest an mi-am dorit să experimentez evenimentul de la fața locului pentru a vedea și micile detalii care trec neobservate din fața televizorului.
După patru zile de festival și încă una în care am scris cu drag acest newsletter într-o cafenea Meron din Cluj-Napoca pot să-ți spun că am descoperit ingredientele pentru un Sports Festival de succes. Și totul începe cu...
Infrastructura: Cluj Arena, BT Arena, Radisson Blu Hotel
Dacă vrei să organizezi un eveniment, de orice fel ar fi el, ai nevoie în primul rând de un loc potrivit pentru specificul evenimentului respectiv. Implicit, asta înseamnă că, dacă vrei să organizezi, de exemplu, un festival dedicat sportului care să includă și meciuri demonstrative cu sportivi celebri, ai nevoie de cel puțin o arenă modernă pentru sport, de preferat amplasată într-un loc cât mai central la care pot ajunge cu ușurință cât mai mulți oameni din orașul respectiv.
Sports Festival nu are o arenă potrivită pentru un festival de sport. Are două. Prima dintre ele a apărut în 2011 sub forma unui stadion de fotbal cu o capacitate de 30.201 locuri pe nume Cluj Arena. Stadionul este deținut de Consiliul Județean Cluj și tot aici are loc anual și celebrul festival Untold.
Cluj Arena este situată pe amplasamentul primului stadion cu pistă de atlestism din Cluj-Napoca, construit în 1911. Stadionul respectiv a fost modernizat de câteva ori, însă ulterior a fost demolat în 2008 pentru a face loc unei arene moderne la standarde internaționale.
Iar Cluj Arena impresionează în special prin arhitectura inedită a acoperișului și a fațadei. De exemplu, acoperișul este realizat din policarbonat și fâșii din tablă de aluminiu, iar o parte din fațada stadionului este transparentă pentru a crea astfel o conexiune din exterior către interiorul arenei. Sau invers, depinde de care parte a porților de acces te afli. Este un concept pe care îl găsești, de exemplu, și la Stadionul Arcul de Triumf din București, iar explicația este cât se poate de simplă: în spatele acestui design se află aceeași companie de arhitectură: Dico și Țigănaș.
Sistemul de nocturnă are mai multe niveluri de intensitate, iar scaunele pentru sectorul VIP sunt tapițate și prevăzute cu cotiere. Sub tribune se află sute de spații pentru birouri sau săli de conferințe, iar la subsol se află și un muzeu al sportului clujean.
Și, dacă mai aveai nevoie de o dovadă că stadionul Cluj Arena este modern, iat-o: are o centrală de cogenerare. Adică o turbină cu gaz care oferă combustibil pentru un generator care produce energie electrică. Iar căldura reziduală rezultată în urma procesului de producție a energiei electrice este transferată în lichidul de răcire și ulterior în sistemul de încălzire.
Fix lângă Cluj Arena a fost inaugurată în 2014 noua Sală Polivalentă a orașului. Se numește BT Arena pentru că Banca Transilvania este partener oficial, este deținută de Consiliul Local Cluj-Napoca și, începând din 2017, poate găzdui 10.000 de spectatori. Se integrează excelent în peisaj cu Cluj Arena, poate și pentru că poartă semnătura aceluiași arhitect: Dico și Țigănaș.
De exemplu, fațada este spectaculoasă pentru că are forma unei rețele gigant care sugerează deformarea unei plase de poartă în timpul unui gol, iar la interior există un sistem de colectare a apei meteorice, folosită pentru irigarea spațiilor verzi din exterior, dar și un sistem modern de management (Building Management System - BMS) care permite ajustarea automată a sistemului de climatizare în funcție de numărul spectatorilor din arenă. Număr determinat automat prin scanarea biletelor de intrare, desigur.
Sigur că tu, ca simplu spectator, nu observi aceste detalii inedite de construcție de la Cluj Arena sau BT Arena, însă sunt lucruri care ajută cele două arene să fie cât mai prietenoase cu mediul înconjurător și să ofere mai mult confort spectatorilor. Iar detalii despre aceste elemente inedite care fac parte din structura unor arene moderne poți citi în interviul pe care oficialii Dico și Țigănaș l-au oferit pentru Euractiv.
Tu, simplul spectator, vii la Cluj Arena și BT Arena să te bucuri de spectacolul oferit de sportivi. Și faci asta într-un cadru modern, prietenos, cu scaune de calitate, cu sistem de sonorizare modern și jocuri de lumini spectaculoase.
Și mai e ceva. Ai două arene moderne pentru sportivi, dar ai nevoie și de un hotel modern cât mai apropiat unde să-i cazezi pe jucători și oficiali. Pentru asta s-a inventat Radisson Blu Hotel, dezvoltat de Winners Park Invest, o companie deținută indirect de Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania.
Astfel, Radisson Blu a devenit primul hotel de 5 stele din Cluj-Napoca afiliat unui brand internațional și propune 149 de spații de cazare, inclusiv apartamente. Suficient de multe inclusiv când ai nu unul, ci două meciuri demonstrative de organizat în numai 3 zile.
Oamenii din spatele Sports Festival
Din punct de vedere sportiv, toată această infrastructură a generat deja succes. Echipa de baschet masculin U BT Cluj-Napoca, care joacă pe BT Arena, a ajuns în acest an până în sferturile de finală din Champions League, a câștigat titlul național și s-a transformat practic, cu multă muncă în spate, în cea mai bună echipă de club din România. Între timp, echipa de fotbal U Cluj, care joacă meciurile de acasă pe Cluj Arena, a promovat în această primăvară în Liga I. Și tot aici a jucat și echipa de fotbal feminin Olimpia Cluj meciurile din Champions League.
Adevărul este însă că nu doar câteva echipe de club sau naționale și fanii lor trebuie să se bucure de proiecte de infrastructură precum BT Arena și Cluj Arena. Ideal este ca astfel de locuri să fie accesibile mai des publicului larg, inclusiv în afara competițiilor oficiale. Iar zona dintre cele două arene poate fi folosită de asemenea pentru diverse spectacole sportive.
Aici intervine un eveniment precum Sports Festival, care propune un meci demonstrativ de tenis pe BT Arena, un meci demonstrativ de fotbal pe Cluj Arena și, în jurul acestor arene, adevărate locuri de joacă unde copiii și, de ce nu, adulții se pot iniția în diverse sporturi.
Care este secretul organizării unui astfel de festival sportiv de anvergură? Este fix ca la orice alt eveniment la care te poți gândi: pe lângă infrastructură, ai nevoie de oameni care să se ocupe de tot ce înseamnă organizare.
Sports Festival este organizat de Movement Team, o inițiativă inventată în 2018 de cinci parteneri: Patrick Ciorcilă, Mirel Alexa, Ștefana Giurgiu, Tiberiu Pop și Horațiu Pitea. Alături de ei sunt oamenii care pun în practică tot ceea ce se întâmplă la Sports Festival, indiferent dacă treaba asta este vizibilă sau nu cu ochiul liber de cei care vin să se bucure de eveniment.
Imaginează-ți oamenii care trebuie să invite, într-o anumită perioadă a anului non-negociabilă, zeci de sportivi la un eveniment. Unii dintre sportivi sunt încă în activitate și participă la diverse competiții, alții s-au retras. Unii locuiesc în România, alții locuiesc în Europa. Iar unii dintre ei locuiesc chiar în Statele Unite și acceptă invitația chiar dacă asta înseamnă să petreacă 24 de ore pe drum. Mai greu ca la selecția invitaților pentru o nuntă, asta e sigur.
Imaginează-ți oamenii care contribuie la organizarea meciurilor demonstrative de pe Cluj Arena și BT Arena. Oamenii care inițiază copiii în zeci de sporturi în zonele special amenajate din apropierea celor două arene. Oamenii care se ocupă de crossul cu probe de până la 10 kilometri și cu aproape 1.000 de participanți. Oamenii care se ocupă de desfășurarea competițiilor de darts, mini-rugby sau volei pe plajă. Voluntarii care își fac treaba indiferent că soarele strălucește cu putere sau că norii amenințători activează brusc o ploaie scurtă, dar torențială. Oamenii care fac fotografii de dimineață până seară. Oamenii care scriu articole sau comunicate de presă la ora 2:00. Dimineața.
“Poate nu se vede, dar în spate este multă muncă”, sunt cuvintele simple pe care mi le-a spus Mirel Alexa, unul dintre organizatori, în prima zi a festivalului, în timp ce mă îndruma spre locul de unde să-mi ridic acreditarea de presă.
Multă muncă, dar și multă satisfacție.
Sportul: cum stârnești pasiune pentru joacă
Sigur că cele două meciuri demonstrative de tenis și fotbal au fost elementele centrale ale festivalului. Nu cred că are sens aici să-ți explic ce simți când urmărești, de la câțiva metri, schimburile de mingi dintre sportivi precum Horia Tecău, Simona Halep sau Andrei Pavel, acompaniați pe teren inclusiv de Patrick Moutralogou. Cum n-are sens să-ți explic ce simți când urmărești pasele fabuloase și loviturile libere executate de Gică Hagi, bucuria lui Adrian Mutu la marcarea unui gol în meciul său de retragere sau paradele lui Bogdan Stelea.
S-ar putea să-mi spui că am ajuns să trăim din amintiri. Din amintirile finalei de la Wimbledon din 2019 câștigată de Simona Halep împotriva Serenei Williams. Din amintirile titlurilor de Grand Slam câștigate de Horia Tecău în turneele de dublu. Din amintirile sfertului de finală al naționalei României la World Cup 1994.
Dar știi ceva? Depinde de fiecare dintre noi să nu trăim din amintiri. Pentru că degeaba îți place să te uiți la sport și să te bucuri de performanțele echipei preferate dacă tu nu faci sport și te rezumi să stai pe canapea sau cel mult pe scaunul din tribune. Cred că, de fapt, acesta este mesajul principal pe care Sports Festival încearcă să-l transmită mai departe. Nu doar copiilor, ci și (sau poate mai ales) părinților.
Și spun asta întrucât componenta de joacă a avut, la rândul ei, o importanță cel puțin la fel de mare în tot acest ecosistem numit Sports Festival. Eu unul nu știu un alt eveniment în România în care oricine, de la copii la adolescenți și, de ce nu, chiar tineri și adulți, să poată învăța aproape orice sport care îți vine acum în minte. Fotbal, tenis, handbal, baschet sau volei. Dar și sporturi pe care le poți considera exotice precum curling, scrimă, teqball sau caiac.
Și ideea de bază este că nu trebuie să practici un sport, oricare ar fi el, cu obiectivul de a ajunge sportiv profesionist. De a ajunge un Tecău, o Halep sau un Hagi. Nope. Sportul înseamnă, înainte de orice, sănătate. Sportul te ajută să ai o condiție fizică bună, te ajută să înțelegi cum se lucrează în echipă, te ajută să înveți să pierzi, te ajută să înțelegi unde și de ce ai greșit. La fel cum te ajută să te relaxezi mental după orele petrecute la birou printre mailuri. Ah, sigur că dacă simți că ești suficient de talentat și simți că vrei să-ți dedici viața unui sport, atunci te poți gândi la competiții profesioniste. Îți poți îmbunătăți condiția fizică, tehnica, loviturile. Îți poți îmbunătăți mentalul tipic unui sportiv. Poți deveni un sportiv profesionist. Dar nu astă trebuie să fie obiectivul atunci când faci o inițiere într-un sport.
Și mai gândește-te la un lucru: cu cât există mai mulți copii care fac sport, cu atât baza de selecție pentru viitorii sportivi profesioniști este mai mare. Cu atât mai ușor este pentru antrenori să zărească adevăratele talente care pot face performanță dintre zecile și sutele de copii care vin la sport de plăcere, pentru sănătate și bună dispoziție. Cu atât mai ușor va fi să ne bucurăm din nou performanțele unor jucători precum Tecău, Halep sau Hagi.
Și poate cu ocazia asta scăpăm, odată pentru totdeauna, și de unul dintre cele mai toxice sfaturi pe care i le poate da un părinte unui copil: “Nu alerga, că transpiri!”
Povești de viață: idei și sfaturi de la marii sportivi
Sportivul care a exemplificat cel mai bine toate lucrurile astea la Sports Festival a fost Horia Tecău. Ultima lui dorință la meciul de retragere a fost să fie înconjurat de copii (vezi fotografia de deschidere), un gest cu o puternică încărcătură emoțională pe care îl poți privi ca un aperitiv pentru ceea ce va urma în viața lui: o academie de tenis. Acolo unde, spune el într-un interviu acordat publicației TreizeciZero, nu va pune accentul pe performanțe, ci pe dezvoltare personală.
Parametrii de succes ar trebui să fie bucuria copilului, cum se comportă, câtă încredere are în el, e comunicativ, e vesel. Cam ăștia ar fi parametrii locului pe care aș vrea să-l creez, nu ce clasament are, cât de bun e, pe cine a bătut și altele.
Horia Tecău
Tecău nu a fost însă singurul sportiv care ne-a învățat ceva la Sports Festival. Nici pe departe. Mulți alți sportivi ne-au predat adevărate lecții de viață într-un cadrul Sports Talks, un loc special amenajat unde oricine a putut asista la discuții moderate de Mihnea Măruță.
De exemplu, Ana Maria Popescu (Brânză), multiplă campioană mondială și europeană la spadă, insistă exact pe ideea de joc atunci când vine vorba despre sport.
Este esențial să le explicăm copiilor că sportul înseamnă joacă. Sportul trebuie să fie, înainte de toate, o joacă.
Ana Maria Popescu (Brânză)
În sport, la fel ca în viață, există însă momente când, din diverse motive, lucrurile nu merg așa cum ar trebui. Printre altele, jucătoarea de tenis Jaqueline Cristian spune că în astfel de momente este esențial să ai lângă tine pe cineva care să te sprijine.
Întotdeauna am avut în jurul meu oameni care mi-au spus: vei reuși! Sprijinul a fost foarte important. A trebuit să trec prin câteva lecții. Trebuie să ai încredere în proces și să ai răbdare cu tine. Nu am renunțat niciodată și asta m-a făcut să continui.
Jaqueline Cristian
Mulți îți vor spune că în sport, ca și în viață, trebuie să ai noroc. De câte ori nu ai auzit că nu știu ce sportiv a câștigat nu știu ce competiție dintr-un penalty norocos sau pentru că adversarul a abandonat după o accidentare?
Mihai Silvășan, antrenorul echipei de baschet U BT Cluj-Napoca, are o explicație concretă pentru zicala “norocul și-l face omul”.
Încercăm să atragem norocul de partea noastră. De exemplu, prin modul în care ne recuperăm pentru a evita accidentările sau prin modul cum selectăm jucătorii potriviți pentru a fi într-o formă cât mai bună. În plus, muncim. Fără muncă nu se poate realiza absolut nimic. Și nu mă refer doar la sport, ci la orice alt domeniu din viață.
Mihai Silvășan
Ca o concluzie, indiferent că vorbim despre sport sau despre viață, drumul e lung și plin de obstacole. Dar totul pleacă de la modul în care transformi visul în realitate, așa cum ne-a explicat Patrick Mouratoglou, antrenorul Simonei Halep, într-un discurs de o oră care nu degeaba a fost numit Masterclass de către organizatorii Sports Festival.
Dacă nu crezi în visul tău, visul va rămâne un simplu vis. Trebuie să ai convingerea că visul tău poate deveni realitate, pentru că procesul implică suferință. Este foarte dureros să dai greș, pentru că îți pasă foarte mult. Așa că pentru a începe ai nevoie de încredere, de credința că se poate. Dacă nu o ai, nu vei risca să suferi. Sau ai nevoie de foarte mult curaj: chiar dacă nu ai prea multă încredere în reușita proiectului, curajul te poate ajuta să începi. Dacă le ai pe amândouă – încrederea și curajul – ai o bună șansă să reușești.
Patrick Mouratoglou
Și nu pot să închei altfel decât cu mesajul transmis de Patrick Ciorcilă la finalul evenimentului, care surprinde excelent esența Sports Festival.
Am depășit orice așteptare! Am arătat din nou ce echipă suntem, am arătat că sportul e fun, că sportul unește. Am arătat că emoția poate fi trăită la unison de zeci de mii de oameni. Că putem găzdui cu succes cele mai mari nume din sportul mondial.
Patrick Ciorcilă
Sper să ne vedem la Sports Festival 2023. Eu unul sigur voi fi acolo.
În curând, voi scrie despre Sports Festival și pe Autocritica, dintr-o perspectivă diferită: cum se integrează un astfel de eveniment într-un oraș major al României perceput frecvent drept aglomerat, cu un trafic infernal în special la orele de vârf? Îți dau un hint: se integrează perfect cu numeroasele mașini electrice Dacia Spring, cu pistele de biciclete și trotuarele largi din centrul orașului pe care nu parchează nicio mașină. Deși nu există stâlpișori. Deci se poate. Dacă nu vrei să ratezi articolul, urmărește-mă pe Facebook și Instagram și abonează-te la newsletter-ul Patru Pereți cu un click pe butonul de mai jos.
Știrile săptămânii
1. Guvernul pregătește modificarea modului în care se calculează impozitele pe clădiri, potrivit unor informații neoficiale. Scopul este trecerea de la impozitul stabilit în funcție de zonă și de materialele de construcție la un impozit calculat în funcție de valoarea proprietății stabilită pe baza grilei notariale. (Profit)
De ce este important: Dacă schimbarea va fi aprobată, locuitorii din București și marile orașe ale țării vor plăti impozite mai mari. De exemplu, pentru București, publicația Profit estimează o creștere a impozitului pe locuințe cu până la 60%. În schimb, impozitele pe locuință ar urma să scadă în orașele mici, unde piața imobiliară nu este atractivă.
2. Costurile totale pentru renunțarea la sistemul de încălzire centralizat și utilizarea unei centrale termice sunt cuprinse în general între 16.000 - 20.000 de lei, potrivit calculelor realizate de publicația Spot Media pe baza ofertelor solicitate de la firme specializate. (Spot Media)
De ce este important: Publicația menționează că debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire costă circa 6.000 lei și reprezintă o adevărată aventură birocratică, în timp ce costurile cu centrala termică și instalarea acesteia sunt cel puțin 10.000 lei și pot depăși pragul de 12.000 lei, în funcție de calitatea echipamentelor utilizate.
3. Numărul de locuințe terminate a crescut cu 11% în primele trei luni ale anului comparativ cu perioada similară din 2021, la aproape 16.000 de unități. Creșterea procentuală a fost semnificativ mai mare în mediul rural (20%) comparativ cu mediul urban (5.6%) (Institutul Național de Statistică)
De ce este important: Creșterea numărului de locuințe disponibile pe piață are potențialul de a pune presiune pe prețurile de vânzare în contextul apariției unor semne că piața imobiliară din România este supraevaluată, ca urmare a creșterii dobânzilor la credite și a inflației. Pentru moment, se anticipează că numărul locuințelor terminate va continua să crească, însă au început deja să apară o serie de proiecte imobiliare la care lucrările sunt întrerupte.
4. Prețurile medii solicitate pentru locuințe au crescut în luna mai comparativ cu luna aprilie în toate cele șase orașe analizate de portalul Imobiliare. Creșterile variază de la 0.6% în Timișoara și Constanța până la 3.5% în Brașov. (Imobiliare)
De ce este important: Cluj-Napoca este în continuare cel mai scump oraș din România. Proprietarii au solicitat în medie 2.465 de euro pe metru pătrat util în luna mai, cu 2.2% mai mult decât în aprilie. Între timp, în București creșterea a fost de 3.3%, astfel că prețul mediu pe metrul pătrat util a ajuns la 1.747 de euro.
5. București ocupă locul 5 într-un clasament al capitalelor din Uniunea Europeană după accesibilitatea locuințelor. Astfel, un bucureștean care câștigă salariul mediu are nevoie de aproape 10 ani pentru a achiziționa un apartament de două camere de 60 de metri pătrați. (Imobiliare)
De ce este important: Corelarea prețului la locuințe cu salariul mediu este utilă pentru a determina cât de accesibile sunt în realitate locuințele din țările europene, întrucât în absența acestui indicator prețurile pot fi interpretate greșit în special de persoanele care intenționează să se mute în altă țară. Cele mai accesibile locuințe sunt în Bruxelles (7.2 ani), Sofia (7.6 ani), Copenhaga (8.3 ani) și Dublin (8.4 ani). La polul opus, cele mai puțin accesibile locuințe sunt în Paris, unde ai nevoie de salariul mediu pe 20 de ani pentru a cumpăra un astfel de apartament.
Cea mai scumpă mașină din lume
Ceea ce vezi în imaginea de mai sus este un Mercedes-Benz 300 SLR Uhlenhaut Coupé. Produs în numai două exemplare. În 1955.
Te uiți la el și este imposibil să nu-ți stârnească un strop de emoție chiar dacă n-ai nicio treabă cu mașinile. O fi și asta o explicație pentru care cineva (nu știm cine!) a efectuat un transfer bancar de 135 de milioane de euro. Cea mai scumpă mașină din lume.
Povestea mașinii, dar mai ales povestea omului din spatele mașinii, o găsești pe Autocritica.