Cinema Marconi: cinematograf Art Deco în lumea filmului mut din Bucureștiul interbelic
Inaugurat în 1930, Cinema Marconi a reprezentat un punct de referință în București până la naționalizarea din 1948. Aflat în stare avansată de degradare, cinematograful este în proces de reabilitare.
În perioada interbelică, Calea Griviței reprezenta principala arteră care conecta Gara de Nord de centrul Bucureștiului. La vremea respectivă, zborurile de pasageri erau abia în faze incipiente de dezvoltare prin intermediul Companiei Franco-Română de Navigație Aeriană (CFRNA), motiv pentru care Gara de Nord era practic primul contact cu Capitala pentru turiști.
Prin urmare, zona respectivă era una dintre cele mai dezvoltate ale Capitalei din punct de vedere comercial, cu un public numeros format atât din turiști sau diverse personalități ale vremii, cât și din localnici.
În același timp, în primii ani de după primul Război Mondial, cinematograful devenise cea mai frecventă și accesibilă formă de divertisment din mediul urban. În București existau deja câteva cinematografe celebre, printre care Boulevard Palace, Select sau Scala, dar mai ales Trianon, inaugurat încă din 1884 pe Bulevardul Regina Elisabeta.
Astfel, nu este o surpriză că, printre multe altele, Calea Griviței avea nevoie și de un cinematograf care să pună și mai bine în valoare semnificația arterei. Acesta este contextul în care a apărut Cinema Marconi.
Un cinematograf în stil Art Deco
În 1926, autoritățile locale au emis autorizația de construire pentru un cinematograf care să fie amplasat pe Calea Griviței, la numărul 137. Proiectul a fost coordonat de Constantin Cănănău, un arhitect care la vremea respectivă avea 38 de ani și era deja cunoscut pentru alte proiecte din Capitală.
Fără să-și propună să „reinventeze roata”, Căcănău a adoptat strategia firească pentru perioada respectivă: o clădire construită în stilul arhitectonic Art Deco, unul care în anii ‘20-’30 devenise un simbol pentru modernitate și viteză inclusiv în ceea ce privește cinematografele. Pe de altă parte, arhitectul și-a propus ca noul cinematograf să iasă în evidență printre celelalte clădiri din zonă, pentru a deveni astfel un reper pe o arteră deja aglomerată.
Prin urmare, Cinema Marconi a primit o fațadă sobră, dar în același timp elegantă și cu un impact vizual puternic, cu linii geometrice clare și o serie de basoreliefuri decorative specifice stilului.
Art Deco este un stil arhitectural apărut în Franța în preajma anului 1920 al cărui nume este o prescurtare pentru Arts Décoratifs (Arte Decorative). S-a impus la nivel global prin forme geometrice combinate cu motive decorative și prin utilizarea unor materiale de construcție scumpe precum oțelul cromat, marmura sau esențele rare de lemn. Printre clădirile celebre construite în acest stil se numără Empire State Building și Chrysler Building, ambele din New York.
Un cinematograf gândit pentru filmul mut
La interior, Constantin Cănănău a conceput o sală mare cu o capacitate de 600 de locuri pentru proiecții de film și o așa-numită „scenă prelungită”, întrucât arhitectul s-a bazat pe dorința publicului bucureștean de divertisment variat. Prin această configurație, Cinema Marconi putea practic să găzduiască inclusiv reprezentații de teatru, operetă sau chiar vodevil, adică un tip de comedie cu intrigă complexă plină cu răsturnări de situație, dar care avea întotdeauna un final fericit.
Fără ca arhitectul să-și dea seama, această configurație aleasă pentru interior a jucat un rol esențial pentru ca Cinema Marconi să rămână relevant în industria cinematografică inclusiv după apariția filmelor vorbite.
În 1926, când a început construcția Cinema Marconi, cinematografele proiectau filme mute, iar atmosfera din săli era asigurată de un pianist sau de o orchestră. Primul film vorbit a fost proiectat în București la Cinema Trianon în 1929, iar Cinema Marconi a fost inaugurat după patru ani de lucrări în 1930.
Întrucât echipamentele tehnice de proiecție sonoră aveau costuri prohibitive la lansarea acestei tehnologii, Cinema Marconi s-a bazat în primii de existență pe rularea de filme mute în sala principală și pe spectacole live de cabaret susținute de diverse trupe locale pe scena prelungită.
Printre producțiile proiectate la Cinema Marconi s-au numărat și filmele mute care îi aveau ca protagoniști pe actorii danezi cunoscuți drept Pat și Patachon (Carl Schenström și Harald Madsen), considerați precursorii lui Stan și Bran (Stan Laurel și Oliver Hardy). Filmele acestora erau acompaniate frecvent de un spectacol susținut de trupa de reviste Canergi Pizone.
Mai târziu, cinematograful a fost nevoit să se adapteze la noile tehnologii și a investit în echipamente tehnice pentru a trece la proiecția de filme cu sonor.
Decăderea și renașterea Cinema Marconi
În 1948, Cinema Marconi a fost naționalizat de noul regim comunist, care l-a redenumit în Cinema Alexandr Popov în 1951 și, ulterior, în Cinema Dacia în 1963. La fel ca multe alte cinematografe din întreaga țară, cinematograful și-a oprit definitiv activitatea după Revoluție și a fost abandonat, iar în 2006 a fost retrocedat fără ca noii proprietari să-l reabiliteze.
În 2015, Asociația Industrii Cultural Creative a inițiat un parteneriat cu proprietarii prin care ilustratorul și creatorul de benzi desenate Alexandru Ciubotariu, cunoscut sub numele de Pisica Pătrată, a animat fațada degradată a cinematografului prin intermediul unor panouri decorative.
În 23 iulie 2025, ONG-ul ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate) fondat de Edmond Niculușcă a anunțat un proiect de reabilitare a Cinema Marconi care ar urma să fie finalizat în anul 2030.
„Vom transforma această ruină într-un adevărat spațiu cultural: două săli de cinema, spații de concert și conferință, galerie de fotografie, cafenea, restaurant, terasă sub cerul liber, hub pentru tinerii artiști. [...] Finalizarea întregului proiect de consolidare, restaurare și refuncționalizare este de așteptat să se încheie în 2029-2030.”
ARCEN, într-o postare publicată pe Facebook.
Cinema Marconi este poziționat pe Calea Griviței la numărul 137, în imediata apropiere a Hotelului MyContinental și peste drum de clădirea de birouri The Mark finalizată în 2019 în care au sediul companii precum Deloitte sau Infosys.
Pe lângă Cinema Marconi, arhitectul Constantin Cănănău a coordonat și proiectul de construcție pentru Hotel Dunărea, clădire situată de asemenea lângă Gara de Nord. Aceasta a fost construită în perioada 1935-1940, însă a fost abandonată după cutremurul din 1977, iar în prezent se află în stare avansată de degradare.
Abonează-te la newsletterul Patru Pereți și primești în inbox analize despre piața imobiliară și tehnologii în construcții.