Patru Pereți #45: Povestea stadionului Arthur Ashe din New York, gazda US Open
Stadionul Arthur Ashe din New York este cea mai mare arenă de tenis din lume. Are o capacitate de aproape 24.000 de spectatori, a fost construită în 1997, iar din 2016 are acoperiș retractabil.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! În această săptămână aflăm împreună povestea celei mai mari arene de tenis din lume, care găzduiește turneul de tenis US Open, ultimul turneu de Grand Slam al anului.
Tot astăzi aflăm cum au evoluat prețurile solicitate de proprietari la vânzarea și închirierea locuințelor din București și Cluj-Napoca și ce estimări au economiștii pentru indicele ROBOR la 3 luni pentru următorii doi ani.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane sau mașini. Patru Pereți apare în fiecare miercuri și ajunge în inbox-ul tău cu un click pe butonul de mai jos:
Stadionul Arthur Ashe din New York
Prima ediție a turneului de tenis US Open, cunoscut inițial drept US Nationals, a avut loc în 1881 în statul american Rhode Island - cel mai mic stat american, cu o populație de numai un milion de locuitori - înainte de a fi mutat în orașul New York în 1915, unde a avut loc în mai multe locuri. Începând din 1978, gazda turneului a fost Centrul Național de Tenis USTA din parcul Flushing Meadows.
Creșterea semnificativă a industriei aviatice din perioada respectivă a generat însă nemulțumiri din partea jucătorilor de tenis, ca urmare a zgomotului produs de avioanele care decolau de pe aeroportul La Guardia, situat la mai puțin de 3 kilometri distanță. Totuși, spre deosebire de unii rezidenți din Băneasa care cer inchidierea aeroportului din cauza zgomotului, jucătorii de tenis au cerut mutarea turneului într-o altă zonă a orașului.
După o serie de discuții, cererea a fost respinsă. Totuși, organizatorii au decis în decembrie 1993 să renoveze centrul de tenis și să construiască un nou teren central în parc, mai mare și mai modern decât arena Louis Armstrong. Și au stabilit ca noul teren central să se numească Arthur Ashe, în memoria triplului campion de Grand Slam care încetase din viață în februarie 1993 după ce s-a infectat cu HIV în urma unei transfuzii de sânge.
Construcția stadionului
Proiectul noului stadion a ajuns pe mâinile arhitecților de la Rossetti, cei care aveau deja o vastă experiență în construcția de terenuri sportive, inclusiv a stadionului Louis Armstrong, care juca atunci rolul de teren central al turneului US Open.
Planificarea construcției a fost una meticuloasă, iar inginerii au încercat să ia în calcul toate aspectele tehnice ale unui astfel de proiect. De exemplu, proiectul a inclus un lounge pe două nivele pentru jucători, 5 restaurante și 90 de zone de lux. De departe, principala dilemă a arhitecților a fost însă dacă noul stadion să aibă acoperiș. Un acoperiș ar fi asigurat desfășurarea meciurilor inclusiv pe timp de ploaie, dar ar fi însemnat în același timp sacrificarea a 5.000 de locuri în tribune.
Pentru a lua o decizie cât mai bună, inginerii au studiat datele despre vreme de pe parcursul ultimilor 100 de ani, iar concluzia a fost una simplă: săptămânile din preajma perioadei tradiționale în care are loc US Open sunt printre cele mai secetoase ale anului. Prin urmare, decizia finală a fost simplă: fără acoperiș, dar cu 5.000 de locuri în plus.
Noul stadion Arthur Ashe a fost inaugurat în 1997 cu o capacitate de 15.547 de spectatori, la capătul unei investiții totale de circa 254 de milioane de dolari. Astfel, Arthur Ashe a devenit, încă de la vremea respectivă, cel mai mare stadion de tenis din lume.
Suprafața de joc a terenului
Spre deosebire de Roland Garros (zgură) și Wimbledon (iarbă), US Open se joacă pe o suprafață de tip hard, la fel ca Australian Open. În cazul turneului US Open, organizatorii au folosit până în 2019 o suprafață hard numită DecoTurf produsă de California Products Corporation.
Suprafața DecoTurf este realizată din 6 straturi cu o grosime de numai 3 milimetri. La bază se află un strat de asfalt, peste care se aplică un strat realizat din particule mari de cauciuc și încă un strat de particule mai fine de cauciuc, pentru a acoperi toate imperfecțiunile. Al patrulea strat poate fi considerat cel mai important: este realizat dintr-o combinație de rășină acrilică și silice care determină viteza suprafeței de joc și, în același timp, acest strat include pigmenții care determină culoarea suprafeței. Al cincilea strat adăugă și mai multă culoare, iar al șaselea strat este realizat din silice, un compus al siliciului cu oxigenul care este insolubil în apă și are o temperatură de topire foarte înaltă.
Avem mai multe formule pe care le trimitem unor laboratoare independente acreditate de Federația Internațională de Tenis. Este știință. În laborator se măsoară coeficientul de fricțiune și coeficientul de retrimitere a mingii pe teren. (sursa)
John Graham, directorul executiv al companiei California Sports Surfaces.
Inițial, suprafața de joc a terenurilor de la US Open a fost verde, însă în 2015 organizatorii au optat pentru o nuanță de albastru cu scopul ca spectatorii și telespectatorii să poată vedea mai bine mingea.
Iar în 2020 suprafața de joc DecoTurf a fost înlocuită cu Laykold, un brand de suprafață hard produs de compania APT.
Un acoperiș după 5 ani de ploaie
Toate bune și frumoase, însă în perioada 2008-2012 US Open s-a confruntat cu o mare problemă: ploaia a afectat semnificativ programarea meciurilor, motiv pentru care organizatorii au ajuns la concluzia că soluția optimă este montarea unui acoperiș.
Principalele provocări? Stadionul nu a fost conceput să suporte masa unui sistem de acoperiș retractabil, iar solul pe care se afla stadionul nu este unul foarte solid. Organizatorii au solicitat proiecte de acoperiș care să respecte integritatea structurală, să fie ușor și rapid de utilizat, să aibă o estetică plăcută și, evident, să fie viabil din punct de vedere financiar.
Greu de spus dacă a fost cu adevărat viabil financiar în contextul în care proiectul câștigător a avut o notă de plată de 150 de milioane de dolari. Cert este că proiectul de arhitectură a fost realizat de Rossetti, aceeași companie care s-a ocupat de arhitectura stadionului, în parteneriat cu compania de inginerie WSP.
Primul pas pentru ingineri a fost să stabilească numărul minim de puncte de sprijin pentru acoperiș pe baza datelor despre sol, iar răspunsul magic a fost 8. Magic pentru că forma stadionului este octogonală și a permis astfel integrare armonioasă.
Cei 8 piloni din oțel se sprijină pe o platformă de beton situată la o adâncime de circa 60 de metri, astfel că sunt complet independenți de stadionul în sine. Acoperișul retractabil este compus din două panouri mobile cu o masă totală de 800 de tone care sunt realizate din membrană de fibră de sticlă, iar acestea sunt conectate la stâlpii de susținere prin cabluri. Cele două panouri se deplasează cu o viteză de circa 8 metri pe secundă, iar întreaga operațiune de închidere a stadionului durează cel mult 10 minute. Masa totală a întregului ansamblu pentru acoperiș este de peste 4.500 de tone.
Pentru a reduce formarea condensului atunci când se joacă cu acoperișul tras, inginerii au conceput în partea superioară a stadionului 16 conducte prin care este introdus aer cu o temperatură de până la 12 grade Celsius. Pe măsură ce aerul se încălzește, acesta este evacuat prin 6 ventilatoare aflate în partea inferioară a stadionului.
Noi nu controlăm temperatura aerului, ci controlăm umiditatea. (sursa)
William Racky, vice-președinte de operațiuni al stadionului
În prezent, terenul central pe care se joacă turneul US Open are o capacitate de 23.771 de locuri. În total, complexul care găzduiește turneul are 22 de terenuri de tenis. Și, ca o notă interesantă, US Open este singurul turneu de Grand Slam care s-a desfășurat în fiecare an de la apariția în calendar. Toate celelalte trei turnee de Grand Slam au fost întrerupte temporar din cauza celor două războaie mondiale.
Dacă ți-a plăcut povestea acestui stadion este foarte posibil să-ți placă și istoria arenei Lod Raver din Melbourne, care găzduiește turneul Australian Open și despre care am scris deja într-un newsletter Patru Pereți din luna ianuarie.
Știrile săptămânii:
1. Economiștii anticipează că indicele ROBOR la 3 luni va fi de circa 8.25% în perioada octombrie-decembrie 2022 și de 8.05% în intervalul ianuarie-martie 2023. De asemenea, economiștii consideră că valoarea indicelui va coborî sub pragul de 6% abia în perioada octombrie-decembrie 2024. (Profit)
De ce este important: Indicele ROBOR este folosit pentru calcularea dobânzilor la cele mai multe credite acordate până în 1 mai 2019, când a fost înlocuit de indicele IRCC. Valoarea acestuia depinde în mare măsură de politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR), care la rândul ei este influențată în special de inflație. În prezent, se estimează că inflația se va plafona în jurul pragului de 15% pe an și că va exista o ușoară tendință de scădere a acesteia pe parcursul toamnei. În prezent, indicele ROBOR la 3 luni este aproape de pragul de 8%.
2. Guvernul României analizează posibilitatea de a extinde programul Casa Verde Fotovoltaice și pentru proprietarii care dețin un imobil în care unele părți sunt comune, cu alte cuvinte și pentru blocuri rezidențiale și așa-numitele “case înșiruite”. În prezent, programul este destinat doar proprietarilor care dețin integral imobilul în care locuiesc. (Profit)
De ce este important: Modificarea ar permite asociațiilor de locatari să obțină fonduri nerambursabile de până la 20.000 de lei pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș. Suprafața mică a acoperișului unui bloc raportată la numărul mare de locuințe înseamnă că un sistem de panouri fotovoltaice ar asigura doar o mică parte a necesarului de energie electrică pentru blocul respectiv. Totuși, energia astfel obținută ar putea fi utilizată, de exemplu, pentru sistemul de iluminare de pe casa scării. Ministerul Mediului susține că a primit numeroase cereri pentru ca programul să devină eligibil și pentru blocuri.
3. Prețurile solicitate de vânzători pentru locuințele din București și Cluj-Napoca au înregistrat o ușoară scădere în luna iulie comparativ cu luna iunie. Scăderea a fost de 1.8% în București (1.729 euro/mp) și de 0.8% în Cluj-Napoca (2.411 euro/mp). În schimb, prețurile solicitate au crescut ușor în Iași, Timișoara și Brașov. Astfel, la nivel național, prețul mediu solicitat de vânzători a scăzut cu 1.3%, la 1.722 euro/mp. (Imobiliare).
De ce este important: Este posibil ca prețurile la locuințe să intre pe o pantă ușor descrescătoare în perioada următoare. În Cluj-Napoca, de departe cel mai scump oraș din România, prețurile solicitate de vânzători sunt cu 2.2% mai mici decât nivelul maxim de 2.465 euro/mp înregistrat în luna mai. Totuși, este prea devreme să spunem că apare o tendință de scădere a prețurilor, iar unii specialiști din economie consideră că prețurile nu vor scădea semnificativ în perioada următoare, ca urmare a faptului că inflația și indicele ROBOR vor înregistra valori relativ constante în următoarele luni.
4. Între timp, prețurile chiriilor în cele mai mari orașe din România au început să crească pe măsură ce ne apropiem de începerea unui nou an universitar. Cele mai mari chirii sunt în continuare în Cluj-Napoca, unde prețul mediu al chiriei este de aproape 300 de euro pentru o garsonieră și de 450 de euro pentru un apartament cu două camere. În București, prețurile sunt ușor mai mici, de 283 de euro pentru o garsonieră și 430 de euro pentru două camere. (Imobiliare)
De ce este important: În mod tradițional, prețurile la chirii încep să crească în anticiparea noului an universitar, ca urmare a faptului că cererea este în creștere pe măsură ce studenții vin în centrele universitare pentru studii. Prețurile chiriilor sunt deja cu aproximativ 10% mai mari decât în august 2021, când încă existau restricții legate de pandemie, și sunt foarte apropiate de nivelurile înregistrate în august 2019, ultimul an pre-pandemic.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane sau mașini. Patru Pereți apare în fiecare miercuri și ajunge în inbox-ul tău cu un click pe butonul de mai jos: