Patru Pereți #46: Cum te afectează noile reguli ale plafonării prețului la energie electrică

Facturile la energia electrică vor crește dacă depășești 255 kWh pe lună. În plus, toți vom plăti mai mult pentru produse după modificările apărute la plafonarea prețurilor pentru companii.

Foto: Unsplash

Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. Așa cum probabil ai aflat deja, Guvernul a modificat ordonanța pentru plafonarea prețurilor la energie electrică, iar veștile nu sunt deloc bune indiferent cât de multă energie electrică îți facturează furnizorul tău.

Da, Guvernul “a avut grijă” să fii afectat de schimbări doar dacă ai un consum de peste 255 kWh. Am pus ghilimele pentru că același Guvern “a avut grijă” să schimbe radical schema de plafonare pentru companii. Pe scurt, Dacia nu mai are niciun fel de plafonare a prețului, iar producătorii de alimente vor plăti doar 85% din consum la preț plafonat. Ce înseamnă asta? Costurile în plus se vor transfera inevitabil în prețul produselor finite, adică vom avea parte de creșteri generalizate de prețuri la aproape orice produs, într-o perioadă în care inflația anuală este deja de 15%.

---

Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane sau mașini. Patru Pereți apare în fiecare miercuri și ajunge în inbox-ul tău cu un click pe butonul de mai jos:

---

Reguli noi pentru plafonarea prețurilor

Am avut în vedere să asigurăm protejarea populaţiei şi a economiei. Sunt 98% dintre gospodăriile care vor beneficia de această plafonare / compensare la energie şi apreciem că astfel vor fi ferite de creşterile preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.

Premierul Nicolae Ciucă despre ordonanța de urgență din 1 septembrie legată de plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale

În 1 septembrie, Guvernul a introdus o serie de schimbări importante în schema de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale. Noile prevederi au intrat în vigoare chiar din ziua în care au fost anunțate și sunt valabile până în 31 august 2023. Noua ordonanța de urgență înlocuiește astfel precedentă ordonanță de urgență pentru plafonarea prețurilor, care urma să fie valabilă până în 1 martie 2023.

Plafonarea prețurilor la energie electrică

În cazul energiei electrice, pentru persoane fizice, prețul maxim este plafonat în continuare la 0.68 lei / kWh pentru un consum mediu lunar de până la 100 kWh pe lună. De asemnea, pentru consumul care depășește pragul de 100 kWh pe lună se aplică un al doilea preț plafonat de 0.8 lei /kWh.

Principala noutate este că acest al doilea preț plafonat de 0.8 lei / kWh se aplică doar pentru un consum mediu lunar cuprins între 100 și 255 kWh, în loc de intervalul 100 - 300 kWh, cum era specificat în precedenta ordonanță de urgență. Astfel, tot consumul care depășește pragul de 255 kWh pe lună se plătește la prețul integral solicitat de furnizorul de energie electrică.

Explicația oficială pentru această schimbare este hilară:

Nu este o scădere de la 300 de kWh la 255 kWh, este o aplicare voluntară a celor stabilite la Bruxelles. În plafonul 0-255 kWh intră 7.2 milioane de români, iar în plafonul 0-300 kWh intră 7.6 milioane de români, deci vorbim de 98% din cei care se încadrau.

Virgil Popescu, ministrul Energiei

Ministrul Energiei a comis nu mai puțin de 4 greșeli în această declarație. În primul rând, o regulă elementară de matematică ne spune că 255 este mai mic decât 300, așa că da, vorbim despre o scădere a plafonului. În al doilea rând, Uniunea Europeană a recomandat scăderea voluntară cu 15% a consumului de gaze naturale, nu a energiei electrice. În al treilea rând, scăderea voluntară cu 15% se referă la consumul de gaze naturale al țării, nu la consumul individual al locuitorilor. În al patrulea rând, matematica ne spune că 7.2 reprezintă aproximativ 94.7% din 7.6, nicidecum 98%.

Revenind la subiect, ideea este că, dacă locuiești într-o casă cu un consum mediu mai mare de 255 kWh pe lună, începând din această lună vei plăti mai mult pentru energia electrică. Cât de mult? Ei bine, veștile nu sunt deloc grozave.

Am căutat ofertele actuale de prețuri ale furnizorilor de energie electrică pe comparatorul oficial de pe site-ul ANRE și am luat în calcul doar ofertele care nu presupun plata unui abonament zilnic. Singurul furnizor de energie electrică cu prețuri similare cu cele plafonate este producătorul de stat Hidroelectrica: 0.69 lei / kWh. Următoarele cele mai accesibile oferte sunt de la furnizorii Industrial Energy și Electricom, care solicită 2.78 lei / kWh, adică de peste 3 ori mai mult decât prețul plafonat de 0.8 lei / kWh.

În plus, dacă vrei energie electrică de la un furnizor consacrat pe piață prețurile pe kWh sunt și mai mari: 4.56 lei la CEZ, 5.25 lei la Enel și 5.96 lei la Engie.

Sigur, prețurile menționate pe site-ul ANRE sunt cele finale, care includ toate celelalte componente ale energiei electrice: tariful de transport, servicii de sistem, tariful pentru distribuția de joasă tensiune, contravaloarea certificatelor verzi, contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, acciza și, cireașa de pe tort, TVA.

Totuși, chiar și dacă eliminăm aceste consturi suplimentare, prețul energiei electrice rămâne unul mult mai mare decât cel plafonat. De exemplu, oferta detaliată a celor de la Enel menționează că prețul energiei electrice este de 4.14 lei / kWh - comparativ cu prețul final de 5.25 lei / kWh - iar în acest cost este inclusă și componenta de introducere a energiei electrice în rețea din cadrul tarifului de transport - pe scurt, TG. Valoarea TG stabilită de ANRE începând din 1 aprilie 2022 este de 2.53 lei / MWh, adică de 0.00253 lei / kWh, deci nesemnificativ pentru costul final, care rămâne practic 4.14 lei / kWh.

În concluzie, dacă ești membru într-o locuință în care consumul de energie electrică este de circa 300 kWh pe lună trebuie să reduci consumul cu 15% pentru că întreaga factura să fie plătită la preț plafonat. Nu există - sau nu am găsit eu - date concrete pe acest subiect, dar în România sunt numeroase familii în care consumul este în preajma pragului de 300 kWh pe lună, în special familiile cu copii cu locuințe cu suprafețe mari și/sau cele care folosesc surse de energie electrică pentru încălzire.

Efecte indirecte ale schimbărilor

Astea sunt schimbările care te afectează în mod direct pe tine. Acum să vorbim un pic și despre schimbările care te afectează indirect. Adică despre schimbările pentru persoanele juridice, care sunt mai profunde și mai nocive.

Până la 31 august 2022, persoanele juridice au plătit energia electrică la un preț plafonat la 1 leu / kWh. Începând din 1 septembrie 2022, aceasta plafonare rămâne valabilă doar pentru IMM-uri și unitățile din industria alimentară, dar numai pentru 85% din consumul mediu lunar, indiferent de valoarea totală a consumului. Pentru restul de 15% din consum se va achita prețul standard al energiei electrice. De asemenea, nu mai există preț plafonat pentru marii consumatori de energie electrică, nici măcar pentru serviciile publice, cum ar fi serviciile publice de apă potabilă sau serviciile publice de transport precum STB sau Metrorex.

Cum te afectează asta pe tine? Gândește-te că producătorul de pâine va plăti mai mult pentru energie electrică și va recupera banii prin creșterea prețurilor. Și poți înlocui “pâine” cu orice produs alimentar pe care îl consumi și care este produs în România. Gândește-te că marii consumatori industriali nu mai beneficiază de nicio plafonare, iar aici găsești, de exemplu, orice producător industrial din țară, de la Dacia până la ALRO Slatina. Gândește-te că, pentru a plăti facturile majorate la energie, STB sau Metrorex vor primi subvenții mai mari, care provin, desigur, din taxele și impozitele plătite inclusiv de tine.

Nu în ultimul rând, noua ordonanță prevede că statul nu va mai deconta furnizorilor de energie electrică toată diferența de preț dintre prețul pieței și prețul plafonat, ci va lua în calcul un preț maxim de achiziție de 1300 lei / MWh, adică 1.3 lei / kWh, în ciuda faptului că în prezent producătorii vând energia electrică cu circa 3000 lei / MWh.

Efectul noii reguli? Mai mulți furnizori de energie electrică au lansat cereri de cumpărare la prețul de 1300 lei / MWh, în timp ce producătorii au cerut peste 3000 lei / MWh, astfel că nu a fost încheiată nicio tranzacție.

---

Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane sau mașini. Patru Pereți apare în fiecare miercuri și ajunge în inbox-ul tău cu un click pe butonul de mai jos:

---

Plafonarea prețurilor la gaze naturale

Teoretic, în cazul gazelor naturale, lucrurile sunt mai simple, întrucât noua schemă de plafonare a prețurilor rămâne similară cu cea anterioară și, în plus, a fost prelungită până în august 2023. Astfel, persoanele fizice plătesc 0.31 lei / kWh indiferent de consum, iar consumatorii non-casnici 0.37 lei / kWh în limita a 50000 MWh anual.

Teoretic, asta înseamnă că nu se schimbă nimic. Cu toate acestea, rămâne de văzut care va fi disponibilitatea gazelor naturale în această iarnă, în contextul în care Rusia a întrerupt complet pe termen nedefinit exporturile către Europa prin intermediul celei mai importante conducte: Nord Stream 1. Spre deosebire de alte state europene, România își asigură o mare parte din necesarul de gaze naturale din producția proprie, însă chiar și așa Institutul Național de Statistică menționa că 29% din gazele naturale consumate în România în 2021 au provenit din Rusia, fie direct, fie prin Bulgaria și Ungaria.

În prezent, depozitele de gaze naturale ale României sunt umplute la aproape 75% din capacitatea maximă de înmagazinare. Din consumul total de gaze naturale al României, industria este responsabilă pentru circa 75%, în timp ce populația consumă undeva la 25%, ceea ce teoretic înseamnă că populația nu ar trebui să fie afectată de aprovizionarea cu gaze naturale.

Totuși, este foarte posibil ca sistemele centralizate de încălzire să înregistreze noi defecțiuni tehnice în întreaga țară, caz în care locuitorii vor apela, cel mai probabil, la soluții temporare de încălzire bazate pe energie electrică, precum aeroterme sau calorifere electrice. Ceea ce înseamnă o creștere semnificativă a consumului de energie electrică, posibil peste plafonul de 255 kWh pe lună stabilit de Guvern.

În acest context, sezonul de iarnă 2022-2023 se anunță unul plin de provocări pentru consumatorii casnici, indiferent că vorbim despre energie electrică sau gaze naturale.

Știrile săptămânii

1. În primele șase luni ale anului, 50% dintre tranzacțiile cu apartamente din București s-au realizat prin credite bancare, în scădere de la 60% pe parcursul anului 2021. În Cluj-Napoca, cel mai scump oraș din România, procentul a scăzut în același interval de la 53% la 48%, în timp ce în Timișoara scăderea este de la 50% la 48%. (Profit)

De ce este important: Scăderea procentului de tranzacții imobiliare realizate prin credite bancare reprezintă un semnal că accesibilitatea locuințelor este în scădere și că o parte dintre cei care doresc să cumpere locuințe nu mai sunt eligibili pentru obținerea creditelor. Acest lucru era previzibil în contextul în care prețurile locuințelor sunt la un nivel ridicat într-o perioadă în care dobânzile la credite au crescut semnificativ, iar creșterea salariilor nu ține pasul cu creșterea inflației.

2. Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 9.4% în primele șapte luni ale anului comparativ cu perioada similară din 2021, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și analizate de Patru Pereți. În total au fost acordate 26.577 de autorizații de construire la nivel național, dintre care 3.460 în regiunea București - Ilfov. (Institutul Național de Statistică)

De ce este important: Numărul de autorizații de construire eliberate de autorități simbolizează interesul dezvoltatorilor imobiliari pentru construirea de locuințe. O astfel de scădere de la un an la altul poate fi interpretată ca o anticipare din partea dezvoltatorilor că vânzările de locuințe urmează să intre pe o traiectorie descendentă, mai ales în contextul noilor condiții economice, marcate de inflație mare și creșterea dobânzilor pentru credite.

3. Rata anuală de creștere a comerțului a fost în iulie 2022 de numai 3.4%, cea mai mică valoare înregistrată în ultimii doi ani. Cel mai mult a încetinit creșterea comerțului cu produse ne-alimentare, la numai 2.5%. (Curs de Guvernare)

De ce este important: Comerțul are o pondere importantă în creșterea economică, iar noile date publicate prefigurează o incetinere a creșterii comerțului pe ansamblul anului 2022, ca urmare a noilor condiții economice. De altfel, economiștii BCR afirmă că “inflația ridicată și ratele de dobândă în creștere sunt riscuri importante pentru evoluția viitoare a comerțului retail”.