Patru Pereți #41: Povestea Aeroportului Băneasa
Patru Pereți #41: Povestea Aeroportului Băneasa
Aeroportul Băneasa s-a redeschis pentru zboruri comerciale la 110 ani de la înființare. Este incert cu ce companii vei putea zbura, dar am un pont pentru un eveniment în septembrie.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. Astăzi ți-am pregătit o ediție de vară a newsletter-ului: un pic mai scurtă decât de obicei (dar doar un pic) și cu două subiecte mai ușoare, numai bune de citit la cafeaua de dimineață.
Începem cu povestea Aeroportului Băneasa, care se întinde pe mai bine de un secol, până în zorii industriei aviatice, pentru ca apoi să analizăm un pic noul fenomen din sportul european: fotbalul feminin.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane sau mașini. În ediția de săptămâna viitoare vei citi despre arhitectura inedită a clădirii din Munchen în care se află sediul central al constructorului auto BMW. Patru Pereți apare în fiecare miercuri și ajunge în inbox-ul tău cu un click pe butonul de mai jos:
Povestea Aeroportului Băneasa
Louis Blériot a fost un inventator, inginer și aviator francez. E în regulă dacă nu ai auzit niciodată de el până acum, dar merită să știi că, undeva prin anul 1896, în timp ce lucra pentru o companie de inginerie electrică în Paris, a inventat primul far pentru mașini. Se întâmpla la 10 ani de la apariția primului automobil, Benz Patent-Motorwagen.
Constructorii auto Renault și Panhard-Levassor și-au manifestat imediat intenția de a-și echipa modelele cu faruri produse de Blériot, astfel că omul nostru și-a dat demisia și, în 1897, a fondat un atelier și un showroom de faruri. Afacerea a mers bine și i-a permis francezului să-și finanțeze adevăratul vis din copilărie: acela de a produce aparate de zbor.
La mai bine de 10 ani distanță, în 1909, Blériot a devenit faimos după ce a devenit primul aviator care a zburat deasupra Canalului Mânecii. În exact același an, francezul a participat la un miting aviatic în cadrul căruia a efectuat primele zboruri în zona Băneasa, cu lansare de pe un hipodrom privat, care ocupa spațiul pe care se află în prezent Casa Presei Libere și complexul expozițional ROMEXPO. Practic, ai putea spune că Blériot a fost un deschizător de drumuri pentru ceea ce avea să devină al treilea cel mai vechi aeroport funcțional din lume.
În același loc din zona Băneasa, dar în 1910, o serie de demonstrații aeriene au fost efectuate de pionierul aviației românești, Aurel Vlaicu.
Ulterior, în 1912, principele George Valentin Bibescu inaugura, împreună cu Liga Aeriană Națională Română, prima școală de zbor pentru piloți militari români. Este, de altfel, momentul în care a luat naștere, oficial, Aeroportul Băneasa.
Industria aeronautică se afla în stadiu incipient de dezvoltare în acel moment. De altfel, primul zbor comercial regulat din istorie a avut loc în 1 ianuarie 1914 cu decolare din Florida (Statele Unite), iar în timpul Primului Război Mondial s-au produs preponderent aparate de zbor militare. Primele zboruri comerciale din Europa au avut loc exact acolo unde Blériot a scris istorie în 1909: deasupra Canalului Mânecii, pentru că zborul aducea cu sine un timp mai scurt de traversare a apei comparativ cu navele maritime.
Acesta este contextul global în care, în 1920, a apărut prima companie aeriană din România, și anume Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română, care mai târziu avea să se desprindă în ceea ce cunoaștem astăzi drept Air France și Tarom. Doi ani mai târziu, Aeroportul Băneasa a devenit una dintre escalele primei rute aeriene intercontinentale între Europa și Asia, pe traseul Paris - Strasbourg - Praga - Viena - Bucureşti (Băneasa) - Constantinopol.
Tot în această perioadă, mai exact în 1923, a apărut și atelierul de reparații Atelierele Companiei de Navigaţie Aeriană Franco-Română, care ulterior s-au transformat în ceea ce astăzi cunoaștem acum drept ROMAERO, iar în 1942 aeroportul a primit și prima pistă din beton.
Mai târziu, pe parcursul unei perioade de 5 ani, între 1947-1952, autoritățile au îmbunătățit Aeroportul Băneasa prin construcția unei clădiri noi în formă de elice cu trei pale, astfel că aeroportul a căpătat o importanță strategică și mai mare. De altfel, până în 1970, Aeroportul Băneasa a fost singurul aeroport din București și singurul aeroport internațional al României.
Apariția Aeroportului Otopeni în 1970 a generat însă o reducere treptată și inevitabilă a activității, până în punctul în care a găzduit doar curse interne operate de companii low-cost. În 2011, clădirea a devenit monument istoric, iar în 25 martie 2012 aeroportul a fost închis pentru zboruri comerciale. La momentul respectiv, Aeroportul Băneasa ajunsese la 2.4 milioane de pasageri pe an transportați de Blue Air, Wizz Air și Eurowings.
După închiderea pentru zborurile comerciale, aeroportul a fost utilizat doar pentru zboruri private și a avut, de exemplu, 7.687 pasageri în 2021. În paralel, autoritățile au demarat un program de renovare și modernizare a aeroportului care a necesitat fonduri totale de 66 de milioane de lei.
Începând din 1 august, aeroportul a fost redeschis pentru zboruri comerciale, însă în prezent nicio companie aeriană nu operează curse regulate.
Ce zboruri vor exista pe Aeroportul Băneasa?
Potrivit declarațiilor făcute de George Dorobanțu, directorul demisionar al Companiei Aeroporturi București care administrează Aeroportul Băneasa și Aeroportul Otopeni, în prezent există negocieri cu trei companii aeriene:
compania low-cost Ryanair intenționează să opereze două zboruri săptămânale începând din toamnă sau cel târziu din iarnă;
compania românească Air Connect, fondată de foști angajați Blue Air, vrea să opereze zboruri de scurtă distanță cu aeronave ATR;
compania Fly One din Republica Moldova intenționează să opereze o cursă charter între București și Chișinău.
Totuși, potrivit publicației Boarding Pass, Air Connect și Fly One au negat varianta de a opera zboruri de pe Aeroportul Băneasa.
Comparativ cu Otopeni, principalul avantaj al aeroportului Băneasa este că se află în oraș, la circa 9 kilometri de Piața Unirii, comparativ cu cei 17 kilometri până la Aeroportul Otopeni. Totuși, zona respectivă este frecvent aglomerată, în special la ore de vârf, și nu este inclusă în rețeaua de metrou, în timp ce la Otopeni se poate ajunge în numai 20 de minute cu trenul de la Gara de Nord.
BIAS, cel mai bun motiv să mergi la Băneasa
Chiar dacă pentru moment nu ai niciun motiv să mergi la Aeroportul Băneasa, întrucât nu există încă zboruri comerciale, ai putea face totuși o vizită peste exact o lună.
În 3 septembrie 2022, la Aeroportul Băneasa și ROMAERO va avea loc o nouă ediție a show-ului aviatic Bucharest International Air Show (BIAS), care revine astfel după o pauză de doi ani. Ediția din acest an este dedicată Smarandei Brăescu, prima femeie parașutist din România, care a fost campioană europeană la parașutism în 1931 și campioană mondială în 1932.
Începând din această ediție, la finalul fiecărui subiect major din newsletter voi include un sondaj pentru a afla opinia ta despre subiectul respectiv. Răspunsul tău este important pentru că mă ajută să îmbunătățesc calitatea acestui newsletter. Pentru a răspunde trebuie doar să dai click sau tap pe opțiunea care ți se potrivește cel mai bine, iar apoi continui lectura. Nu ieși din mail, nu se încarcă altă pagină, iar răspunsul este anonim. Un simplu click sau tap este suficient pentru vot. Mulțumesc!
Campionatul European de fotbal feminin
Primul lucru ciudat la meciul ăsta de fotbal este că, deși este o finală de competiție europeană, a început la ora locală 17:00. Nu-mi aduc aminte când a mai avut loc un astfel de meci fără aprinderea nocturnei. Al doilea lucru ciudat este să vezi un astfel de meci de fotbal pe TVR 2. Fără HD, cel puțin în rețeaua Digi. Iar al treilea lucru ciudat este să vezi cum ambele naționale de fotbal sunt cu zâmbetul pe buze la fotografiile oficiale de dinainte de startul meciului, fără tensiunea și încrâncenarea care caracterizează de regulă astfel de dueluri. Se merge pe relaxare. E doar un sport, până la urmă.
Ciudățeniile se opresc însă aici. Pentru că în tribunele stadionului Wembley din Londra au luat loc exact 87.192 de oameni, un record absolut pentru finala unui Campionat European de fotbal. Ce au venit oamenii ăștia să vadă, mai exact? Finala Campinatului European de fotbal feminin dintre Anglia și Germania.
Și adevărul este că au avut ce vedea. Meciul are ritm de la bun-inceput. Jucătoarele aleargă, încearcă să dribleze, să găsească centrarea “aia”, să se demarcheze. Încep să apară ocaziile. Și, oarecum inevitabil, poate și pe fondul unei susțineri fantastice din tribune, apare golul englez. Se spune că ai câștigat un meci cu nemții doar când se urcă în autocar, dar aparent chestia asta este valabilă și pentru nemțoaice. Se face 1-1, prilej de bucurie pentru orice fan neutru ca mine: avem prelungiri. Aportul publicului pare să fie din nou decisiv, pentru că vedem golul de 2-1 pentru Anglia. Și da, vedem inclusiv gestul euforic prin care marcatoarea golului decisiv își dă jos tricoul.
Fotbalul feminin a crescut semnificativ în popularitate în Europa în ultima perioadă. Cei 87.192 de spectatori prezenți pe Wembley nu reprezintă în niciun caz o excepție. Nu au fost atâția spectatori la nicio altă finală de Campionat European, nici măcar la una de fotbal masculin. În plus, la un meci din grupe între Anglia și Austria jucat pe stadionul Old Trafford au fost alți 68.871 de spectatori. În total, 574.875 de spectatori au fost în tribune la cele 31 de meciuri ale competiției, adică o medie de 18.544 de spectatori pe meci. Și asta în condițiile în care meciurile au avut loc pe 10 stadioane, dintre care unul cu o capacitate de numai 7.000 de locuri (Manchester City Academy Stadium) și altul cu numai 12.000 de locuri (New York Stadium din Rottherham).
De fapt, asta este dovada că organizatorii au urmărit mai degrabă să ducă fotbalul feminin inclusiv în micile comunități care de regulă sunt ignorate de “fotbalul mare” și care, în unele cazuri, doar visează ca echipa locală de băieți să ajungă în Premier League. Este și asta o metodă excelentă de a promova un sport, de a-l face cât mai atrăgător pentru publicul larg. Asta, desigur, cu condiția ca inclusiv acele mici comunități precum Rotherham sau Wigan să aibă o infrastructură suficient de generoasă pentru a organiza o astfel de competiție. Pentru că, după ce construiești o infrastructură bună, restul aproape că vine de la sine, așa cum am descoperit și eu recent la Cluj-Napoca.
Sau o comunitate de vreo 200.000 de locuitori precum Milton Keynes, care respira oricum sport de ceva timp datorită multiplei campioane mondiale de Formula 1 Red Bull Racing. Sau o comunitate ceva mai mare precum Sheffield, care trăiește pentru și din snooker de cel mai înalt nivel încă din 1977.
În fine, ai înțeles tu ideea. Și, ca să înțelegi cât de dezvoltat este fotbalul feminin în Anglia, îți mai spun doar atât: Forest Green Rovers, un club de fotbal masculin care abia a promovat în a treia ligă engleză și care este cel mai eco club de fotbal din lume, are echipă de fotbal de feminin în a cincea ligă și tocmai a primit licența pentru un centru de dezvoltare pentru fetele care vor să debuteze în sport. Am documentat povestea acestui club pentru Autocritica în urmă cu un an, dar informațiile de acolo sunt la fel de valabile și în prezent.
România nu s-a calificat la turneul final. A fost reprezentată acolo de arbitrele Iuliana Demetrescu și Petruța Iugulescu, însă naționala caută încă drumul spre performanță. Un drum pavat recent inclusiv cu un 1-1 pe noul stadion Arcul de Triumf în calificările pentru Cupa Mondială din 2023.
Și, dacă la meciul naționalei feminine de pe Arcul de Triumf m-am bucurat de o atmosferă spectaculoasă, la nivelul echipelor de club situația nu este deloc una grozavă din punct de vedere al fanilor. Parțial, probabil și pentru că echipele din Liga 1 nu sunt afliate unor cluburi masculine, nu au parte de expunere și joacă de regulă pe stadioane mici spre foarte mici.
Există însă și o excepție: Universitatea Olimpia Cluj, campioana României, va găzdui în luna august un mini-turneu de calificare în Champions League, în care toate meciurile se vor juca pe Cluj Arena. Practic, o ocazie excelentă să vezi meciuri de Champions League pe Cluj Arena, mai ales că băieții de la CFR Cluj s-au împiedicat de niște armeni încă din primul tur preliminar.
Astfel, în 18 august, Universitatea Olimpia Cluj va juca cu Glentoran Women (Irlanda de Nord) și, dacă va câștiga, va urma un meci cu învingătoarea dintre SFK 2000 Sarajevo (Bosnia și Herțegovina) - Birkirkara FC (Malta). Dacă va câștiga și acest meci, Universitatea Olimpia Cluj va juca un baraj decisiv pentru calificarea în grupele Champions League în luna septembrie, în dublă-manșă. Probabil tot pe Cluj Arena.
Știrile săptămânii
1. Numărul de autorizații de construire emise pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 7.1% în prima jumătate a anului 2022 comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 22.712 autorizații, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cu excepția centrului țării, toate regiunile din România au înregistrat scăderi la numărul de autorizații emise. Datele oficiale confirmă practic o încetinire a numărului de proiecte imobiliare aflate în construcție. Această scădere poate fi explicată prin faptul că piața imobiliară traversează o perioadă de incertitudini, caracterizată de prețuri considerate de unii specialiști că specifice unei “bule”, concomitent cu creșterea puternică a dobânzilor pentru credite ipotecare. (Profit)
2. Prețurile solicitate de vânzători pentru locuințe au crescut în perioada aprilie-iunie 2022 comparativ cu perioada aprilie-iunie 2021 în toate orașele monitorizate de portalul Imobiliare. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Cluj-Napoca (+27%), Brașov (+18%), București (+9%), Iași (+6%), Craiova (+5%), Oradea (+4%). Datele se bazează pe prețurile solicitate de proprietari în anunțurile publicate pe Imobiliare.ro și nu reflectă prețurile reale de vânzare, întrucât acestea sunt de regulă negociate cu cumpărătorul. (Imobiliare)
3. Europa va ajunge la un ritm de instalări de 4 milioane de pompe de căldură pe an în 2030, potrivit unei analize realizate de producătorul japonez Daikin. Principalul avantaj al pompelor de căldură este că acestea pot fi folosite și pe timp de vară pentru răcire, ceea ce ar elimina sau diminua utilizarea aparatelor de aer condiționat. De altfel, un studiu realizat de Harvard arată că, dacă s-ar folosi pompe de căldură în locul aparatelor de aer condiționat, locuitorii Europei ar economisi 27 de miliarde de euro la factura de energie electrică până în 2032. (News)
Alte recomandări:
Documentarul sportiv "All or Nothing: Arsenal" va avea premiera în 4 august pe platforma de streaming Amazon Prime Video. Pe parcursul celor 8 episoade, documentarul oferă o perspectivă inedită asupra evoluției clubului englez Arsenal în sezonul 2021-2022, pe care l-a început cu trei înfrângeri consecutive înainte de a încheia pe locul 5. Arsenal a avut cea mai tânără echipă din Premier League în sezonul precedent.
Am scris pe Autocritica despre reciclarea turbinelor eoliene. Știu, știu, este un subiect ciudat, doar că... palele turbinelor eoliene nu sunt reciclabile, iar specialiștii estimează că până în 2050 doar în Europa se vor acumula deșeuri de până la 500.000 de tone de pale de turbine eoliene. Deșeuri care vor fi pur și simplu îngropate în pământ.