Tram-train Oradea: proiectul care conectează orașul de localitățile limitrofe
În județul Bihor se construiește prima rețea de tram-train din România, care va conecta liniile de tramvai din Oradea la infrastructura feroviară din localitățile limitrofe.
La sfârșitul lunii mai am petrecut câteva zile în Oradea, un oraș pe care nu-l mai vizitasem pe îndelete din 2021, iar unul dintre obiectivele călătoriei a fost să înțeleg modul în care s-a dezvoltat mediul urban în acest interval de timp.
Înainte să-ți povestesc cum am perceput Oradea după o pauză de 5 ani vreau să-ți explic în detaliu cel mai nou proiect de infrastructură al orașului și, de fapt, al județului Bihor: prima rețea de tram-train din România.
Tram-train este un sistem de transport public cu vehicule capabile să funcționeze ca tramvaie pe o rețea urbană de linie de tramvai și ca trenuri pe o rețea feroviară pe care circulă trenuri. Astfel, aceste vehicule respectă standardele tehnice și de siguranță ale ambelor tipuri de șine și asigură o călătorie directă între diverse zone ale orașului și localitățile limitrofe.
Despre rețeaua de tram-train din județul Bihor se vorbește de la sfârșitul anului 2024, atunci când Consiliul Județean Bihor a depus cererea de finanțare pentru acest proiect în cadrul Programului de Transport al Uniunii Europene.
Proiectul a fost aprobat de Consiliul Județean Bihor în mai 2025, iar în aprilie 2026 a fost semnat contractul de finanțare cu o valoare totală de aproape 281 de milioane de euro, dintre care 270 de milioane de euro (96%) sunt fonduri europene nerambursabile, iar aproape 11 milioane de euro (4%) reprezintă contribuția Consiliului Județean Bihor.
Proiectul prevede realizarea unei rețele de tram-train prin modernizarea căilor ferate dezafectate din jurul Oradiei și realizarea unor trasee noi. Lungimea totală a rețelei de tram-train va fi de 33,4 kilometri, dintre care 24,2 kilometri sunt linii de cale ferată care vor fi reabilitate și electrificate.
Practic, rețeaua va conecta Oradea de aeroport și de 9 localități limitrofe: comuna Sânmartin din sudul orașului (care include și satele Băile 1 Mai, Băile Felix și Cordău), comuna Borș din nord-vestul orașului și comunele Sântandrei, Girișu de Criș și Toboliu (care include și satul Cheresig) din vestul orașului.
Conexiuni rapide pentru turiști și angajații parcurilor industriale
Rețeaua de tram-train va fi exploatată cu 14 vehicule, pentru care licitația a fost anunțată în ianuarie 2026. Traseele pe care vor circula tram train-urile nu au fost încă definitivate, însă autoritățile locale au propus exploatarea rețelei de tram-train prin intermediul a cinci linii cu 27 de stații.
Unul dintre lucrurile care mi-au atras atenția la traseele propuse este că de la Aeroportul Oradea vor exista două trasee spre Gara Oradea, dintre care unul are ca destinație finală stațiunea Băile Felix (sud), iar celălalt ajunge până în localitatea Borș (nord-vest).
Cu alte cuvinte, deplasarea turiștilor și locuitorilor spre câteva puncte strategice ale regiunii va fi mai simplă, fără necesitatea de a utiliza o mașină și fără timp pierdut în trafic. De exemplu, dacă locuiești în București și vrei să-ți faci concediul la Băile Felix vei putea ajunge acolo cu avionul și tram train-ul, iar dacă vrei să ajungi într-un oraș mai mare din regiune poți merge cu avionul, apoi cu tram-train-ul până la Gara Oradea și de acolo mai departe cu trenul.
În plus, una dintre liniile care pleacă de la aeroport va tranzita inclusiv zona în care se află sala polivalentă Oradea Arena și zona în care urmează să se construiască noul stadion de fotbal al orașului, astfel că proiectul este util inclusiv pentru turismul sportiv.
Ideea unei conexiuni pe șine realizată la suprafață de la aeroport spre oraș este mai eficientă din punct de vedere al costurilor decât construirea unei magistrale de metrou. O astfel de soluție tehnică ar fi fost mai eficientă inclusiv între Aeroportul Henri Coandă din Otopeni și București pe tronsonul Băneasa - Otopeni. De altfel, am văzut astfel de soluții tehnice pentru traseul de la aeroport în oraș, inclusiv în regim hibrid cu traseu parțial suprateran (în afara orașului) și parțial subteran (în interiorul orașului), și în Viena, Milano sau Shanghai.
Despre trenul Maglev cu care parcurgi 30 de kilometri în 8 minute de la Aeroportul Pudong până în centrul orașului Shanghai îți povestesc în curând în noul meu newsletter despre tehnologie, Patru Biți.
În plus, noua rețea de tram train asigură un traseu rapid pentru angajații companiilor cu sediul într-unul dintre parcurile industriale ale Oradiei. De exemplu, traseul spre Borș tranzitează Parcul Industrial Oradea I, unde activează companii precum Sthil Power Tools (producător de utilaje electrice), Shingheung Electronics (producător de componente pentru baterii de mașini electrice), Plexus (componente electronice) sau Sogefi Group (componente auto), dar și Parcul Industrial Oradea III, acolo unde activează, printre altele, Sigmapack (producător de folii și ambalaje) sau Igna Constructor (companie de construcții).
De asemenea, traseul de tram-train include o stație la Gara Oradea Est, situată în apropiere de uzina de anvelope Nokian Tyres, în timp ce Parcul Industrial Oradea II se află în spatele Aeroportului Oradea. În plus, Primăria Oradea intenționează să dezvolte încă un parc industrial peste drum de Aeroport.
La pas prin Oradea
Când am decis să călătoresc la Oradea știam că orașul mă va întâmpina cu numeroase șantiere, însă pe de altă parte știam că voi vedea și unele proiecte majore de infrastructură deja finalizate.
De altfel, primul contact cu noua infrastructură a fost chiar la aeroport, care beneficiază de un terminal modern inaugurat în 2024 cu o capacitate de procesare de 800 de pasageri pe oră, de două ori mai mulți decât înainte de modernizare. Arhitectural, noul terminal este foarte asemănător cu cele moderne construite deja la Timișoara sau Brașov și mult peste ce oferă astăzi Aeroportul Henri Coandă din Otopeni.
Un alt punct de atracție a fost sala polivalentă Oradea Arena inaugurată în 2022. Aici am văzut al doilea meci al finalei Ligii Naționale de Baschet Masculin dintre CSM Oradea și U-BT Cluj-Napoca, unul care s-a desfășurat foarte aproape de capacitatea maximă de aproximativ 5.300 de spectactori.
Pentru mine a fost încă o dovadă că infrastructura modernă ajută sportul să coaguleze o comunitate, în acest caz cea orădeană, care să-și încurajeze favoriții într-o finală tensionată. Pentru că într-un fel mergi la un eveniment sportiv într-o sală polivalentă precum Oradea Arena și în alt fel mergi la Sala Polivalentă din București, acolo unde timpul pare că s-a blocat undeva într-o zi de toamnă ploioasă din anii ‘80.
E adevărat însă că ce se întâmplă la Oradea nu este nici pe departe la nivelul pe care l-am experimentat deja de mai multe ori în BTarena din Cluj-Napoca la meciurile jucate de U-BT Cluj-Napoca.
Despre cum a fost în tribunele BTarena la meciul U-BT Cluj-Napoca - Partizan Belgrad din ABA League și cum a fost sezonul echipei în general îți povestesc în curând în newsletterul despre sport Patru Tribune.
Comparativ cu vizita din 2021, Oradea are acum și numeroase pasaje subterane. Cele mai multe dintre ele sunt în zona Piața Emanuil Gojdu din apropiere de Cetatea Oradea, iar utilitatea acestora a generat numeroase discuții, întrucât principiul teoretic este simplu: cu cât construiești mai multă infrastructură pentru mașini, cu atât mai mult încurajezi populația să folosească mașina personală în detrimentul transportului public.
Pe de altă parte, într-una dintre vizitele pe care le-am făcut la cafenelele din oraș am avut ocazia să vorbesc pe subiect cu câțiva locuitori, iar concluzia acestora a fost că pasajele subterane au redus semnificativ timpii de deplasare cu mașina prin oraș. E adevărat că, în funcție de modul în care au fost gândute pasajele, asta a generat inclusiv o reconfigurare a traseelor optime spre diverse puncte de interes, însă în ansamblu oamenii percep mai degrabă reducerea timpului în trafic decât descurajarea transportului public.
Apropo de cafenele, recomand în special Radical Coffee, acolo unde numele provine de la faptul că este (probabil) singura cafenea din Oradea unde nu există zahăr. „Am vrut să facem ceva diferit. Găsești zahăr la orice cafenea din oraș, mai puțin la noi”, mi-a explicat barista Alex între două conversații despre baschet și mașini.
Radical Coffee este, în același timp, și prăjitoria de la care se aprovizionează lanțul de cafenele Street Coffee Roasters, originară tot din Oradea. În plus, găsești ocazional cafea prăjită de Radical Coffee și în alte cafenele, printre care Perfect Simplu din București.
Pe lista cafenelelor de specialitate pe care le apreciez în Oradea se află și Spițe Coffee & Cycling (salut, Joo), în timp ce Meron are o semnificație sentimentală: este locul în care, în august 2021, am conceput strategia editorială pentru ceea ce avea să devină newsletterul Patru Pereți pe care îl citești în prezent.
Două vorbe și despre mâncare: recomand orice de la Piața9, în special Babka cu cacao, dar și micii de la Dock, mai ales dacă sunt savurați pe terasă cu sunetul Crișului Repede pe fundal.
În rest, orașul este plin de șantiere, întrucât se lucrează simultan la încă 8 pasaje supraterane și subterane. De exemplu, se lucrează la un pasaj subteran pe Calea Aradului în zona Era Shopping Park ce ar trebui să fluidizeze traficul de la aeroport spre oraș, iar alte viitoare pasaje vizează traseul de tram-train. În șantier este în prezent și Bastionul Crăișorul din Cetatea Oradea, dar și Calea Republicii în zona Gării Centrale.
În încheiere, uite și ceva care m-a surprins neplăcut: am fost singurul călător în autobuzul care conectează Aeroportul Oradea de Piața Unirii din Oradea atât la sosirea în oraș, cât și la plecarea din oraș. Autobuzul circulă la interval de o oră, însă programul s-a potrivit perfect pentru orele de zbor pe care le-am avut, iar avioanele au avut un grad de încărcare ochiometric de 60%.
Abonează-te la newsletterul Patru Pereți și primești în inbox analize despre piața imobiliară, urbanism și tehnologii în construcții.