În București și Timișoara este cu peste 8°C mai cald vara decât în zonele rurale din jur
București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Constanța se confruntă vara cu temperaturi maxime cu cel puțin 4°C mai mari comparativ cu zonele rurale din jurul lor, potrivit raportului Starea Climei.
Zilele trecute, un grup de peste 20 de cercetători români a publicat o nouă ediție a raportului anual Starea Climei pentru România. Pe parcursul a 230 de pagini, raportul prezintă o radiografie a modului în care se schimbă clima României, cu date și grafice despre temperaturi, valuri de căldură, secetă sau furtuni, pe lângă impactul acestor fenomene meteo asupra populației și agriculturii.
Raportul include și un capitol dedicat mediului urban, și anume Climatul Urban în România 2025, în care cercetătorii Sorin Cheval, Vlăduț Fălcescu și Alexandru Dumitrescu analizează cât de mult s-au încălzit orașele din România.
În acest newsletter îți prezint două dintre elementele analizate de cei trei cercetători: temperaturile maxime înregistrate în marile orașe și, respectiv, diferența dintre temperaturile maxime din orașe și cele din zonele rurale ale acestora.
Temperaturi de peste 40 de grade în București și Timișoara
În cadrul raportului, cercetătorii au analizat temperaturile înregistrate pe parcursul lunii iulie dintr-un motiv foarte simplu: aceasta este cea mai călduroasă lună a anului.
Astfel, datele indică faptul că în iulie 2025 au existat 12 orașe reședință de județ în care temperatura maximă a depășit cel puțin o dată valoarea de 40 de grade Celsius.
Printre orașele cu cele mai mari temperaturi s-a numărat și București, însă aici merită să facem o distincție între datele înregistrate de cele două stații meteo principale: la stația Filaret s-au înregistrat aproape 42°C, în timp ce la stația Băneasa s-au înregistrat temperaturi de cel mult 40°C.
Una dintre explicațiile pentru care zona Băneasa este mai „răcoroasă” cu aproape 2°C comparativ cu zona Filaret este prezența Pădurii Băneasa, care are un impact pozitiv asupra mediului local.
Dintre marile orașe ale României, 40°C s-au mai înregistrat doar în Timișoara. În rest, astfel de temperaturi s-au înregistrat preponderent în orașe mai mici din partea de sud a țării precum Alexandria, Călărași, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Reșița, Slatina sau Târgu-Jiu. Alba Iulia și Arad sunt singurele „vecine” ale Timișoarei cu astfel de performanțe, în timp ce în regiunea Moldovei nu există (încă) niciun oraș cu temperaturi de 40°C.
Aceste temperaturi de peste 40°C au fost atinse în contextul în care, în perioada 1991-2020, temperaturile maxime din luna iulie au avut valori medii cuprinse între 32,5°C și 38°C la nivelul tuturor celor 41 de orașe reședință de județ din România.
Abonează-te la newsletterul Patru Pereți și primești în inbox analize despre piața imobiliară și tehnologii în construcții.
Marile orașe din România, cu cel puțin 4°C mai călduroase decât zonele rurale din jur
Pe de altă parte, cei trei cercetători au analizat și fenomenul cunoscut sub numele de Insulă de Căldură Urbană (ICU).
În mod obișnuit, temperatura din orașe este mai mare comparativ cu temperatura înregistrată în zonele rurale din imediata apropiere a acestora. Principala explicație pentru acest fenomen este că suprafețele acoperite cu beton sau asfalt rețin căldura și, implicit, conduc la creșterea temperaturii locale cu câteva grade, mai ales în absența vegetației.
Treaba asta nu reprezenta o problemă majoră cu 10 - 20 de ani în urmă, însă în ultimii ani fenomenul s-a accentuat ca urmare a unei combinații de factori: temperatura medie globală a crescut, iar orașele au continuat să se dezvolte din punct de vedere imobiliar și al infrastructurii rutiere.
Pentru acest capitol, cercetătorii au analizat fenomenul Insulei de Căldură Urbană (ICU) din toate orașele din România cu o populație de cel puțin 30.000 de locuitori, pe baza temperaturilor maxime înregistrate pe parcursul lunii iulie.
Am extras din raport doar datele pentru cele mai mari orașe din România din punct de vedere al numărului de locuitori sau al celor mai recente dezvoltări imobiliare și am obținut așa:
București - temperatura a fost cu peste 8°C mai mare decât în zonele rurale din județul Ilfov, care înconjoară Capitala. O mențiune importantă aici este că în unele regiuni care sunt considerate rurale din punct de vedere administrativ temperaturile sunt foarte apropiate de cele din București. Cel mai bun exemplu este comuna Chiajna, iar cea mai bună explicație este că aici a fost dezvoltat complexul rezidențial Militari Residence cu peste 100 de blocuri, 15.000 de apartamente și 25.000 de locuitori.
Foto: Meteo România Timișoara - temperatura a fost de asemenea cu peste 8°C mai mare decât în zonele rurale din comunele învecinate.
Cluj-Napoca și Iași - în cele două orașe, temperaturile au fost mai mari cu 6,1°C - 8°C.
Sibiu și Constanța au înregistrat temperaturi cu 4,1°C - 6°C mai mari.
Brașov - temperatura a fost mai mare cu 2°C - 4°C. Chiar dacă segmentul pieței imobiliare rezidențiale din Brașov a crescut semnificativ în ultimii ani, orașul se află la o altitudine de circa 600 de metri, ceea ce estompează efectul încălzirii generate de noile construcții.
Oradea - temperatura a fost mai mare cu 2°C - 4°C.
Pe baza acestor date, putem concluzia că cele mai mari cinci orașe din țară după numărul de locuitori, și anume București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Timișoara, se confruntă pe timp de vară cu temperaturi maxime cu cel puțin 4°C mai mari comparativ cu zonele rurale din jurul orașelor respective.
Pe de altă parte, pe baza datelor disponibile pentru toate orașele din România cu minim 30.000 de locuitori, autorii studiului au concluzionat că cel puțin 40% din populația urbană locuiește în zone cu risc termic mare și foarte mare, în timp ce în București, Craiova sau Galați procentul depășește 50% din populație.
Îți recomand să citești studiul complet pentru a înțelege mai bine schimbările de climă pe care le traversează România, mai ales că autorii oferă și câteva proiecții pentru anii urmări. De exemplu, se anticipează că până în 2050 în București vor fi cu circa 20 de zile mai multe pe an cu temperaturi maxime de cel puțin 30°C.
Recomandare de eveniment: Oamenii Dreptății
Leaders for Justice, o comunitate de tineri juriști din România care reunește profesioniști din domenii variate ale dreptului, organizează în 15 noiembrie o nouă ediție a evenimentului Oamenii Dreptății.
Despre ce e vorba mai exact?
Aducem pe scenă oameni care vorbesc despre subiecte care ne preocupă pe toți. Prin puterea poveștilor personale sau momente artistice construim spații de conversație și de dialog interior, pe subiecte precum justiție cu etică, cultură și finanțarea ei, migranți, inegalitate socială și sărăcie, siguranța femeilor, dreptul la educație și multe altele. Urcă pe scenă juriști, jurnaliști, artiști sau activiști civici, completați de momente de teatru, stand-up sau film scurt.
Uite doar trei exemple de povești pe care le poți auzi anul ăsta la Oamenii Dreptății:
Jurnalista Laura Popa de la PressOne va povesti cum arată o zi din viața unei persoane cu dizabilitate.
Foto: Oamenii Dreptății Medicul gastroenterolog Ovidiu Calapod va explica cum abordează momentele în care trebuie să dea vești dificile.
Foto: Oamenii Dreptății Ana Mocanu, directoare executivă la Funky Citizens, va povesti despre modul în care statul abandonează cetățenii pierduți în tranziția de după ‘89.
Evenimentul Oamenii Dreptății are loc sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 19:00, la Aula Politehnicii București, iar biletele sunt disponibile pe platforma Eventbook.
Rezonez cu analiza voastra profunda, felicitari pentru raport: cum pot fi datele folosite in planificarea urbana sustenabila?