Tehnologii inovatoare dezvoltate de startupuri din România
Tehnologii inovatoare dezvoltate de startupuri din România
Am urmărit prezentările făcute de 15 startupuri din România care încearcă să dezvolte tehnologii inovatoare și îți povestesc despre cele care mi-au atras cel mai mult atenția.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. Ultima din 2022.
În această ediție îți povestesc pe scurt despre câteva startupuri interesante pe care le-am urmărit recent în cadrul unui eveniment în care și-au prezentat soluțiile la care lucrează. Cuvintele cheie sunt case modulare din lemn și asfalt din plastic și sticle reciclate.
Îți prezint apoi o serie de recomandări de newslettere scrise de reporterii de la DOR, publicația care se închide în această lună după o aventură în print și online de 13 ani.
Iar la final vorbim despre știrile săptămânii, printre care se numără reducerea TVA-ului la panouri fotovoltaice, legalizarea bacșișului și cea mai mare inflație din România din ultimele două decenii.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Patru Pereți ajunge în inbox-ul tău în fiecare miercuri cu un click pe butonul de mai jos:
Tehnologii inovatoare dezvoltate de startupuri din România
Cine crezi că are în prezent mai multe șanse să dezvolte un produs nou sau o tehnologie nouă: o companie sau un startup? Iată o întrebare care nu are un răspuns simplu.
Pe de o parte, companiile au mai mulți angajați și resurse financiare mai generoase, dar în același timp au și proceduri birocratice de validare pentru produse sau tehnologii noi și o aversiune scăzută la risc, mai ales dacă modelul actual de business este unul profitabil.
Pe de altă parte, startupurile înseamnă în principiu câțiva oameni care se asociază într-o firmă cu scopul de a dezvolta un produs sau o tehnologie diferită care să rezolve rapid o problemă și sunt dispuse să-și asume riscuri mai mari. În același timp, pentru un startup poate fi dificil să atragă angajați de valoare și are nevoie de finanțare din partea unor investitori pentru a-și pune ideile în aplicare.
La invitația celor de la Impact Hub, unul dintre cele mai vechi și mai apreciate spații de coworking din România, am participat la începutul lunii decembrie la evenimentul Black Sea ClimAccelerator Demo Day 2022 pentru a vedea cum încearcă o serie de startupuri din România să obțină finanțare din partea unor investitori.
Pentru mine a fost o experiență nouă, pentru că a fost prima oară când am văzut pe viu ce înseamnă un eveniment în care mai multe startupuri se prezintă în fața investitorilor și, într-un interval de numai 4 minute, trebuie să explice succint ce problemă au identificat, ce soluție propun pentru a rezolva problema, cum se diferențiază de eventuala concurență existentă în segment, ce estimări au pentru dezvoltarea business-ului în următorii ani, care sunt nevoile de finanțare și care este echipa care lucrează în cadrul proiectului. Hai că aproape mi-a luat 4 minute doar ca să fac un rezumat.
Evenimentul a marcat practic finalul celei de-a doua ediții a unui program de mentorat în cadrul căruia mai multe startupuri au avut acces la o rețea de mentori, consultanți și investitori pentru a învăța modul în care își pot pune în practică ideile. În termeni tehnici, un astfel de program se numește accelerator. Una dintre particularitățile acestui accelerator găzduit de Impact Hub este că se adresează doar startupurilor care propun soluții și tehnologii verzi, prin care contribuie, într-un fel sau altul, la protejarea mediului înconjurător. În plus, acest program s-a adresat startupurilor din România și Bulgaria. Am făcut toată descrierea asta pentru a înțelege mai ușor de ce acest accelerator se numește BlackSea ClimAccelerator.
În total, startupurile acceptate de organizatori la ediția din acest an a programului BlackSea ClimAccelerator au primit o finanțare de 300.000 de euro. Ceea ce reprezintă o picătură într-un ocean, dacă ne gândim că anul trecut startupurile din Europa care dezvoltă soluții sustenabile au atras investiții totale de 11 miliarde de euro, potrivit unor date menționate în raportul Green Startup Ecosystem publicat recent de Impact Hub.
Chiar și în acest context, BlackSea ClimAccelerator reprezintă un început bun. Un început pe baza căruia o serie de startupuri românești cu componentă verde se pot dezvolta mai departe.
Gata cu introducerea asta lungă. Dacă ești încă pe aici, uite cele mai interesante startupuri pe care le-am descoperit la acest eveniment, cu mențiunea ca lista este una pur subiectivă.
NIDUS Home: case modulare din lemn
Ăsta este startupul care se potrivește cel mai bine cu profilul newsletter-ului Patru Pereți, dar nu ăsta este motivul pentru care l-am inclus aici. Foarte pe scurt, NIDUS Home este un startup fondat în anul 2020 care își propune să reducă impactul sectorului de construcții asupra emisiilor de substanțe nocive prin producția de case modulare din materiale sustenabile precum lemn, paie, celuloză și argilă. Pentru că, poate nu știi, dar la nivel global industria cimentului este răspunzătoare pentru circa 3% din cantitatea totală de emisii de dioxid de carbon în atmosferă.
Nu întâmplător, ideea asta a apărut în plină pandemie, atunci când multe familii blocate în apartamente și-au dat seama că o locuință la curte este soluția optimă în special pentru a le da șansa copiiilor să petreacă mai mult timp într-un mediu natural. Doar că o casă tradițională necesită mult timp pentru construcție, pe lângă costurile majore.
Așa că NIDUS Home oferă ca avantaje construcții sustenabile realizate într-un interval scurt de timp. O soluție win-win prin care poți să-ți construiești o locuință modulară cu suprafețe cuprinse între 26 și 100 de metri pătrați pe care o poți configura în funcție de preferințele tale. Pe baza acestor planuri, NIDUS Home produce locuințele într-un interval de câteva săptămâni, iar la fața locului are loc doar procesul de asamblare, care durează câteva zile. Ulterior, rămâne să te ocupi tu de finisajele interioare.
Chiar înainte de eveniment am avut ocazia să vorbesc despre asta cu Daniel Butucel, unul dintre cei trei oameni din spatele NIDUS Home. Și, cel mai probabil undeva la începutul anului viitor, o să scriu un newsletter despre NIDUS Home, după ce aflu mai multe detalii despre această idee direct de la sursă.
Littar: asfalt din plastic și sticle reciclate
La nivel global, una dintre problemele majore de mediu este reprezentată de cantitatea semnificativă de deșeuri de plastic și sticlă, iar o serie de rapoarte arată că în prezent doar 9% din cantitatea de plastic este reciclată. Unul dintre motive? Nu orice plastic poate fi reciclat și reutilizat în industrie, motiv pentru care ajunge să fie ars. Și, implicit, să genereze poluare și un aer irespirabil pe care îl simți și tu ocazional în București, mai ales dacă locuiești spre periferie.
Doi oameni din Cluj-Napoca au însă o idee: să folosească deșeuri de plastic, sticlă și chiar deșeuri de fibră optică pentru materia primă necesară producției de asfalt, în loc de compoziția clasică din nisip și pietriș. Rezultatul final se numește Littar și poate fi folosit pentru fundația oricărui tip de drum. Adică pentru șoselele din oraș, pentru un drum județean sau național, pentru autostrăzi.
Cu ceva timp în urmă am vorbit pe larg cu cei doi fondatori ai startupului care produce Littar: olandezul Dennis Debie și românul Sebastian Tudose. Oamenii mi-au explicat cum produc Littar și care sunt avantajele acestui amestec inedit de materie primă. Dar mai important este că mi-au povestit despre primul proiect pilot desfășurat pe o proprietate privată din Cluj-Napoca și despre discuțiile pe care le au cu Primăria Cluj-Napoca pentru construcția unui drum în oraș și cu primăriile unor comune din apropiere de Cluj-Napoca, interesate mai degrabă să scape de deșeurile de plastic și sticlă decât de asfaltul propriu-zis. Am scris despre toate astea într-un amplu material publicat recent pe Autocritica.
Recycllux: identificarea și reciclarea plasticului din oceane
Plasticul uzat sub diverse forme nu ajunge însă doar pe câmpurile din apropierea marilor orașe. Ba din contră, ajunge mai ales în mări și oceane, iar una dintre provocări este identificarea acestora.
Startupul Recycllux propune o soluție software pentru identificarea mai rapidă și mai corectă a zonelor marine în care există deșeuri de plastic. Pentru asta, software-ul utilizează date colectate de la sateliții de observare a Pământului, pe baza cărora o serie de algoritmi de Machine Learning fac predicții despre locurile în care se pot afla deșeuri de plastic.
Ideea asta nu este însă una nouă. De exemplu, în luna martie am scris despre un proiect inițiat de două fundații germane asociate cu Audi și Porsche care au trimis în România o navă care a colectat plastic și alte resturi menajere din Dunăre timp de 5 săptămâni. Și acest proiect a folosit un algoritm de Machine Learning pentru a identifica plastic și alte resturi menajere. Diferența este însă că acest algoritm a folosit ca date de intrare imagini realizate de drone în zonele de colectare, în locul imaginilor din satelit utilizate de Recycllux. Detalii despre proiectul ăsta găsești într-un articol publicat pe Autocritica.
Dacă mă întrebi pe mine, cel mai interesant proiect dintre cele despre care ți-am povestit este Littar, atât prin prisma soluției pe care o dezvoltă, cât și prin prisma concurenței de care (nu prea) au parte. Și nu-i deloc exclus ca anul viitor să auzim de primul tronson de drum din România realizat cu asfalt din plastic și sticlă reciclate. Undeva prin Cluj-Napoca. Hai ai noștri, cum ar veni, fie ei olandezi sau români.
Îți place newsletter-ul Patru Pereți? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
DOR se închide, poveștile DOR merg mai departe
Săptămâna trecută am fost spectator la evenimentul “Oamenii Dreptății” de la București, organizat de comunitatea de profesioniști în justiție Leaders for Justice împreună cu publicația DOR. A fost un eveniment cu multe povești despre dreptate, dar în același timp a fost un eveniment care marchează și închiderea publicației DOR după 13 ani de existență. Cofondatorul Cristian Lupșa a explicat în detaliu cum s-a ajuns aici într-un amplu articol publicat pe DOR.
Vestea bună este că o parte dintre jurnaliștii DOR continuă să scrie astfel de povești în alte colțuri ale internetului. Practic, poți spune că DOR se închide, dar poveștile DOR merg mai departe. Și cred că este important să vedem (mai ales) partea asta bună a poveștii, așa că îți dau câteva exemple:
Andreea Giuclea, reporterul sportiv care ți-a povestit despre ascensiunea Simonei Halep și despre viața și cariera lui David Popovici, scrie Povești din Sport, un newsletter sportiv care apare sâmbăta, o dată la două săptămâni;
Sorana Stănescu, reporterul care ți-a explicat de ce medicii sunt în burnout din cauza pandemiei, scrie
, un newsletter care apare în ultima zi de miercuri a fiecărei luni;Anca Iosif, reporterul care a mers 700 de kilometri din Via Transilvanica prin mediul rural românesc, scrie
, un newsletter despre mediu care apare de două ori pe lună;Oana Sandu, reporterul care îți explică ce se întâmplă cu copiii după o crimă în familie, scrie Dincolo de tăcere, un newsletter lunar despre violența în familie;
Georgiana Ilie, reporterul care ți-a povestit despre impactul pe care îl poate avea un cutremur de 7,5 grade asupra Bucureștiului, scrie
, un newsletter săptămânal care te ajută să mănânci mai bine;Nicoleta Rădăcină, reporterul care ți-a povestit cum se dezvoltă fostul oraș minier Reșita, a scris o perioadă
, un newsletter despre redefinirea muncii. Fă-i o vizită pe Instagram, o să ai o surpriză plăcută;Oana Filip, reporterul care ți-a povestit despre școala din Botoșani care pregătește viitori mecanici agricoli, scrie acum pentru publicația Scena9.
E foarte posibil să fi uitat pe cineva. Dacă-i așa, trage-mă de mânecă și promovăm între pereții ăștia patru cu prima ocazie.
Știrile săptămânii
1. Parlamentul României a adoptat o lege prin care TVA-ul pentru panouri fotovoltaice, panouri solare și pompe de căldură va fi de 5%, în locul cotei standard de 19%. Cota redusă de TVA se va aplica pentru întregul proiect, adică inclusiv pentru kiturile de instalare în cazul sistemelor de panouri fotovoltaice. Cota redusă de 5% se va aplica doar pentru persoane fizice și instituții publice. Legea va intra în vigoare după ce va fi promulgată de președinte și la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Legea a fost inițiată după ce în luna aprilie Uniunea Europeană a adoptat o directivă prin care statele membre sunt libere să aplice o cotă de TVA cuprinsă între 0% și 5% pentru astfel de sisteme.
2. Parlamentul României a adoptat legea prin care restaurantele sunt obligate să menționeze bacșișul pe nota de plată și pe bonul fiscal. Nota de plată trebuie să includă rubrici în care clientul să poată alege valoarea procentuală a bacșișului între 0% și 15% și o rubrică în care clientul poate alege o valoare fixă a bacșișului. Ulterior, bonul fiscal va include valoarea bacșișului, în funcție de alegerea clientului. Ca să nu avem discuții, bacșișul nu este obligatoriu (clientul poate alege valoarea de 0%), iar legea interzice explicit restaurantelor să impună acordarea unui bacșiș.
Bacșișul va fi impozitat cu 10%, iar firmele vor avea posibilitatea să deconteze și valoarea bacșișului. Pe de altă parte, legea bacșișului nu se va aplica în cazul livrărilor la domiciliu, pentru că este mult prea complicat ca livratorul să realizeze procedura descrisă mai sus on the go.
Teoretic, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu condiția ca până atunci să fie promulgată de președinte. Pas cu pas.
Din punctul meu de vedere, principalul avantaj al legii este că voi putea plăti bacșișul inclusiv cu cardul, lucru care până în prezent nu era posibil, întrucât bacșișul nu era reglementat din punct de vedere legal. O să scap în sfârșit de situațiile în care nu pot da bacșiș pentru că n-am cash sau, din contra, pentru că am doar bancnote de 50 de lei prin buzunar.
3. Rata anuală a inflației a ajuns în luna noiembrie 2022 la 16,8% comparativ cu luna noiembrie 2021. Este cea mai mare valoare a inflației anuale în România din ultimii 20 de ani, o valoare mai mare fiind înregistrată ultima oară în 2002.
În zona euro (adică în statele care folosesc moneda euro), rata anuală a inflației a fost în octombrie 2022 de 10,6%. Cea mai mică inflație se înregistrează în Elveția (3%), în timp ce cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană este în Ungaria (22,5%, cea mai ridicată din 1996 până în prezent).
Patru Pereți intră în vacanță
În final am și o veste bună. Pentru mine. Acesta este ultimul newsletter Patru Pereți pe care îl primești în acest an. Știu că mai sunt două zile de miercuri în acest an, însă adevărul este că simt nevoia să fac o pauză, mai ales că, de la lansarea din octombrie 2021, a existat o singură săptămână în care nu am scris newsletter-ul. Ai ghicit, ultima săptămână a anului trecut.
În ciuda reputației mele de om organizat, o să fiu sincer cu tine și o să-ți spun că nu știu încă dacă voi trimite următorul newsletter în 4 ianuarie sau în 11 ianuarie. Amuzant este că știu deja care va fi subiectul principal al newsletter-ului din 11 ianuarie, așa că în mod sigur pauza asta nu va fi mai lungă de 4 săptămâni.
Nu vreau însă ca anul 2023 să te ia prin surprindere din punct de vedere al noutăților legislative legate, într-un fel sau altul, de locuința în care trăiești. Așa că închei acest newsletter cu link-uri către cele două newslettere din luna iulie în care am scris despre principalele noutăți care intră în vigoare din 1 ianuarie:
Vacanță plăcută și să ne citim cu bine în 2023.