Patru Pereți #13: Povestea Rod Laver Arena, gazda turneului de tenis Australian Open
Descoperă povestea Rod Laver Arena cu detalii de la inaugurarea din 1988 și informații inedite despre acoperișul retractabil și suprafața de joc dezvăluite de Adrian Țoca, fondatorul Treizecizero.ro.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți! În numărul de astăzi ți-am pregătit o nouă poveste, însă de data aceasta părăsim România și călătorim imaginar până în Australia. Scopul și durata vizitei? Să aflăm împreună povestea din spatele construcției Rod Laver Arena, numele celui mai important teren de tenis din complexul sportiv care găzduiește în această perioadă turneul Australian Open.
Din newsletter-ul de astăzi nu lipsește deja tradiționala rubrică de știri despre piața imobiliară și nu numai. Toate noutățile importante ale săptămânii le găsești, de data aceasta, în a doua parte a newsletter-ului. Până ajungi însă acolo…
Înainte să începi lectura, te rog să trimiți acest newsletter prietenilor tăi pe mail, pe Facebook sau pe orice altă rețea socială pe care o folosești. Este important ca informațiile de calitate să ajungă la cât mai multe persoane. Mulțumesc!
Povestea Rod Laver Arena, gazda turneului de tenis Australian Open
Alături de Roland Garros, Wimbledon și US Open, Australian Open este unul dintre cele patru turnee de Grand Slam din calendarul competițional de tenis. Acestea sunt cele mai importante turnee de tenis ale anului în termeni de puncte câștigate de participanți, premii în bani și interes din partea fanilor și a presei. În plus, Australian Open are parte de un interes sporit ca urmare a faptului că este primul turneu major al sezonului.
Prima ediție a turneului Australian Open a avut loc în 1905 și nu avea nici pe departe importanța care îi este atribuită astăzi. De altfel, în cea mai mare parte a secolului trecut, dificultatea logistică de a ajunge în Australia din Statele Unite sau Europa a făcut ca numeroși jucători de top să participe foarte rar la acest turneu. Chiar și Ilie Năstase, numărul 1 în clasamentul ATP în 1973-1974, a participat o singură dată la Australian Open, în 1981, când a fost eliminat în primul tur. Probabil era încă bulversat de fusul orar.
Începând din 1972, Stadionul Kooyong din Melbourne a devenit gazda anuală a turneului. Totuși, pe măsură ce popularitatea Australian Open a crescut, autoritățile locale au realizat că stadionul cu numai 5.000 de locuri pentru spectatori este prea mic pentru un astfel de eveniment. Așa au început, la mijlocul anilor ‘80, lucrările la un complex sportiv care să includă, printre multe altele, și o arenă de tenis pe măsura unui astfel de turneu. Inițial, noua arena de referință a purtat chiar numele complexului din care făcea parte, Centrul Național de Tenis, pentru ca apoi să fie redenumită în Terenul Central și, din anul 2000, în Rod Laver. Astfel, arena poartă în prezent numele lui Rod Laver, unul dintre cei mai buni jucători de tenis din istorie și triplu campion la Australian Open în 1960, 1962 și 1969.
În imediata apropiere a amplasamentului stabilit pentru noul complex sportiv exista deja un centru de divertisment acoperit, motiv pentru care federația australiană de tenis a decis ca noua arenă să fie construită în aer liber. John Cain, premierul de atunci al statului Victoria (Australia este împărțită în 6 state), își dorea însă o arenă indoor pentru ca desfășurarea meciurilor de tenis să nu fie perturbată de ploaie sau de vremea caniculară.
Compromisul a fost inedit și dificil de implementat pentru vremea respectivă: arena a fost construită în aer liber, dar cu un plafon retractabil pentru a acoperi suprafața de joc atunci când este nevoie. Din punct de vedere tehnic, acoperișul retractabil este compus din două secțiuni care se rulează deasupra terenului pe niște grinzi arcuite. De altfel, acest concept oferă și un design unic pentru o arenă de tenis și contribuie astfel la identificarea rapidă a arenei în timpul transmisiunilor TV.
La inaugurare, Centrul Național de Tenis a devenit prima arenă de tenis din lume cu plafon retractabil și prima construcție de acest fel din Australia. Iată cum arata arena în ziua inaugurării din 1988, pe baza unei imagini publicate în "The Age":
Reacțiile presei la inaugurarea arenei în 1988
Inevitabil, arena a fost comparată imediat cu celelalte trei arene care găzduiesc turnee de Grand Slam din circuitul profesionist de tenis. Într-un reportaj realizat în ziua inaugurării, jurnalistul Tim Colebatch a avut numai cuvinte de laudă în ediția din 12 ianuarie 1988 a ziarului australian “The Age”.
Paris, Londra, New York și Melbourne. Ca una dintre cele patru opriri de Grand Slam, Melbourne se află acum în improbabila poziție de a avea cel mai atractiv și funcțional complex. Noul teren central este la superlativ. Cu 15.000 de locuri, găzduiește mai mulți oameni decât Wimbledon cu mult mai mult confort și spațiu pentru picioare. Și, cu toate astea, este chiar mai intim decât Wimbledon și te simți mai aproape de acțiune indiferent unde te afli.
Tim Colebatch, jurnalist “The Age”
Din cauza caniculei, acoperișul retractabil, marea inovație a arenei, a fost folosit chiar din ziua inaugurării, însă aceeași publicație "The Age" a publicat un articol de opinie semnat de Michael Pirrie, care atrăgea atenția și asupra unor probleme cu anumite echipamente.
Acoperișul retractabil a fost insuficient pentru a proteja spectatorii de căldura care a “prăjit” arena în cea mai mare parte a zilei. Un purtător de cuvânt al serviciului de ambulanță a anunțat că a tratat peste 70 de persoane extenuate de căldură, o misiune cu atât mai dificilă cu cât lifturile arenei nu au funcționat.
Michael Pirrie, jurnalist “The Age”
Detalii inedite despre suprafața de joc
Și totuși, pentru jucătorii și jucătoarele de tenis, cea mai importantă componentă a arenei este, fără îndoială, suprafața de joc, cea pe care protagoniștii își etalează calitățile, defectele, talentul sau, ocazional, nervii.
Ei bine, după ce turneul a fost găzduit anterior pe iarbă, Australian Open devine un turneu pe suprafață hard odată cu trecerea pe noua arenă. Astfel, din 1988 și până în 2007, suprafața de joc este Rebound Ace, un tip de suprafață hard de culoare verde cu o compoziție din cauciuc poliuretanic, fibră de sticlă și alte materiale montată deasupra unei baze de asfalt sau ciment.
Gradul de alunecare pe această suprafață poate fi adaptat în funcție de cantitatea de nisip din stratul superior, element care influențează astfel modul în care sare mingea, dar și viteza generală a jocului. “Setările” alese de organizatori fac ca suprafața de joc din timpul turneelor Australian Open să favorizeze jucătorii și jucătoarele care se bazează pe serviciu și voleuri.
De altfel, Chris Evert, la vremea respectivă președinte al Federației Internaționale de Tenis Feminin, și-a exprimat satisfacția cu privire la noua arenă.
Aceasta arenă are nevoie de numai câțiva ani pentru a dezvolta tradiția pe care o simți la Wimbledon sau Roland Garros. Facilitățile pentru jucători sunt grozave, arena este frumoasă, iar suprafața de joc este ideală pentru toată lumea.
Chris Evert, președintele Federației Internaționale de Tenis Feminin
Atât de ideală încât, de-a lungul timpului, numeroși jucători au suferit accidentari din cauza acestui tip de suprafață, principala reclamație fiind că, la temperaturi ridicate, suprafața devine lipicioasă.
Prin urmare, începând de la ediția din 2008 și până în 2019 inclusiv, organizatorii au înlocuit Rebound Ace cu Plexicushion. Principalul avantaj al acestei suprafețe este aderența mai bună, fapt apreciat și de cei mai mulți jucători. În schimb, pentru (tele)spectatori, cea mai importantă diferență vizuală este că suprafața are culoarea albastră.
Mini-interviu cu Adrian Țoca despre impactul arenei asupra jucătorilor
S-ar putea să consideri că exagerez, însă arena pe care are loc un meci de tenis joacă un anumit rol în stabilirea rezultatului final. Nu decisiv, dar totuși important. Și pentru a te convinge de acest lucru l-am invitat pe Adrian Țoca să-mi povestească mai multe lucruri pe acest subiect. Adrian este fondatorul publicației online de tenis Treizecizero, pe care găsești conținut de calitate despre cele mai importante meciuri și evenimente din lumea tenisului. Și, evident, cronici și analize de la Australian Open.
Pentru început, Adrian îmi povestește despre noua suprafață de joc de la Australian Open.
Australian Open a instalat o suprafață GreenSet în 2020. Suprafața a păstrat vopseaua albastră folosită în perioada Plexicushion și este formată din straturi de rășină acrilică și silice turnate peste asfalt sau beton. Sau, după caz, peste o podea din lemn, în cazul suprafețelor temporare, precum cele de la turneele indoor.
Potrivit ITF (n.r - Federația Internațională de Tenis), GreenSet este încadrată la categoria suprafețelor medium to medium fast. Însă în 2021 au existat mai multe reacții din partea jucătorilor care au descris suprafața drept una mult mai rapidă decât cu un an mai devreme, cu un bounce al mingii mult mai mic și un pic mai alunecoasă. Acest lucru este susținut, de altfel, de numărul destul de mare de tie-break-uri jucate la ediția 2021, un indiciu că serviciul (lovitură direct ajutată de o suprafață mai rapidă) domină. Implicit, jucătorii care servesc puternic și care pot încheia repede un punct sunt în teorie avantajați.
Adrian Țoca, fondator Treizecizero.ro
A fost într-adevăr suprafața de joc modificată de la un an la altul? Greu de spus de pe margine, chiar dacă Adrian îmi spune că organizatorii insistă că nu au introdus modificări.
Potrivit unor voci din interiorul turneului, neconfirmate însă oficial, suprafața din 2021 ar fi fost cu 20% mai rapidă decât cu un an înainte. Asta ar însemna că suprafața de la Australian Open ar fi printre cele mai rapide din tot circuitul. Organizatorii au menținut însă ideea că nu au făcut nimic pentru a schimba viteza suprafeței.
Adrian Țoca, fondator Treizecizero.ro
Indiferent cine are dreptate, Adrian îmi atrage atenția că suprafața de joc nu mai reprezintă în prezent un element cheie pentru a obține victoria pe terenul de tenis. Și o face, cum altfel, menționând numele unui jucător de tenis pe cât de talentat, pe atât de absent la ediția din acest an a turneului.
În tenisul modern astfel de detalii nu mai decid de unele singure nici măcar un meci, cu atât mai puțin un titlu de Grand Slam. Jucătorii de top sunt sportivi capabili să se adapteze și să compenseze punctele slabe și pot supraviețui în meciuri cu big serveri sau big hitteri unidimensionali ca joc, chiar și pe o suprafață mai puțin prielnică. Dovadă că în 2021 titlul a fost câștigat de Novak Djokovic, poate cel mai bun returner din toate timpurile.
Adrian Țoca, fondator Treizecizero.ro
În plus, schimbările climatice care afectează planeta au potențialul de a introduce oricând necunoscute în ecuația unui meci de tenis. Iar Adrian îmi oferă un exemplu concret de la ediția din urmă cu doi ani.
Viteza cu care se joacă n-are mereu de-a face doar cu suprafața. Condițiile atmosferice și ora la care se joacă meciul îi influențează foarte mult dinamica. Iar Melbourne este un oraș în care temperaturile pot oscila dramatic, uneori chiar în cursul aceleiași zile. La ediția din 2020 am trecut de la 44 de grade la doar 18 grade în decurs de câteva ore. Lucrul acesta are uneori un impact mai mare asupra vitezei de joc decât structura suprafeței.
Adrian Țoca, fondator Treizecizero.ro
Nu puteam încheia conversația cu Adrian fără să ne legăm, într-un fel sau altul, de acoperișul retractabil al arenei. Chiar dacă la prima vedere existența și utilizarea acestuia este benefică pentru că permite continuarea meciului și în condiții meteo nefavorabile, lucrurile sunt în realitate mai complexe decât atât. Îl las pe Adrian să-ți explice:
Acoperișul este un alt factor care are un impact direct asupra condițiilor. Acesta este folosit uneori nu doar când plouă, ci și când temperatura și umiditatea depășesc cote considerate suportabile de medicii competiției. Când trecem în doar câteva minute de la un meci de hard outdoor la unul de hard indoor, se schimbă și condițiile. Alte detalii mărunte, precum aerul condiționat, pot conta și ele. Sunt multe detalii pe care noi nu le observăm la televizor.
Adrian Țoca, fondator Treizecizero.ro
Alte utilizări ale arenei Rod Laver
Chiar dacă este recunoscută pe plan mondial pentru găzduirea turneului de la Australian Open, Rod Laver Arena găzduiește periodic și alte competiții și evenimente. Iar lista s-ar putea să te surprindă: aici s-au desfășurat meciuri de baschet, curse de motociclete, evenimente din cadrul competiției de wresling World Wrestling Entertainment și chiar spectacole de balet. Dacă mă întrebi însă pe mine, cred că cel mai greu a fost de organizat Campionatul Mondial de Înot din 2007: practic, pe teren a fost construit un bazin de înot cu caracter temporar.
Rod Laver Arena face parte din complexul sportiv Melbourne Park, care mai include Margaret Court Arena (inaugurată tot în 1988 și apreciată pentru acustică), John Cain Arena (inaugurată în 2000, include și o pistă de ciclism de 250 de metri), Aami Park (stadion rectangular cu o capacitate de 30.000 de locuri deschis publicului în 2010), sala de conferințe Centrepiece, stadionul Olympic Park Oval și Kia Arena (2022). Ultimele 3 construcții fac parte dintr-un plan de dezvoltare derulat în perioada 2010-2022 care a ajuns la costuri de aproape un miliard de dolari.
Și, dacă ai ajuns până aici cu lectura, este momentul să te răsfăț cu un documentar de 15 minute care include imagini de arhivă de la inaugurarea arenei, fotografii recente și interviuri cu câțiva dintre oamenii reprezentantivi care au contribuit la construcție sau la administrarea arenei.
Surse de informare de calitate despre Australian Open 2022
În finalul poveștii din această săptămână te îndrum cu drag spre câteva surse de informare de calitate despre tot ce se întâmplă la ediția din acest an de Australian Open.
pentru cronici satirice urmărește articolele publicate de Mircea Meșter;
pentru cronici serioase citește articolele publicate pe Treizecizero. Iar pentru analize și interviuri cu jucătoarele din România abonează-te la Treizecizero Plus;
pentru avancronici de meciuri în format video, urmărește zilnic pe Youtube de la ora 17:00 emisiunea SuperTenis cu Mircea Meșter și Gabriel Morariu.
Prea mult tenis? Nu rata o serie de povești inspiraționale din lumea sportului în cel mai recent newsletter Povești din Sport scris de Andreea Giuclea.
Ți-a plăcut povestea Rod Laver Arena? Vrei să citești și săptămâna viitoare o poveste? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
Știrile săptămânii
1. Reprezentanții ING Bank, Raiffeisen, BCR și OTP Bank oferă exemple concrete cu privire la creșterea ratelor la credite după majorarea dobânzii de politică monetară de către BNR de la 1.75% la 2%. În exemplele oferite de cele patru bănci, în funcție de tipul de credit, creșterea ratei este cuprinsă între 50 lei și 170 lei. (Hotnews)
De ce este important: Pe termen mediu și lung, creșterea dobânzii de politică monetară de către BNR atrage creșterea dobânzilor ROBOR și IRCC, indicii folosiți pentru stabilirea dobânzilor la care se împrumută românii. Pe parcursul acestui an este de așteptat ca dobânda de politică monetară să mai crească de încă trei ori în pași de cel puțin 0.25%.
2. Producătorul de obiecte sanitare și plăci ceramice Cersanit anunță creșterea prețurilor cu 10% - 12% începând din februarie 2022, ca urmare a creșterii costurilor la utilități. (Profit)
De ce este important: Majorarea facturilor la utilități generează treptat scumpiri pentru orice produse care necesită energie electrică sau gaze naturale pentru a fi produse. Oficialii Cersanit susțin că o creștere a prețului energiei electrice cu 10% înseamnă o majorare cu 2% a costului de producție al produselor. Cersanit este al doilea producător de produse ceramice din Europa, este deținut de grupul polonez Rovese și deține o fabrică la Roman, care livrează cea mai mare parte a producției pe piața din România.
3. Lucrările de reabilitare la blocurile de locuințe ar putea să includă și schimbarea lifturilor, a instalațiilor electrice, montarea de sisteme inteligente de contorizare și rebranșarea clădirii la sistemul centralizat de termoficare. (Economica)
De ce este important: Până în prezent, reabilitarea blocurilor de locuințe s-a făcut în special la nivelul fațadei și a terasei, fără să se efectueze însă lucrări pentru modernizarea ascensoarelor sau a circuitelor electrice. În plus, finanțarea noilor lucrări de reabilitare se va face prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fără niciun cost din partea locatarilor sau primăriilor.
4. Guvernul va plafona prețurile la utilități în perioada 1 februarie - 31 martie. Prețurile plafonate vor fi de 0.68 lei pe kWh pentru energie electrică și 0.31 lei pe kWh pentru gaze naturale. În plus, facturile emise greșit de furnizori vor fi recalculate fără ca abonații să fie debranșați. (Hotnews)
De ce este important: Prețurile la utilități au crescut semnificativ în Europa în ultimul an, iar consumul ridicat din perioada iernii generează probleme financiare pentru o bună parte din populație. Prețul plafonat la energie electrică este similar cu cea mai bună ofertă existentă în prezent pe piață, de la furnizorul de stat Hidroelectrica.
5. Primăria Sectorului 1 intenționează să expropieze mai multe monumente istorice din București cu scopul de a le reabilita. Pe listă se află Hotel Dunărea (zona Gara de Nord), Casa Miclescu (Arcul de Triumf), Casa Petrescu, Atelierele Berthelot (în care funcționează Liceul Tonitza) și Ciclop (Bd. Magheru). În plus, Primăria analizează și cumpărarea clădirii nefinalizate Casa Radio (zona Eroilor) cu scopul de a o transforma în bază sportivă. (Hotnews)
De ce este important: În ultima perioadă, autoritățile locale din București au accelerat programul de răscumpărare și reabilitare a clădirilor istorice, care în cea mai mare parte sunt abandonate de proprietari și aflate în paragină. Cel mai recent exemplu este Hanul Solacolu, despre care ai putut citi în ediția precedentă a newsletter-ului.
Povestea clădirii Ciclop de pe Bulevardul Magheru din București o vei putea citi într-un număr viitor al newsletter-ului Patru Pereți. Dacă nu ai primit acest newsletter pe mail abonează-te printr-un click pe butonul de mai jos:
6. În anul 2021 au fost efectuate aproape 700.000 de tranzacții imobiliare cu case, terenuri și apartamente, în creștere cu aproape 16% comparativ cu anul 2020, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
De ce este important: 2021 a fost al doilea an consecutiv în care s-a înregistrat o creștere a numărului de tranzacții imobiliare comparativ cu anul anterior, în condițiile în care numărul tranzacțiilor a fost în declin în 2019, 2018 și 2017. Aceste date confirmă cererea în creștere pentru anumite tipuri de locuințe, în special pentru terenuri și case, ca urmare a schimbărilor de mentalitate produse de pandemie.
7. Expertul în mobilitate durabilă Tudor Măcicășan explică într-un interviu acordat newsletter-ului Iașul Nostru modul în care poate fi îmbunătățită calitatea vieții în centrele marilor orașe, printr-o serie de măsuri precum îmbunătățirea sistemului public de transport, dezvoltarea unei infrastructuri pentru piste de biciclete, creșterea tarifelor de parcare în zona centrală sau interzicerea accesului cu mașina pe anumite străzi care pot fi pietonalizate.
De ce este important: Centrele marilor orașe din România sunt în mare parte sufocate de mașini parcate pe trotuare sau pe spațiile verzi, concomitent cu un trafic ridicat care generează poluare. În interviul de mai sus aceste aspecte sunt analizate cu Iași ca studiu de caz.
8. Ana Maria Nicola, editor la Observatorul European de Jurnalism și lector la Universitatea din București, explică într-o postare pe Facebook numeroasele dificultăți pe care le are pentru a obține creșterea consumului de energie electrică aprobat prin avizul tehnic de racordare (ATR). Deși există o platformă online pentru depunerea documentelor necesare, dosarul Anei Maria Nicola nu a fost încă aprobat, deși a fost depus în urmă cu peste 100 de zile. (Ana Maria Nicola)
De ce este important: Clienții care au contoare inteligente riscă să fie deconectați automat de la rețeaua de energie electrică în cazul în care consumul depășește valorile specificate în ATR. Astfel de situații au fost înregistrate frecvent în ultima perioadă în special în cazul persoanelor care folosesc centrale termice care funcționează cu energie electrică.
9. Temperatura la care se simt confortabil românii în locuințe în timpul sezonului rece este de 22 de grade Celsius, potrivit unui sondaj realizat de Unlock Research pentru publicația Republica. Cei mai mulți participanți (27%) au indicat o temperatură optimă de 22 de grade, în timp ce 20% consideră că cea mai potrivită temperatura este 23 de grade, iar 19% au indicat că răspuns 19 grade. 10% dintre respondenți afirmă că se simt confortabil doar de la 25 de grade în sus. (Republica)
De ce este important: Potrivit Agenției pentru Mediu și Gestionarea Energiei din Franța, fiecare grad în plus setat ca temperatură în locuința generează o creștere cu circa 7% a consumului de energie, ceea ce se poate dovedi costisitor în contextul creșterii accelerate a prețurilor la utilități. Pentru locuitorii din Vestul Europei, temperatura optimă pe timp de iarnă este semnificativ mai redusă: germanii preferă 21 de grade, francezii se simt confortabil la 20 de grade, în timp ce britanicii mizează pe numai 19 grade.
Dacă vrei să descoperi mai multe detalii despre cum percep românii încălzirea pe timp de iarnă în propriile locuințe, descarcă studiul complet realizat de Unlock Research cu un click pe butonul de mai jos:
10. Cercetătorii de la Universitat Autònoma de Barcelona (UAB) susțin că, dacă toate acoperișurile clădirilor dintr-un oraș ar fi vopsite în alb, atunci temperatura din timpul perioadelor de caniculă ar putea scădea cu până la 4.7 grade Celsius în anumite condiții. Totuși, în medie, scăderea temperaturii este de numai 0.8 grade Celsius. (Euronews)
De ce este important: Oamenii de știință încearcă să găsească metode prin care omenirea să se adapteze la perioadele tot mai frecvente și mai lungi de caniculă din marile orașe. Potrivit unor studii, în Europa temperaturile medii cresc anual cu 1.7 - 1.9 grade în zonele urbane. Soluția propusă de spanioli are la bază principiul științific potrivit căruia culorile deschise reflectă energia solară, în timp ce culorile închise o absorb.