Patru Pereți #25: Povestea Stadionului Arcul de Triumf
Patru Pereți #25: Povestea Stadionului Arcul de Triumf
Am fost pe Arcul de Triumf la meciul de fotbal feminin România - Elveția. Îți spun cum am trăit experiența și care este povestea de peste un secol a stadionului.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! Pentru astăzi ți-am pregătit un newsletter mai complex, care include povestea Stadionului Arcul de Triumf, o selecție a celor mai importante știri din ultima săptămână, noutăți despre inflație, salarii și piața imobiliară, dar și câteva recomandări de articole interesante din ultimele zile.
Povestea Stadionului Arcul de Triumf
Nu sunt sigur de ce a durat atât de mult timp. Deși a fost inaugurat în 3 iulie 2021 cu meciul amical de rugby România - Argentina, am fost pentru prima oară pe noul stadion Arcul de Triumf din București abia în 8 aprilie, la meciul de fotbal feminin România - Elveția. Experiența pe care am trăit-o pe noul stadion mi-a plăcut însă atât de mult încât sunt sigur că voi reveni aici și cu alte ocazii, indiferent de sportul care se va practica. Și sper că ce-ți voi povesti în continuare te va convinge și pe tine să dai o șansă Arcului, dacă nu ai făcut-o deja.
Obișnuit cu atmosfera deseori apăsătoare și tensionată de la meciurile de fotbal din București cu sau fără o miză reală, am fost surprins de voluntarii zâmbitori din fața stadionului care m-au îndrumat amabili spre sectorul în care aveam bilet, dar mai ales de absența oricărui minim control corporal de securitate. Și mi-a plăcut ce am văzut și în tribune: grupuri de copii de la cluburi sportive, fete, femei, băieți și bărbați. Oameni. Mai exact, aproximativ 4.000 de spectatori zâmbitori, bucuroși să asiste la un eveniment sportiv: primul meci din istorie în care naționala de fotbal feminin a României a jucat în București.
Atmosfera din tribune a fost mult peste așteptările mele. Indiferent de vârstă, oamenii au scandat numele României, au aplaudat fiecare acțiune de atac a jucătoarelor noastre, dar și intervențiile din apărare. Și nu, nu omit nimic. Înjurăturile clasice specifice meciurilor de fotbal chiar au lipsit cu desăvârșire, iar cea mai “dură” scandare cu trimitere la jucătoarele din Elveția a fost un sincer și răspicat “Distrugeți-le!” din gura unui copil.
Și ceva îmi spune că toate aceste forme de încurajare au contribuit la evoluția generală a echipei noastre, mai ales că, înainte de meci, Elveția era lidera grupei cu punctaj maxim după 6 meciuri și un golaveraj demoralizator de 26-2. Maria Ficzay ne-a răsplătit cu un gol spectaculos în finalul primei reprize, savurat cu plăcere de întregul stadion. Da, meciul s-a terminat până la urmă 1-1, dar senzația generală a fost că scorul final a fost, de fapt, complet irelevant. Nu a fost doar un meci plăcut ochiului, cu multe faze de poartă, puține faulturi și niciun cartonaș galben. A fost de fapt un spectacol privit cu plăcere din tribune de 4.000 de oameni care au venit să se simtă bine și să se bucure de fotbal. Un spectacol cum mi-ar plăcea să văd la orice meci din orice competiție.
Iar sentimentul ăsta nu l-am trăit doar eu. Reporterul sportiv Andreea Giuclea are o concluzie excelentă pe această temă în ultima ediție a newsletter-ului Povești din Sport:
Cu soarele apunând peste tabela care la pauză arăta 1-0 pentru România, cu Mănăstirea Cașin în spate și tramvaie traversând bulevardul, mi s-a părut un pas spre o normalitate pe care jucătoarele o merită, și un început bun al relației publicului bucureștean cu naționala feminină. Sper să continue.
Andreea Giuclea, reporter sportiv
Îți recomand cu căldură să te abonezi la newsletter-ul Andreei dacă vrei să citești o dată la două săptămâni povești despre sportivi care muncesc din greu departe de lumina reflectoarelor pentru a obține performanțe în sporturile pe care le practică. Îți garantez că ai multe de învățat de la ei.
Iar dacă nu ne crezi pe cuvânt despre cum a fost la meci, rezumatul oficial ar trebui să fie cât se poate de sugestiv:
Dacă ți-am stârnit măcar un pic interesul pentru fotbalul feminin, îți recomand să lecturezi și Arhiva Fotbalistelor, un proiect realizat de Asociația VIRA despre istoria de 30 de ani a fotbalului feminin din România, cu povești, fotografii inedite și clipuri video.
Un stadion cu o istorie de peste un secol
În drumul spre casă de după meci, m-am gândit de unde a pornit, de fapt, totul? Cum a ajuns naționala de fotbal feminin să joace un meci oficial pe un stadion care, în diverse forme și timp de mai bine de un secol, a reprezentat casa unui sport aparent complet diferit: rugby?
Am ajuns acasă și am început să “sap” după informații. Așa am ajuns la Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România, o lucrare de circa 10.000 de pagini (nu, nu exagerez) publicată de Ministerul Tineretului și Sportului în 2015.
Stadionul a fost construit în 1913 și inaugurat oficial în 9 martie 1914 cu numele Stadionul Tineretului. Acesta a fost realizat pe un teren cu o suprafață de 25 de hectare care a fost cedat de către primarul Grigore Cantacuzino către Federațiunea Societăților de Sport din România (FSSR), instituție ce reunea federațiile mai multor sporturi, printre care și rugby.
De altfel, terenul de 25 de hectare avea să fie cunoscut inițial drept Parcul FSSR, iar pe parcursul timpului acesta a inclus trei terenuri de rugby, terenuri de fotbal și piste de atletism.
Stadionul Tineretului a jucat un rol esențial în dezvoltarea rugby-ului în România. Primul meci a avut loc în 9 martie 1914 între echipele Sporting Club și… Tenis Club Român, încheiat cu scorul de 16-3.
În sfârșit, la 9 martie 1914 cele două echipe de rugby, compuse din amatorii întemeietori, au inaugurat folosința terenului din Parcul FSSR rostuit și înadins amenajat de Comisiunea de instalare a acestui for, în acest scop. După match-urile maeștrilor, care s-a încheiat cu scorul: Sporting Club 16 puncte contra Tenis-Club 3 puncte – a urmat un al doilea meci, al echipelor divizionare și, la sfârșit, o partidă a echipelor școlare.
Extras dintr-un raport de meci publicat de Federațiunea Societăților de Sport din România, cu respectarea ortografiei din perioada respectivă.
Treptat, aici s-au desfășurat numeroase meciuri de rugby între licee, dar în același timp a început să se contureze și o primă generație de jucători profesioniști, care avea să reprezinte România și pe plan internațional. Printre echipele care și-au desfășurat inițial activitatea pe Stadionul Tineretului se numără CSS Locomotiva, CSS2, CS Triumf și Rapid.
Un mic update în 2007
Stadionul Tineretului a supraviețuit celor două războaie mondiale, însă investițiile în întreținerea și dezvoltarea acestuia au fost practic inexistente decenii la rând, ca urmare a fondurilor limitate pe care le-a avut la dispoziție FSSR și, mai târziu, Federația Română de Rugby (FRR), care a preluat stadionul în administrare.
La fel ca în multe alte domenii, situația financiară a FRR a devenit critică după 1990, iar raza de speranță a venit abia în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană. Atunci, toate cele trei terenuri de rugby au primit gazon nou și, în plus, a fost instalată o rețea de dranare a apei. De asemenea, Stadionul Tineretului a fost modernizat și a primit un nume nou: Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf.
Schimbarea numelui simboliza astfel atât renovarea extinsă a arenei, cât și cei numai aproximativ 300 de metri care despart arena de unul dintre principalele puncte de atracție ale Bucureștiului, Arcul de Triumf. Inițial, acesta a fost construit din lemn pentru a sărbători câștigarea Războiului de Independență din 1878 și înlocuit cu un alt arc temporar în 1922, după Primul Război Mondial. Acesta a fost de asemenea demolat în 1935, iar în locul său a fost inaugurat, în septembrie 1936, actualul Arc de Triumf.
Pe parcursul anilor, pe acest stadion s-au jucat cele mai multe meciuri de acasă ale naționalei de rugby, dar și meciuri din IRB Nations Cup sau finale ale campionatului național. De asemenea, în 2018, pe acest stadion a fost organizată competiția internațională World Rugby U20 Trophy.
Salvarea vine de la fotbal
Cu toate acestea, Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf era încă departe de pretențiile unei arene de renume internațional. În mod ironic, salvarea a venit de la fotbal, întrucât România a obținut organizarea a patru meciuri din cadrul turneului final al Campionatului European din 2020, care urma să aibă loc în 12 orașe de pe continent.
Conform acordului cu UEFA, România urma să găzduiască meciurile pe Arena Națională, inaugurată în 2011, în timp ce stadioanele Ghencea, Giulești și Arcul de Triumf urmau să fie modernizate pentru a găzdui antrenamentele oficiale ale echipelor naționale care urmau să se înfrunte în țara noastră.
Prin urmare, Federația Română de Rugby a demolat Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf. Noul stadion urma să fie construit în același loc de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, pentru Ministerul Tineretului și Sportului (MTS). Înainte de startul lucrărilor, FRR a semnat însă un protocol cu MTS prin care, după finalizarea construcției, noul stadion urma să revină în administrarea federației de rugby.
Lucrările la noul stadion au început în noiembrie 2018 și ar fi trebuit să fie finalizate la timp pentru EURO 2020, competiție care urma să aibă loc în iunie-iulie 2020. Amânarea cu un an a turneului din cauza pandemiei de coronavirus a evitat o situație dificilă, întrucât noul stadion a fost finalizat abia în noiembrie 2020, la fel de târziu ca și noul stadion din Ghencea și chiar mai devreme decât încheierea renovărilor la stadionul din Giulești.
Un stadion cu adevărat modern
Vestea bună este însă că, așa cum am observat la fața locului la meciul România - Elveția, noul stadion este cu adevărat modern, adaptat cerințelor unei arene sportive din secolul XXI. Terenul are dimensiuni totale de 120 metri x 80 metri și beneficiază de o suprafață de joc cu gazon natural ranforsat sintetic, dotat cu degivrare, drenaj, sistem de irigație și încălzire pentru sezonul de iarnă.
De asemenea, există o serie de spații dedicate: vestiare pentru sportivi, antrenori, arbitri, delegat oficial, post control antidoping și spații dedicate mass-media: sală de conferință, masa presei la tribuna oficială cu 100 de locuri, 25 de posturi de comentatori radio și TV, zonă flash interviu sau zonă pentru studiouri de presă.
În plus, există și un centru de recuperare pentru sportivi, care include 42 de locuri de cazare pentru sportivi (33 camere duble, 3 camere single și 6 apartamente), piscină, sală de crioterapie, saună și sală de gimnastică medicală specifică activității de recuperare sportivă.
Stadionul are o capacitate totală de 8.207 locuri, însă soluția tehnică aleasă pentru design a generat o serie de controverse, întrucât între Tribuna Vest și Peluza Sud există un spațiu liber. Potrivit explicațiilor oficiale, spațiul respectiv a fost lăsat liber în special pentru a facilita circulația aerului în stadion, pentru a se evita astfel efectul de seră care apare frecvent în cazul stadioanelor închise ermetic. În plus, spațiul liber a fost ales expres între Tribuna Vest și Peluza Sud întrucât pe timpul iernii vântul bate din partea opusă. Nu în ultimul rând, există și un avantaj estetic în această soluție tehnică, întrucât spațiul liber oferă o priveliște directă spre Mănăstirea Cașin, situată vis-a-vis de stadion.
O serie de imagini high-res cu randari digitale ale stadionului și planurile detaliate ale acestuia sunt disponibile pe site-ul oficial al arhitectului Adrian Spirescu, cel care a elaborat studiul de fezabilitate pentru construcție.
Și iată cum arată noul stadion filmat din dronă:
Rugby sau fotbal? Amândouă!
În februarie 2021, Ministerul Tineretului și Sportului a preluat în administrare Stadionul Arcul de Triumf, însă a ignorat protocolul anterior și, astfel, a refuzat să predea stadionul Federației Române de Rugby. Decizia a stârnit un adevărat conflict între MTS și FRR, despre care poți citi o amplă cronologie pe PressOne.
Pe scurt, FRR vrea să administreze stadionul pentru ca națională de rugby a României să aibă prioritate la programarea meciurilor. De cealaltă parte, MTS vrea să păstreze administrarea stadionului pentru a-l închiria și pentru meciuri de fotbal, așa cum a fost și România - Elveția la fotbal feminin. Speculația momentului este că principala beneficiară a actualei situații va fi echipa de fotbal FCSB, care vrea să joace o bună parte dintre meciurile din Liga 1 pe acest stadion, întrucât chiria este semnificativ mai mică decât cea de pe Arena Națională.
Ca o părere pur personală și potențial greșită, din punct de vedere contractual, FRR are dreptate și ar trebui să administreze stadionul. Totuși, nu pot să nu remarc două aspecte. În primul rând, stadionul a fost reconstruit de la zero datorită Campionatului European de Fotbal desfășurat în 2021. În al doilea rând, meciul de vineri demonstrează din plin că noul stadion are potențialul de a crește popularitatea fotbalului feminin și a altor echipe de fotbal mai puțin cunoscute datorită avantajelor pe care le prezintă.
În concluzie, îndrăznesc să spun că rugby-ul și fotbalul pot conviețui pașnic pe acest stadion. Până la urmă, să nu uităm cum a apărut de fapt jocul de rugby: în 1823, pe terenul de fotbal al colegiului din orășelul britanic Rugby, elevul William Webb Ellis a fost atât de exasperat că nu poate înscrie încât a luat mingea în brațe și a fugit cu ea până în poarta adversă. Restul este istorie.
Dacă ai ajuns cu lectura până aici, am un mic bonus pentru tine: poți citi și descărca în format PDF Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România de pe unul dintre site-urile MTS: Vol 1, Vol 2, Vol 3, Vol 4, Vol 5, Vol 6, Vol 7, Vol 8 și Vol 9.
Îți place ce citești? Susține acest proiect editorial printr-o contribuție financiară cu un click pe butonul de mai jos. Tu alegi valoarea contribuției, precum și frecvența acesteia: o singură dată, în fiecare lună sau în fiecare an. Mulțumesc!
Știrile săptămânii
1. Noua lege pentru plafonarea prețurilor la energie electrică în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023 include o prevedere care nu a fost menționată până acum: furnizorii nu mai au dreptul de a solicita plata unui abonament zilnic, chiar dacă acesta este menționat în contract. (e-nergia)
De ce este important: Unele contracte de furnizare de energie electrică includ plata unui abonament zilnic care poate ajunge la 10-20 lei pe lună în schimbul oferirii unui preț mai mic pe kWh.
2. Circa 27% dintre centralele termice pe gaz existente în România au o vechime mai mare de 10 ani și ar trebui înlocuite cu centrale termice moderne, potrivit unui studiu realizat de furnizorul de gaze naturale E.On. (Green Report)
De ce este important: E.On susține că o centrală termică modernă permite o reducere a consumului de gaze naturale cu până la 30%, ceea ce are ca rezultat o reducere a costurilor la factura de gaze naturale cu circa 1.000 de lei pe an în cazul unei centrale vechi cu un consum tipic de 1.000 kWh pe lună.
3. Liceul Tehnologic Energetic Elie Radu din Ploiești a devenit prima școală publică din România cu un consum de energie aproape zero, în urma unei investiții de un milion de euro prin programul România Eficientă. (OMV Petrom)
De ce este important: Consumul mediu anual de energie al clădirii va fi cu 60% mai mic, iar pe timp de vară consumul de energie poate fi redus aproape la zero datorită unui sistem de panouri fotovoltaice și a unui sistem de panouri solare termice.
4. Primăria Sectorului 1 extinde programul pilot Termoficare de la Soare de la 400 la 2.400 de apartamente. Astfel, încă 2.000 de apartamente din sector vor beneficia de instalarea de pompe de căldură și panouri fotovoltaice pentru asigurarea căldurii pe timp de iarnă și a apei calde pe tot parcursul anului. (Primăria Sectorului 1)
De ce este important: Costul mediu este estimat la 15.000 de lei pe apartament, din care Primăria va acoperi 13.500 lei, astfel că proprietarii apartamentelor vor plăti doar 1.500 lei.
5. Primăria Brașov a desemnat câștigătorul proiectului de soluții arhitecturale pentru Piața Sfatului din Brașov, care urmează să intre într-un proces de modernizare. (Biz Brașov)
De ce este important: Reconfigurarea Pieței Sfatului poate crește potențialul turistic al orașului Brașov, iar principalul obiectiv al proiectului este ca Piața Sfatului să devină un spațiu complet deschis pentru pietoni. Descrierea completă a proiectului și mai multe imagini digitale cu configurația viitoare a Pieței Sfatului sunt disponibile pe site-ul oficial al Ordinului Arhitecților din România.
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Date noi despre inflație, salariu mediu și vânzări de locuințe
Mai multe instituții publice din România au publicat în această perioadă o serie de statistici importante despre inflație, salarii și piața imobiliară.
Rata anuală a inflației a crescut la 10.2% în martie 2022 comparativ cu martie 2021. Este pentru prima oară după anul 2004 când rata anuală a inflației depășește pragul psihologic de 10%. În acel an, inflația a fost de 11.9%. Mai multe detalii despre modul în care se calculează inflația poți citi în newsletter-ul Patru Pereți din 16 februarie.
Salariul mediu net la nivel național a fost în luna februarie de 3.721 lei, în creștere cu 10.6% comparativ cu februarie 2021, când valoarea a fost de 3.365 lei.
Vânzările de terenuri, case și apartamente au crescut în România în luna martie cu aproape 15% comparativ cu martie 2021, la 72.123 unități.
Alte articole pe care merită să le citești:
Iașul Nostru a publicat un reportaj despre centrul Climb Again din Iași, care oferă un program de terapie prin escaladă pentru copiii cu nevoi speciale.
Lead a publicat un reportaj de la victoria obținută de echipa de baschet U BT Cluj Napoca în sferturile de finală ale Basketball Champions League, într-un meci desfășurat la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Al doilea meci din acest sfert de finală se joacă în Germania miercuri, 12 aprilie, la ora 21:00, și este transmis în direct pe postul de televiziune Look Sport 3.
Self promo: Am publicat pe Autocritica un feature despre proiectele prin care China speră să obțină energie electrică cu costuri aproape zero: parcuri de panouri fotovoltaice construite în deșertul Gobi și reproducerea pe Pământ a procesului de fuziune nucleară care are loc în Soare.