Patru Pereți #30: Povestea Cramei Beciul Domnesc
Am vizitat Crama Beciul Domnesc din Odobești, Vrancea în cadrul road tripului Cars & Roads. Aici găsești peste 100.000 de sticle de vin, dintre care cea mai veche datează din 1949.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! O ediție scrisă cu numai câteva ore înainte de a ajunge în inboxul tău chiar în ziua în care ne-am întors cu bine din road tripul Cars & Roads. Sau Cars & Roads & Places, cum îmi place mie să îi spun.
Iar dacă săptămâna trecută ți-am povestit despre uzina de anvelope Michelin din Florești, Prahova, acum a venit momentul să schimbăm complet registrul și să trecem la produse finite pe care le poți savura în tihnă împreună cu prietenii și familia: vinul de la Crama Beciul Domnesc din Odobești, Vrancea.
Tot în ediția de astăzi îți povestesc despre o discuție pe care am avut-o zilele trecute cu Mirela Amarie de la DoR despre piața garsonierelor de închiriat. Și nu, nu ai scăpat nici de cele mai recente știri care au legătură, într-un fel sau altul, cu patru pereți.
Povestea Cramei Beciul Domnesc
Nu are nicio importanță dacă îți place vinul. Indiferent dacă ești consumator sau nu, sunt șanse foarte mari să fii de acord cu mine că procesul de producție al vinului de la plantarea viței de vie și până la îmbutelierea în sticla pe care o cumperi este unul fascinant, și asta în primul rând datorită complexității sale.
De fapt, complexă este inclusiv ultima parte a acestui întreg proces, întrucât după îmbutelierea în sticle vinul se păstrează în crame cu respectarea unei lungi liste de reguli specifice pentru a nu altera produsul finit.
În road tripul Cars & Roads organizat de publicația Autocritica am avut oportunitatea de a vizita Crama Beciul Domnesc din localitatea Odobești din județul Vrancea, cramă deținută de compania Beciul Domnesc, care până nu demult s-a numit Vincon Vrancea.
Primele referințe despre această cramă datează de pe vremea lui Ștefan cel Mare, mai precis din 1482, iar aceasta a trecut printr-un amplu proces de reabilitare în anii 1830, în timpul domniei lui Mihail Sturdza. Lăsat ulterior în paragină pentru o lungă perioadă de timp, beciul a devenit monument istoric și a fost reabilitat de compania Beciul Domnesc.
Materialele de construcție, esențiale pentru o cramă
La prima vedere este posibil să fi tentat să nu acorzi o atenție deosebită cramei. Și n-am niciun motiv să te critic pentru asta, pentru că privit din exterior beciul în sine nu iese neapărat în evidență prin stilul arhitectural. Nici nu este nevoie, pentru că scopul este cu totul altul: să păstreze calitatea vinului depozitat aici.
Intrarea este reprezentată de o ușă veche din 1904 deasupra căreia există un text inscripționat în chirilică, o dovadă în plus că aceasta cramă are o vechime mai mare decât limba română - cel mai vechi document existent în limba română este Scrisoarea lui Neacșu din 1521, care folosea un alfabet chirilic greco-slavon.
Ghidul nostru este Nicu Mateescu, directorul de producție al companiei Beciul Domnesc, care deschide ușa veche. Brusc, lumea se schimbă, în special din punct de vedere climatic.
Indiferent de temperatura ambientală, în beci temperatura este întotdeauna cuprinsă între 8 și 10 grade Celsius, iar umiditatea este de 75%, maxim 77%. Aceste elemente asigură vinului mediul propice de dezvoltare.
Nicu Mateescu, director de producție Beciul Domnesc
Iată cum arată coborârea în Crama Beciul Domnesc:
Secretul prin care aceste condiții se mențin permanent fără probleme este reprezentat de roca din care a fost construit beciul. Inițial s-a vehiculat că beciul este construit cu tuf vulcanic, o rocă utilizată în industria cimentului care se formează prin acumularea și consolidarea de cenușă și nisip provenite de la erupțiile vulcanice.
Studiile ulterioare au scos în evidență că beciul a fost construit de fapt din tuf calcaros transportat din partea sudică a Basarabiei. Vorbim practic despre o piatră naturală sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. Principala proprietate a tufului calcaros este eliminarea umezelii excesive.
În schimb, beciurile construite din cărămidă nu sunt foarte eficiente, întrucât cărămida mucegăiește ușor și atrage umezeala.
Iată, a fost bună la ceva și Facultatea de Geologie absolvită în 2009!
Coborâm împreună o serie de trepte care ne duc la o adâncime de 7 metri, pentru ca peste numai câțiva metri să urmeze o nouă coborâre până la 10 metri adâncime. Ca idee, lungimea cramei este de 130 de metri.
Oriunde întorc privirea în lumina palidă a becurilor văd numai sticle de vin, aranjate frumos pe rafturi și poziționate în plan orizontal. Înaintăm în beci pe o serie de culoare înguste luminate care ne permit să admirăm întreaga colecție de vinuri de aici. Într-un fel, te simți ca pe culoarul iluminat al unui avion, cu diferența că pe părțile laterale nu se află oameni, ci sticle de vin. Toate au praf pe ele, iar cantitatea de praf este un bun indiciu în privința timpului care a trecut de la depozitarea în beci. În cazul sticlelor foarte vechi, praful nici măcar nu se mai ia cu mâna, întrucât s-a întărit ca urmare a intrării în contact cu umezeala.
Ce am învățat de la o sticlă de vin din 1949
Și totuși, cât de vechi este vinul din acest beci? Nicu Mateescu ne conduce la raftul unde este poziționată cea mai veche sticlă și astfel descoperim un vin roșu din anul 1949, ceea ce înseamnă că are venerabila vârsta de 73 de ani. De altfel, 1949 este și anul în care a fost fondat Beciul Domnesc.
Trebuie să recunosc că, în spațiul strâmt avut la dispoziție, ne-am călcat un pic pe picioare pentru a vedea sticla de vin din 1949. În timp ce o admiram, Nicu Mateescu ne-a dezvăluit încă două informații interesante din lumea vinului.
În primul rând, la fel ca multe alte sticle din beci, sticla din 1949 are un litru și nu ar putea fi vândută pe piață în prezent în această formă, întrucât legea impune ca sticlele de vin trebuie să aibă exact 750 ml sau diviziuni și multipli ai acestui număr magic. Acesta este motivul pentru care găsești sticle de vin de 750 ml, 375 ml, 187 ml sau, mai rar, de 1.5 litri. Și asta pentru că un pahar de vin are 187 ml, astfel că o sticlă clasică de 750 ml are 4 pahare. În plus, sticlele de un litru au fost asociate mereu cu un vin de calitate mai slabă.
În al doilea rând, sticla din 1949 are fundul plat, comparativ cu “gaura” pe care o vezi la orice sticlă de vin pe care o cumperi acum din comerț. Iar aici există două argumente în favoarea soluției tehnice adoptate în prezent: dacă există depuneri, acestea nu intră în mecanica de turnare a vinului în pahar, ceea ce înseamnă că depunerile nu ajung în pahar. În plus, “gaura” respectivă îl ajută pe somelier să toarne mai ușor vinul în pahar.
Vinurile din Crama Beciul Domnesc, vândute sub brandul Vinoteca
În total, în Crama Beciul Domnesc există în prezent circa 104.000 de sticle de vin, dintre care 7.500 de sticle au fost adăugate anul trecut. Sticlele depozitate aici se comercializează doar sub brandul Vinoteca deținut de asemenea de Beciul Domnesc. De exemplu, în prezent, pe site-ul oficial al companiei sunt disponibile două vinuri sub acest brand: vin alb demidulce Pinot Gris din 1993 la 220 lei și vin alb dulce Tămâioasă Românească din 2001 la 200 lei.
Totuși, nu toate sticlele de vin sunt depozitate aici cu scopul de a fi vândute ulterior. O parte dintre ele vor face permanent din colecție, așa cum se întâmplă în prezent cu sticla de vin roșu din 1949.
Vizita în cramă se încheie cu o nouă informație interesantă de la Nicu Mateescu, de data aceasta despre temperatura potrivită a vinului pentru consum. Pe sticlele de vin este menționată temperatura ideală de servire, însă aceasta nu trebuie respectată ad-literam, cu atât mai mult cu cât frigiderele obișnuite nu permit setarea unei temperaturi potrivite pentru vin. De exemplu, un vin roșu și corpolent se consumă ideal la 16-18 grade Celsius.
Așa trebuie să scriem pe etichetă, dar mie îmi place un vin roșu și la 14 grade sau 12 grade, după ce îl țin o jumătate de oră în frigider. Nu există o cutumă. Fiecare persoană bea ce îi place și cum îi place.
Nicu Mateescu, director de producție Beciul Domnesc
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Mini-interviu pentru DoR: Piața garsonierelor de închiriat
Zilele trecute am vorbit cu Mirela Amarie de la DoR despre situația actuală de pe piața garsonierelor de închiriat. A fost o discuție productivă în care am făcut schimb de opinii pe un subiect mereu fierbinte precum piața imobiliară.
Una dintre deciziile pe care trebuie să le iei când cauți o garsonieră de închiriat este ce să alegi între un bloc vechi, construit înainte de 1989, și un bloc nou dintr-un cartier rezidențial. I-am spus Merelei că, “dacă alegi un bloc vechi, dai mai puțin la chirie și utilități, dar s-ar putea să ai o problemă cu încălzirea pentru că locuința e probabil racordată la rețeaua publică. Într-un bloc nou plătești mai mult la chirie, dar și la utilități, pentru că ai centrală termică. Cel mai bun compromis e să alegi un bloc vechi, dar termoizolat. Așa consumi mai puțină căldură iarna și mai puțin aer condiționat vara.”
Discuția completă cu Mirela o găsești în ediția de astăzi a newsletter-ului Concentrat editat de DoR.
Știrile săptămânii:
1. Rata anuală a inflației a crescut în aprilie 2022 la 13.8% comparativ cu aprilie 2021. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la gaze naturale (85%), cartofi (41%) și energie electrică (40%). În ansamblu, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 13.5%, mărfurile nealimentare cu 16%, iar serviciile cu 7%. (Institutul Național de Statistică)
De ce este important: Inflația afectează în mod direct puterea de cumpărare, mai ales că dobânzile oferite la depozitele bancare sunt mult sub nivelul acesteia. Singura măsură reală de protecție este creșterea veniturilor în ritm cu inflația. Mai multe detalii despre modul cum se calculează inflația găsești într-un newsletter anterior.
2. Salariul mediu net a crescut în România în luna martie 2022 cu 11% comparativ cu martie 2021, la 3.937 lei. Ca de obicei, cele mai mari salarii au fost raportate în mediul IT, cu un salariu mediu de 9.968 lei, în timp ce domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele) a raportat un salariu mediu de numai 2.079 lei. (Institutul Național de Statistică)
De ce este important: Teoretic, salariul mediu net din luna martie a crescut într-un ritm mai bun decât inflația din luna martie, care a fost de 10.2%.
3. Ion Țiriac a anunțat că va investi peste 100 de milioane de euro în construcția unei academii de tenis în Otopeni, în apropiere de Patinoarul Allianz-Țiriac Arena, situat vis-a-vis de Aeroportul Henri Coandă. Academia va include și un teren central de tenis cu 7.000 de locuri, iar construcția va fi finalizată în 2024. De asemenea, Țiriac a anunțat că va construi în aceeași zonă și o piscină olimpică acoperită, o sală de gimnastică și un hotel. (Gazeta Sporturilor)
De ce este important: Bucureștiul nu are în prezent niciun teren de tenis capabil să găzduiască turnee internaționale. La Arenele BNR s-a desfășurat un turneu WTA între 2014-2019, însă ulterior acesta a fost eliminat din calendar din cauza degradării terenurilor. În schimb, Cluj-Napoca găzduiește de anul trecut turneul Transylvania Open din categoria WTA 250, iar ediția din acest an a fost confirmată recent pentru perioada 8-16 octombrie.