Patru Pereți #35: Cum ne protejăm de inflație?
Patru Pereți #35: Cum ne protejăm de inflație?
Depozitele bancare, investițiile la bursă sau imobiliarele sunt soluții prin care te protejezi de creșterea prețurilor, însă niciuna dintre ele nu asigură randamente care să acopere inflația.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! În ediția de astăzi îți povestesc despre o serie de soluții prin care ne putem proteja de inflația care a depășit deja pragul de 14%.
Spre final îți povestesc și cum a fost la întâlnirea cu prietenii de la DoR (Decât o Revistă), care au organizat recent un eveniment în care au povestit modul în care au documentat unele materiale apărute recent. Dar și cum se “prepară” newsletter-ul zilnic Concentrat.
Cum ne protejăm de inflație?
Zilele trecute am cumpărat un litru de ulei de floarea soarelui pentru a face cartofi prăjiți. Nimic spectaculos, cu excepția prețului: 11.5 lei. Pentru că (îmi place să cred că) mănânc sănătos, ultima oară cumpărasem ulei de florea soarelui cu câteva luni înainte și îmi aduc aminte că plătisem ceva mai mult de 7 lei pe o sticlă. Așa am realizat că uleiul de floarea soarelui s-a scumpit cu mai bine de 50%.
De altfel, datele astea sunt confirmate și de Instititul Național de Statistică (INS), care în raportul inflației pentru luna mai menționează o creștere cu 40% a prețului la ulei în ultimul an. În ansamblu, INS a calculat o inflație anuală de 14.49% pentru intervalul mai 2021 - mai 2022, pe care este posibil ca tu să o resimți și mai mare în realitate, în funcție de coșul tău de cumpărături. Nu intru aici în detalii, am povestit pe larg pe tema asta într-un newsletter anterior.
Cert este că, cu excepția cazului în care ești un miliardar excentric, ai observat deja că prețurile la aproape orice produs au crescut, mai mult sau mai puțin, comparativ cu acum câteva luni. Iar asta înseamnă că, cel mai probabil, și cheltuielile tale lunare obișnuite au crescut semnificativ.
Ce este de făcut într-o astfel de situație? Cum ne protejăm de inflație? Ce soluții avem la dispoziție pentru reduce impactul negativ al inflației?
Soluții există, dar nu sunt eficiente
Lucrurile sunt simple: dacă ai economii sub formă de cash sau sub forma unui banal cont curent deschis la o bancă, banii se devalorizează puternic în această perioadă din cauza inflației. Există câteva opțiuni mai mult sau mai puțin riscante pentru a obține “ceva” de pe urma banilor tăi, opțiuni pe care le detaliez în continuare:
Depozite bancare
Depozitele bancare sunt printre cele mai sigure forme de păstrare a banilor, întrucât statul garantează sumele plasate la bănci în limita a 100.000 de euro (dacă ar fi capabil să și plătească aceste garanții în cazul unui faliment este o cu totul altă discuție). Tradițional, dobânzile oferite de bănci la depozitele bancare sunt mai mici decât inflația, iar acest lucru este vizibil mai ales acum, când inflația a depășit deja 14% pe an.
Datele centralizate de o platformă precum Finzoom arată că principalele bănci din România oferă în prezent dobânzi de circa 5% pe an, în timp ce la băncile mici dobânzile ajung undeva la 7%. Probabil vor continua să crească ușor și în perioada următoare, însă este greu de crezut că vor ajunge la nivelul inflației.
Titluri de stat și obligațiuni corporative
Contrar opiniei publice, titlurile de stat (practic, împrumuturi acordate de persoane fizice și juridice statului român) sunt cele mai sigure forme de păstrare a banilor, mai sigure chiar și decât depozitele bancare. Asta pentru că, în ipoteza în care nu-și plătește datoriile, statul intră în incapacitate de plată, nicio instituție financiară nu-i va mai da împrumuturi și, implicit, nu va mai putea plăti salariile bugetarilor și pensiile. Și atunci am avea probleme mai mari decât returnarea banilor pe titlurile de stat.
Cele mai recente titluri de stat anunțate de România au putut fi cumpărate în perioada 6-21 iunie și au avut dobânzi de 7.2% pe an pentru titlurile cu scadența la un an sau 7.8% pe an pentru cele cu scadența la 3 ani.
Așa cum observi, deși dobânzile acordate de stat sunt mai mari chiar și decât cele de la depozitele bancare, acestea acoperă în realitate undeva la jumătate din inflația actuală.
Obligațiuni corporative
O alternativă la titlurile de stat este reprezentată de obligațiunile corporative, adică împrumuturile pe care le poți acorda companiilor private. În prezent, dobânzile la obligațiunile corporative listate pe Bursa de Valori București (BVB) sunt în general de 9% pe an, însă vin cu riscuri semnificativ mai mari, întrucât riscul de faliment al unei companii private este semnificativ mai mare decât riscul de faliment al statului.
Prin urmare, dobânzile actuale de 9% nu sunt nici pe departe atractive: sunt mai mici decât inflația și sunt cu mai puțin de două puncte procentuale mai mari decât la titlurile de stat. În plus, pentru că tot pomeneam de riscuri, retailer-ul online de mobilă și decorațiuni Vivre a anunțat recent rezultate financiare atât de proaste încât valoarea de piață a obligațiunilor corporative pe care le-a emis pe BVB a scăzut cu 50%. Cu alte cuvinte, dacă ai cumpărat obligațiuni Vivre de 100 lei și vrei să le vinzi înainte de scadență poți primi pe ele circa 50 lei, la prețul actual de pe BVB.
Investiții la bursă
Din punct de vedere statistic, pe termen lung, de peste 10 ani, investițiile la bursă au adus cele mai mari câștiguri și sunt printre puținele tipuri de plasamente care îți pot oferi câștiguri mai mari decât inflația.
Cu toate acestea, strict în perioadele cu inflație mare, investițiile la bursă nu sunt tocmai profitabile, în special pe termen scurt. Foarte pe scurt și simplificând datele problemei, în perioadele cu inflație mare băncile centrale majorează dobânzile oferite pentru titlurile de stat, motiv pentru care investitorii retrag o parte din banii de pe bursă pentru a-i plasa în titluri de stat, care oferă riscuri mult mai mici. De asemenea, în perioadele cu inflație mare apar și dezechilibre economice între cerere și ofertă, mai ales în cazul economiilor care intră în recesiune. Astfel, unele companii înregistrează pierderi și, deseori, scăderi ale valorii pe burse. De regulă, într-o astfel de situație, cele mai afectate companii sunt cele de tip “growth”, care își bazează evoluția pe un număr cât mai mare de utilizatori / clienți, dar care nu oferă servicii esențiale. Clienți care întârzie să apară din cauza provocărilor generate de creșterea generalizată a prețurilor.
Investiții în criptomonede
Cu ceva timp în urmă, unul dintre principalele argumente pentru achiziționarea de criptomonede era legat exact de evoluția teoretică acestora în perioade inflaționiste. Întrucât principalele criptomonede au un număr fix de unități sau cel puțin au anunțat care va fi numărul maxim de unități disponibile pe piață, s-a presupus că acestea vor reprezenta un refugiu potrivit în perioada cu inflație mare, la fel cum este considerat și aurul (care există în cantități finite).
Argumentul are logică economică, mai ales că băncile centrale au libertatea să printeze bani oricând, ceea ce de altfel s-a și întâmplat în perioada pandemică, în special în Statele Unite, dar și în Uniunea Europeană.
Inclusiv celebrul investitor Paul Tudor Jones și banca de investiții JP Morgan au promovat ideea că o criptomoneda protejează mai bine împotriva inflației decât aurul.
Realitatea de pe teren este însă mult diferită: un bitcoin valoareaza în prezent circa 21.000 de dolari, comparativ cu valoarea maximă de circa 68.000 de dolari atinsă în noiembrie 2021. Iar acest “traseu” este valabil pentru aproape orice criptomonedă de pe piață. Dintre cele aproximativ 19.000 care există în prezent. În plus, mai multe platforme de tranzacționare a criptomonedelor au interzis recent retragerile din cauza problemelor de lichiditate (Celsius este cel mai bun exemplu în acest sens).
Specialiștii care au greșit predicția au însă și o scuză: este pentru prima oară de la apariția bitcoin-ului (2009) când economia globală trece printr-o perioadă cu inflație mare .
Investiții imobiliare
Investițiile imobiliare reprezintă, probabil, cea mai atractivă formă de investiție în România, în ideea că rata la bancă pentru locuință este plătită din chirie. Totuși, există tot mai multe semnale că prețurile la locuințe ar putea stagna sau chiar ar putea scădea în perioada următoare.
Una dintre explicații este creșterea puternică a dobânzilor, care determină băncile să acorde credite mai mici clienților, chiar dacă estimările arată că undeva la jumătate dintre tranzacțiile cu locuințe se realizează sub formă de cash (adică fără credite).
Prin urmare, specialiștii în imobiliare recomandă mai degrabă prudență la achiziționarea unui imobil în scop investițional.
Ai primit acest newsletter de la un prieten? Abonează-te gratuit la Patru Pereți și primești în fiecare zi de miercuri un astfel de conținut editorial direct la tine în inbox:
Mărește-ți veniturile și învață!
Așa cum observi, nu prea există o soluție optimă prin care să anulezi integral inflația ridicată din această perioadă. Depozitele bancare, titlurile de stat sau obligațiunile corporative îți permit să recuperezi doar o parte din banii pierduți din cauza inflației, în timp ce bursa și criptomonedele fluctuează semnificativ în această perioadă. La rândul ei, piața imobiliară nu este tocmai priietenoasă cu investitorii în perioadele de creștere a dobânzilor.
În acest context, cred că unul dintre cele mai bune sfaturi pe care ți le pot da pentru a te proteja de inflație este să-ți mărești veniturile cu un procent cât mai apropiat de inflație, pentru că în acest fel îți protejezi măcar actualele venituri.
Pentru asta există, desigur, două soluții. Primă este să negociezi o mărire de salariu la actualul tău loc de muncă, iar pentru asta ar fi bine să ai și câteva argumente solide. A doua variantă este să-ți diversifici sursele de venit printr-un job part-time sau o nouă colaborare bazată pe proiecte.
Celebrul investitor Warren Buffett are însă un sfat și mai important: să-ți dezvolți cât mai mult abilitățile, indiferent de domeniul în care lucrezi.
Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să fii extrem de bun la ceva. Oamenii îți vor da o parte din ceea ce produc ei pentru ceea ce poți tu să livrezi. Indiferent despre ce abilități este vorba, nimeni nu ți le poate lua și nu există inflație pentru abilități. De departe, cea mai bună investiție este să te dezvolți tu însuți. Iar pentru cunoștințele tale nu există nicio taxă.
Warren Buffett, investitor american
În vizită la DoR
Săptămâna trecută, prietenii de la DoR (Decât o Revistă) au organizat evenimentul “DoR Behind the scenes”. S-a întâmplat chiar la sediul DoR din zona centrală a Bucureștiului, într-o casă cu trei etaje. De fapt, așa cum mi-a povestit Cristi Lupșa, editorul și cofondatorul DoR, cu puțin timp înainte de startul evenimentului, casa a fost aleasă ca sediu al publicației tocmai cu scopul de a organiza la mansardă astfel de evenimente pentru cititori. Doar că pandemia a avut alte planuri…
În fine, am fost acolo pentru a afla detalii inedite despre modul în care sunt documentate anumite subiecte din DoR, cum ar fi podcastul Obiceiul pământului, articolul Cât de uniți mai suntem pentru Ucraina? sau modul sunt alese coperțile pentru revistele tipărite. Și, nu în ultimul rând, am aflat de la Mirela Amarie și Vlad Dumitrescu cum se lucrează în echipă la newsletter-ul Concentrat, cu tot cu Google Docs-uri și Excel-uri.
Ba chiar mi-a atras atenția și un mesaj de pe perete, pe care îl poți vedea parțial și în imaginea de mai jos: “We tell ourselves stories in order to live”. Este, de fapt, titlul unei cărți scrisă de Joan Didion. Dar este, până la urmă, un titlu care explică foarte bine misiunea poveștilor documentate de DoR.
Cum este, de altfel, și cea mai recentă poveste publicată de DoR, scrisă de Andreea Giuclea despre sportivul David Popovici. Sunt sigur că ai ajuns deja, într-un fel sau altul, la acest articol fascinant, pentru că este de departe cel mai bine documentat despre “fenomenul” David Popovici și explică excelent circumstanțele în care tânărul de numai 17 ani a reușit să ajungă în ipostaza de a câștiga medalia de aur la Campionatul Mondial de Natație de la Budapesta.
Sunt mulți factori care au contribuit la performanța lui Popovici, iar Andreea scrie în detaliu despre fiecare dintre ei, dar aș vrea să scot în evidență un singur lucru: datorită antrenorului său, Popovici a învățat să perceapă înotul ca pe o distracție. O distracție care, la finalul unei curse, arată cam așa:
E ultimul sprint, iar la finalul lui David își odihnește capul de colțul bazinului, cu un picior ridicat pe margine. Apoi iese din apă cu mișcări lente. Știe de unde vine durerea intensă pe care o simte, de ce îi vine să vomite, de ce îl ard mușchii, de ce i se încețoșează privirea și îl doare capul. Știe că în corpul lui se creează o stare de acidoză de la efort, iar organismul percepe acidul lactic ca pe ceva ce trebuie eliminat. Tot ce poate face e să respire și să aștepte să-i treacă, vreo 10 minute, ca apoi să revină în apă.
Andreea Giuclea în articolul despre David Popovici
Câți dintre noi suntem dispuși să facem astfel de sacrificii pentru a deveni cei mai buni în domeniul în care activăm, indiferent care este el?
David Popovici va lupta pentru o nouă medalie de aur în această seară în finala probei de 100 de metri liberi. Iar în perioada 5-10 iulie îl vei putea urmări din tribune la Campionatele Europene de Juniori, care vor avea loc la noul Complex Olimpic de Natație din Otopeni. Despre care poate voi scrie într-o ediție viitoare a newsletter-ului.
Așa cum probabil observi, infrastructura de sport din România s-a îmbunătățit constant în ultimii ani. Și, așa cum te-am anunțat într-o ediție anterioară, Ion Țiriac va investi peste 100 de milioane de euro în construcția unei academii de tenis în Otopeni, în apropiere de Patinoarul Allianz-Țiriac Arena, situat vis-a-vis de Aeroportul Henri Coandă.
Ei bine, într-un interviu acordat publicației spaniole ClayTenis, Țiriac a dezvăluit că își propune să organizeze acolo un turneu de tenis feminin WTA 500 (al treilea tip de turneu ca valoare, după Grand Slam și WTA 1000).
Vreau să cumpăr un turneu WTA 500 și să-l ofer Bucureștiului.
Ion Țiriac în interviul acordat pentru ClayTenis
Dacă planurile vor fi puse în aplicare, România va avea practic trei turnee de tenis feminin, alături de Transilvania Open (Cluj-Napoca, 8-16 octombrie, WTA 250) și Iași Open (Iași, 1-7 august, WTA 125).