Oradea: sistem de încălzire centralizată cu panouri fotovoltaice și hidrogen
Oradea: sistem de încălzire centralizată cu panouri fotovoltaice și hidrogen
Sistemul centralizat de încălzire din Oradea a utilizat păcură și cărbune, iar în prezent folosește gaze naturale și face tranziția spre energie obținută cu panouri fotovoltaice și hidrogen.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. În această săptămână îți povestesc despre inovațiile tehnice prin care un sistem centralizat de încălzire construit în anii ‘60 se adaptează la noile tehnologii. Termenii cheie sunt panouri fotovoltaice și hidrogen.
Continuăm apoi cu cele mai importante știri ale săptămânii, inclusiv cu detalii despre cum vei putea plăti eșalonat facturile de energie electrică, dar și cât de dificil este pentru furnizori să stabilească prețurile pentru utilitățile pe care le vor oferi populației anul viitor.
Iar în încheiere îți povestesc despre transferul secolului pe piața newsletterelor: Meșter în Mașini a reziliat contractul cu Mailchimp și a semnat un acord cu Substack.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Patru Pereți ajunge în inbox-ul tău în fiecare miercuri cu un click pe butonul de mai jos:
Oradea: sistem de încălzire centralizată cu panouri fotovoltaice și hidrogen
N-o să te întreb ce părere ai despre sistemele centralizate de încălzire din România. Nu de alta, dar nici nu este greu să intuiesc răspunsul tău, pentru că reputația proastă pe care o au aproape toate aceste sisteme de încălzire este pe deplin justificată.
Construite preponderent în perioada comunistă, sistemele de încălzire centralizată au continuat să fie utilizate pe scară largă în România și după anii ‘90, însă cu foarte puține excepții autoritățile locale au neglijat aproape complet faptul că orice lucrare de infrastructură necesită investiții pentru mentenanță.
Treptat, eficiența acestor sisteme a început să scadă. Conductele s-au spart din ce în ce mai des și au necesitat lucrări tot mai ample de reparații, astfel că frustrările locuitorilor au început să crească direct proporțional. Este unul dintre motivele pentru care, în multe orașe, locuitorii de la bloc și-au îndreptat treptat atenția spre centralele termice de apartament. “Nu mai depindem de alții” a fost, practic, argumentul suprem.
Sistemele centralizate de încălzire sunt denumite oficial SACET-uri, un acronim de la Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică. Un raport publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată că, la finalul anului 2020, în România mai existau doar 50 de SACET-uri în București și 28 de județe. Acestea furnizează energie termică pentru peste 1,1 milioane de locuințe, dintre care aproximativ jumătate sunt în București (peste 563.000 de locuințe), iar pe locurile următoare se află Oradea (70.000 locuințe) și Craiova (60.000 locuințe).
În prezent, dintre toate cele 50 de SACET-uri, cel mai eficient din punct de vedere energetic este considerat cel din Oradea, care este operat de SC Termoficare Oradea SA, societate pe acțiuni aflată în proprietatea primăriei.
Cum s-a modernizat termoficarea în Oradea
În Oradea, energia termică este produsă de centrala electrică de termoficare CET Oradea, construită în 1966. Până în 2013, această centrală a produs energie termică cu păcură și cărbuni, două dintre cele mai poluante materii prime. De altfel, pe parcursul unui an, CET Oradea degaja în atmosferă circa un milion de tone de dioxid de carbon.
De asemenea, sistemul centralizat de încălzire devenise ineficient ca urmare a faptului că pierderile de agent termic înregistrate în rețea de la CET la consumatori erau de peste 50%. Practic, jumătate din apa caldă furnizată de CET Oradea se pierdea prin conductele uzate fără să mai ajungă la consumatorul final.
Totuși, spre deosebire de alte orașe, Oradea a început în 2013 un amplu proiect de modernizare a sistemului centralizat de încălzire prin intermediul unui buget de circa 200 de milioane de euro obținut din fonduri europene. Primul pas a fost modernizarea CET Oradea prin înlocuirea vechii centrale pe păcură și cărbuni cu o centrală care folosește ca materie primă gazele naturale. Sigur, nu este cea mai prietenoasă resursă cu mediul înconjurător, dar cu ocazia asta emisiile de dixiod de carbon s-au redus de aproape patru ori, la circa 270.000 de tone pe an.
În plus, pe lângă emisiile mai mici de dioxid de carbon, centrala pe gaze naturale are avantajul că funcționează și în sistem de cogenerare, ceea ce înseamnă că, pe lângă energie termică, produce și energie electrică. Energie care poate fi folosită intern, pentru consumul propriu al CET-ului, sau poate fi livrată în Sistemul Energetic Național (SEN).
Pasul următor a fost modernizarea rețelei de conducte prin care este transportată apa caldă de la CET la consumatori. Începute în 2013, lucrările continuă și astăzi, iar până în prezent a fost reabilitată peste 75% din rețeaua primară cu o lungime totală de 77 de kilometri. Rețeaua primară este reprezentată de conductele care transportă agentul termic de la CET la punctele termice locale repartizate în oraș și reprezintă, de multe ori, veriga slabă a unui astfel de sistem de încălzire, întrucât o avarie are ca efect întreruperea furnizării pentru un număr mare de locuitori.
Chiar dacă lucrările nu au fost încă finalizate, rezultatele au început deja să se vadă de câțiva ani: pierderile de agent termic s-au redus de la 50% la numai 24%, comparativ cu pierderile de 37% înregistrate în 2021 în București. De asemenea, numărul de avarii s-a înjumătățit de la circa 1.000 pe an la 500 pe an și sunt remediate mai repede, pentru că au loc preponderent în rețeaua secundară, adică la conductele care transportă agentul termic de la punctele termice la locuințe.
Panouri fotovoltaice și hidrogen
În paralel cu reabilitarea rețelei de conducte, Termocentrale Oradea caută în prezent soluții pentru a reduce utilizarea gazelor naturale, din cel puțin două motive.
În primul rând, conform legislației europene, Termocentrale Oradea trebuie să cumpere certificate de dioxid de carbon în funcție de emisiile de dioxid de carbon înregistrate pe parcursul unui an. De câțiva ani, prețul acestor certificate a crescut însă de 3-4 ori, iar în 2020 Termocentrale Oradea a fost nevoită să plătească circa 60 de milioane de lei pentru acestea.
În al doilea rând, prețul gazelor naturale a crescut semnificativ în acest an, iar plafonarea prețului decisă de Guvern ajută, dar în același timp încurcă. De exemplu, în vara acestui an, Termocentrale Oradea căuta furnizori de gaze naturale pentru sezonul de iarnă, întrucât Guvernul a plafonat prețul la 250 MWh, iar pe piața liberă prețul este mai mare, motiv pentru care furnizorii refuză să încheie contracte la prețul plafonat. Este practic o problemă economică cu care se confruntă, de altfel, și furnizorii de energie electrică.
În tot acest context, Oradea a inițiat o serie de proiecte pentru reducerea cantității de gaze naturale necesară pentru producția de agent termic. Iar unele dintre ele ar putea părea SF pentru un sistem care, în urmă cu numai 10 ani, încă folosea păcură și cărbune ca materii prime. Unul dintre aceste proiecte este realizarea de foraje de apă geotermală și centrale termice pe apă geotermală, în contextul în care în Oradea și în împrejurimi există cantități mari de apă geotermală (Băile Felix, la tine mă refer). În prezent, 5% din necesarul de agent termic este produs cu apă geotermală, iar intenția este ca procentul să crească la 25%.
Un alt proiect a fost anunțat în această vară: Termocentrale Oradea intenționează să construiască o instalație de producere și stocare de hidrogen pentru producția de energie electrică și termică.
În ciuda abundenței sale pe Pământ, hidrogenul nu există în mod natural de sine stătător, ci este disponibil doar în conexiune cu alte elemente precum apa, astfel că pentru a fi obținut trebuie separat. La Oradea, producția de hidrogen se va realiza printr-un proces de electroliză a apei, cu apă de la stația de tratare a apei de la CET Oradea și cu energie electrică provenită de la un parc propriu de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 70 MW și din alte surse regenerabile din sistemul energetic național, atunci când este cazul.
O mică paranteză aici: este scump să produci hidrogen prin electroliza apei, în principal din cauza faptului că procesul necesită o cantitate mare de energie electrică. Tocmai de aceea, un astfel de proces de producție a hidrogenului este rentabil doar dacă energia electrică se obține din surse regenerabile, așa cum sunt panourile fotovoltaice folosite la Oradea.
Astfel, nu vor exista emisii în cadrul producției de hidrogen, iar ulterior energia termică va fi produsă cu combustibil format dintr-un amestec care va conține 85% gaze naturale și 15% hidrogen. Introducerea hidrogenului în ecuație permite reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 5% și, implicit, reducerea costurilor cu certificatele verzi.
Teoretic, dacă totul merge conform planului, proiectul va fi implementat pe parcursul unei perioade de 3 ani și necesită fonduri de circa 128 de milioane de lei, care vor fi accesate gratuit prin PNRR.
Utilizarea hidrogenului este una dintre direcțiile de viitor din numeroase domenii de activitate. Întrucât electroliza apei este un proces scump, 95% din cantitatea de hidrogen produsă la nivel global este generată prin reformarea gazului natural sau prin gazificarea cărbunelui, procese în urma cărora în atmosferă se degajă monoxid de carbon și dioxid de carbon. Am scris recent pe Autocritica despre cât de complicat este pentru industria auto în acest context să introducă hidrogenul drept combustibil pentru mașini electrice.
Proiectul planificat de Termocentrale Oradea nu reprezintă însă un caz unic în România. Cu câteva zile în urmă, E.On România, unul dintre cei mai importanți distribuitori de energie electrică și gaze naturale din țara noastră, a anunțat un proiect pilot pentru testarea instalațiilor tehnice cu un amestec de gaze naturale și hidrogen. În primă fază, E.ON va realiza un amestec de 80% gaze naturale și 20% hidrogen fără niciun fel de modificări la infrastructura de conducte sau branșamente prin care livrează gaze naturale.
Între timp, furnizorul de apă potabilă din Timișoara a anunțat recent un proiect inedit de utilizare a nămolului pentru producția de energie electrică. Stația de epurare din Timișoara produce peste 100 de tone de nămol în fiecare zi în urma procesului de tratare a apei, iar operatorul va construi în perioada următoare o instalație care va avea rolul de a transforma substanța organică din nămol în gaz de sinteză. Gazul respectiv este ars, transformat în energie termică și, ulterior, în energie electrică. În urma procesului vor rămâne reziduuri sub formă de cenușă, despre care operatorul afirmă că vor putea fi valorificate în industria construcțiilor. Proiectul va fi finalizat în 2024 și necesită o investiție de 10 milioane de euro, iar banii provin din fonduri europene.
Îți place newsletter-ul Patru Pereți? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
Cum plătești în rate facturile de energie electrică
Mai mulți furnizori de energie electrică și-au anunțat clienții că vor accepta plata eșalonată a facturilor. În prezent, facturile întârzie din cauza modificărilor software operate în urma schimbărilor legislative cu privire la plafonarea prețurilor, motiv pentru care unii furnizori vor emite facturi pentru mai multe luni deodată. (InvestEnergy)
Oficial, legislația din România nu permite plata în rate a facturilor, motiv pentru care fiecare furnizor a ales propria procedură:
La Enel plătești un avans de 30% din valoarea facturii, iar apoi din contul MyEnel trimiți o cerere scrisă împreună cu copia actului de identitate și copia dovezii de plată;
La Electrica Furnizare semnezi o convenție de eșalonare, iar numărul exact al ratelor este stabilit de comun acord;
La CEZ poți să plătești factura în 3 tranșe lunare, cu condiția ca aceasta să includă consumul de energie electrică pentru o perioadă mai mare de 30 de zile;
La Hidroelectrica poți să plătești factura în 3 până la 6 rate lunare, iar facturile pentru consumul din luna august vor fi emise până la sfârșitul lunii noiembrie.
Știrile săptămânii
1. Banca Națională a României a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 6,25% la 6,75%. (Hotnews)
De ce este important: Creșterea ratei de dobândă de politică monetară va avea ca efect o nouă creștere a ratelor pentru credite, care deja au crescut cu circa 50% în ultimul an pe fondul majorărilor succesive ale dobânzilor. În prezent, indicatorul ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele contractate înainte de 1 mai 2019, este de 8,14%.
2. Hidroelectrica și E.On nu au stabilit încă ce prețuri vor solicita pentru energie electrică de la clienții care se vor abona începând din 1 ianuarie 2023. (E-nergia, Economica)
De ce este important: Furnizorii de energie electrică au dificultăți să semneze contracte pentru anul viitor ca urmare a legislației care le permite să deconteze banii doar în limita unui preț de 1.300 lei pe MWh. Din acest motiv, Hidroelectrica și E.On nu au stabilit încă prețurile pentru anul viitor, chiar dacă Hidroelectrica este și unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din România. De altfel, Hidroelectrica este în prezent furnizorul de energie electrică cu cea mai bună ofertă de pe piață, cu un preț foarte apropiat de prețul plafonat de 0,68 lei pe kWh.
3. Ediția de anul viitor a programului guvernamental ElectricUp va permite persoanelor juridice să obțină finanțare și pentru instalarea de pompe de căldură. (Economedia)
De ce este important: Prima ediție a programului ElectricUp gestionată de Ministerul Energiei a avut loc în acest an și a permis firmelor mici și mijlocii să obțină finanțare de până la 100.000 de euro pentru instalarea de stații de încărcare pentru mașini electrice și sisteme de panouri fotovoltaice. Introducerea pompelor de căldură în cadrul programului este importantă pentru că acestea oferă cele mai mici costuri de exploatare pentru a obține energie termică, însă investiția inițială este foarte ridicată.
Newsletter-ul Meșter în Mașini, acum pe Substack
Era o vreme când Mailchimp era de departe cea mai bună platformă pentru newslettere. Iată însă că, în mai puțin de 5 ani, americanii de la Substack au reușit să facă un produs mai eficient pentru cei care vor să scrie newslettere și atât, fără campanii alambicate de marketing, fără zeci sau sute de opțiuni inutile și… fără planuri tarifare prin care plătești lunar în funcție de numărul de abonați și de numărul de mail-uri trimise.
Astea sunt motivele pentru care am dezvoltat de la bun început Patru Pereți pe Substack, iar în raportul recent pe care l-am scris după un an de activitate editorială am explicat în detaliu de ce sunt convins mai mult ca oricând că am ales platforma potrivită pentru mine.
De săptămâna trecută, Substack a devenit platforma potrivită și pentru Meșter în Mașini, un newsletter auto săptămânal produs de Autocritica și susținut de Michelin la care contribui periodic începând din luna august. Mă laud un pic și spun că decizia lui Mircea Meșter de a muta newsletter-ul a venit ca reacție la raportul de un an de Patru Pereți. Și pot să-ți confirm că, deși au trecut doar câteva zile de la mutare, vedem deja primele efecte: avem abonați noi în fiecare zi, ceea ce nu se întâmpla pe Mailchimp, iar rata de deschidere este cu câteva puncte procentuale mai mare decât în epoca Mailchimp.
În plus, Meșter în Mașini înseamnă cele mai importante știri auto ale săptămânii împachetate într-un limbaj prietenos și cu un pic de context, astfel încât să înțelegi despre ce vorbim chiar dacă nu ai mașină și nici nu vrei să-ți cumperi una. De fapt, îndrăznesc să spun că Meșter în Mașini și Autocritica sunt singurele produse media despre mașini pe care le citești cu plăcere chiar dacă n-ai nicio treabă cu mașinile.
Ca dovadă, uite despre ce este vorba în ediția de duminică: planurile Dacia pentru următorii 10 ani, motorizările preferate de europeni în primele 9 luni ale anului sau cum se poate obține energie electrică din valuri, un articol care n-are nicio treabă cu mașinile și pe care l-am scris cu drag pentru a înțelege mai bine cum se schimbă o întreagă industrie în contextul schimbărilor climatice la care suntem martori.
Dacă te-am convins, găsești newsletter-ul cu un click pe butonul de mai jos: