Centrul cultural din lemn care folosește energie regenerabilă
Un centru cultural din Suedia a fost realizat din lemn, iar căldura și energia electrică provin de la pompe de căldură și panouri fotovoltaice. Construcția integrează un hotel pentru a genera profit.
Salut și bine te-am găsit la o nouă ediție a newsletter-ului Patru Pereți. Astăzi te invit într-o călătorie virtuală în Suedia, acolo unde un oraș se adaptează la vremurile moderne prin construcții realizate aproape integral din lemn care sunt alimentate cu energie de la pompe de căldură și panouri fotovoltaice.
Urmează apoi o sinteză cu cele mai recente noutăți despre prețurile la energia electrică, dar și rubrica tradițională de știri care include informații despre procedura prin care poți accesa fonduri de la stat pentru reabilitare dacă locuiești într-o clădire cu risc seismic.
Patru Pereți este un newsletter săptămânal cu informații utile despre ce se întâmplă între patru pereți, de orice fel ar fi ei: locuințe, clădiri de birouri, hoteluri, stadioane, uzine sau mașini. Patru Pereți ajunge în inbox-ul tău în fiecare miercuri cu un click pe butonul de mai jos:
Centrul cultural din lemn care folosește energie regenerabilă
Skellefteå este un oraș din Suedia cu o populație de circa 36.000 de locuitori situat la aproape 800 de kilometri nord de capitala Stockholm. Pe parcursul secolului trecut s-a transformat într-un oraș industrial și minier, iar în prezent peste 1.200 de locuitori lucrează pentru Boliden AB, o companie minieră care produce zinc, cupru, plumb, nichel, argint și aur. Este unul dintre motivele pentru care localitatea este poreclită Guldstaden. Orașul de Aur.
Păstrând proporțiile, Skellefteå este un fel de Petroșani. Diferența majoră este însă că, în timp ce Petroșani face tranziția de la exploatările miniere la jocuri de noroc - citește aici un reportaj publicat de DOR despre fenomenul păcănelelor din Valea Jiului - Skellefteå face tranziția spre un oraș modern cu clădiri din lemn alimentate cu energie regenerabilă și spre o industrie care produce baterii pentru mașini electrice. Iar centrul cultural inaugurat în oraș în toamna anului 2021 este poate cea mai bună dovadă în acest sens.
Se numește Sara Kulturhus Centre și găzduiește un teatru cu 6 săli, două galerii de artă și un muzeu care poate fi utilizat și ca centru de conferințe. În plus, construcția integrează și un hotel cu 20 de etaje și o înălțime de 75 de metri.
Pe lângă rolul multifuncțional pe care îl are, întreaga construcție iese în evidență prin faptul că a fost realizată aproape integral din lemn. Mai exact, din 12.000 de metri cubi de lemn prelucrat din pădurile situate la numai 60 de kilometri de oraș.
Clădirea care adăpostește centrul cultural este realizată preponderent din lemn de construcție, cunoscut drept CLT (Cross-Laminated Timber). În principiu, este un panou din lemn cu mai multe straturi realizat din cherestea laminată încrucișată. De asemenea, pentru coloane și grinzi, constructorii au folosit glulam (Glued Laminated Timber - GLT), un lemn realizat din straturi de cherestea unificate cu adezivi. În plus, în cazul sălilor de teatru, constructorii au folosit și oțel pentru structura de rezistență, întrucât designul a necesitat încăperi spațioase. În schimb, turnul de 20 de etaje care găzduiește hotelul a fost realizat integral din lemn de construcție.
De ce să folosești lemn în loc de beton pentru astfel de construcții? Pentru că, la nivel global, producția de beton este răspunzătoare pentru 3% din cantitatea totală de emisii de dioxid de carbon. În schimb, lemnul absoarbe dioxid de carbon, iar constructorii centrului cultural estimează că acesta va absorbi 9 milioane de tone de dioxid de carbon pe parcursul duratei sale de viață.
De asemenea, clădirea folosește pompe de căldură cu apă geotermală pentru sistemul de încălzire, în timp ce energia electrică este asigurată în mare parte de panouri fotovoltaice montate pe o suprafață totală de 1.200 de metri pătrați pe acoperișul centrului cultural.
Pentru necesarul extern de energie electrică, clădirea folosește doar surse regenerabile de la furnizorul Skellefteå Kraft. În ultimii ani, acest furnizor a dezvoltat și o serie de algoritmi de Inteligență Artificială care, pe baza datelor legate de consum analizate în timp, poate anticipa necesarul de energie electrică și sursa optimă pe care să o folosească. Un astfel de sistem este implementat și la centul cultural.
Nu în ultimul rând, constructorii au înlocuit deja lemnul folosit în cadrul procesului de producție cu noi puieți plantați în zona respectivă de pădure.
În acest context, casa de arhitectură White Arkitekter susține că centrul cultural va fi neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon la finalul a 50 de ani de utilizare.
“Emisiile de dioxid de carbon de la materialele de construcții și transport, precum și emisiile de dioxid de carbon din operațiunile zilnice de pe parcursul a 50 de ani sunt mai mici decât cantitatea de dioxid de carbon pe care clădirea o va sechestra în lemn în acest interval de timp. Acesta este motivul pentru care clădirea are o amprentă negativă de dioxid de carbon.”
Robert Schmitz, unul dintre managerii casei de arhitectură White Arkitekter
Un alt aspect inedit al centrului cultural este reprezentat de fațada de sticlă, mai puțin obișnuită pentru astfel de construcții. Ideea care a stat la baza acestui concept este de a permite trecătorilor să observe din exterior pregătirile pe care le fac organizatorii pentru decorul unei piese de teatru. Iar acest lucru poate determina inclusiv atragerea de noi clienți spre teatru sau muzeu.
În schimb, hotelul are un rol pur economic. A fost integrat în centrul cultural cu scopul de a atrage turiști și, implicit, pentru genera venituri care să acopere parțial costurile de dezvoltare ale proiectului.
Cu o înălțime de 75 de metri, Sara Kulturhus Centre este a doua cea mai înaltă clădire din lume construită din lemn și este depășită la acest capitol doar de clădirea Mjøstårnet din localitatea norvegiană Brumunddal, care ajunge la 85 de metri înălțime și integrează un hotel, spații de birouri, apartamente pentru locuit, un restaurant și un bazon de înot construit de asemenea din lemn.
Uzină de baterii pentru mașini electrice
Noul centru cultural este doar un exemplu pentru modul în care se dezvoltă orașul Skellefteå în încercarea de a lăsa în urma caracterul minier. Iar această strategie se reflectă cel mai bine la nivel industrial.
La sfârșitul anului 2021, la Skellefteå a fost inaugurată o uzină de baterii pentru mașini electrice construită de start-up-ul suedez Northvolt, la care Grupul Volkswagen deține 20% dintre acțiuni. Northvolt afirmă că aceasta este prima uzină care produce baterii asamblate integral de o companie europeană, iar capacitatea inițială de producție este de 32 GWh.
În următorii ani, cel puțin 10 state europene vor avea uzine pentru producția de baterii Li-Ion pentru mașini electrice. Exploatarea propriilor materii prime și reciclarea bateriilor vor fi însă cruciale pentru ca Europa să reducă dependența de furnizorii din Asia, America de Sud și Africa. Citește aici o amplă analiză pe subiect pe care am scris-o în acest an pentru Autocritica.
Noutăți despre prețurile la energia electrică
Dacă te simți bulversat de numeroasele schimbări care au loc aproape zilnic în privința prețurilor la energia electrică, privește jumătatea plină a paharului: nu ești singurul. Ceva îmi spune că în curând va trebui să ne luăm niște doctorate pentru a înțelege mecanismele alambicate prin care sunt stabilite prețurile la energie electrică, în funcție de ordonanțele de urgență pe care le scriu, cel mai probabil, niște politicieni care nu înțeleg nici ei prea bine ce fac.
Dar să nu deviem de la subiect. Iată extrem de sumar ce se schimbă.
În perioada 1 ianuarie 2023 - 31 martie 2025 se vor aplica următoarele prețuri pentru consumatori casnici:
consum de cel mult 100 kWh pe lună: 0,68 lei/kWh
consum de cel mult 255 kWh pe lună: 0,8 lei/kWh
consum de peste 255 kWh pe lună: 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh și 1,3 lei pentru ce depășește 255 kWh
Aceste tarife apar într-o actualizare la ordonanța de urgență 119, însă modificările trebuie să fie adoptate de Parlament pentru a intra în vigoare. Cel mai probabil, în Parlament vor apărea și numeroase amendamente la această ordonanță, printre care se numără și un amendament pentru ca unele categorii sociale să plătească un preț plafonat la cel mult 1 leu/kWh. Aici sunt vizate în special familiile monoparentale și familiile cu cel puțin 3 copii.
De asemenea, reprezentanții Guvernului se contrazic în declarații cu privire la un alt aspect important. În prezent, prețurile plafonate se aplică la consumul mediu realizat în anul 2021, ceea ce înseamnă că prețurile plafonate pentru factura din decembrie 2022 se calculează pe baza consumului înregistrat în decembrie 2021.
Unii politicieni susțin că această regulă va rămâne în vigoare și după 1 ianuarie 2023, în timp ce alții afirmă că plafonarea se va raporta la luna în curs, ceea ce înseamnă că prețurile plafonate pentru factura din ianuarie 2023 ar urma să se calculează pe baza consumului înregistrat în ianuarie 2023, nu cel din ianuarie 2022. Într-o astfel de situație apare însă o problemă de calcul pentru persoanele care nu trimit lunar indexul consumului real.
Îți place newsletter-ul Patru Pereți? Producția unui astfel de conținut necesită timp prețios pentru documentare și redactare. Cu numai 10 lei pe lună ai șansa să contribui direct la producția de conținut de calitate pe Patru Pereți.
Știrile săptămânii:
1. Ministerul Dezvoltării a publicat normele pe baza cărora asociațiile de proprietari vor putea solicita fonduri de la stat pentru consolidarea clădirilor de locuințe cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II). (Avocatnet)
De ce este important: Potrivit normelor de aplicare, autoritățile vor acorda fonduri pentru reabilitare pentru blocurile de locuințe care au cel puțin 3 etaje și cel puțin 10 apartamente. Asociația de proprietari trebuie să depună la primărie o hotărâre adoptată în unanimitate de proprietari prin care aceștia își exprimă acordul pentru intrarea în program. Ulterior, dacă hotărârea este aprobată de autorități, fondurile vor fi alocate de autoritățile centrale în contul primăriei.
2. Comisia Europeană propune ca proprietarii din Uniunea Europeană care își închiriază locuințele pe termen scurt pe platforme precum Booking sau Airbnb să transmită autorităților locale informații despre numărul persoanelor care se cazează și durata șederilor. (Comisia Europeană - document PDF)
De ce este important: Dacă propunerea va intra în vigoare, proprietarul ar trebui să-și înregistreze locuința pe o platformă online și să primească un număr de înregistrare care va fi afișat pe serviciul de închirieri pentru a fi văzut de potențialii clienți. Serviciul de închirieri ar trebui apoi să verifice aleatoriu dacă proprietarul înregistrează corect numărul de persoane și durata șederilor, pe baza rezervărilor efecuate pe platformă.
Autoritățile locale vor avea dreptul să solicite serviciilor de închiriere blocarea unui proprietar care nu declară numărul real de clienți.
Totuși, nu este clar cum vor verifica autoritățile locale dacă un proprietar închiriază locuința pe Booking sau Airbnb, în condițiile în care numeroși proprietari nu declara nici închirierea locuințelor pe termen lung și preferă să aibă chiriași fără forme legale.
Pentru a intra în vigoare, propunerea trebuie adoptată de Parlamentul European și implementată de fiecare stat membru în termen de doi ani.
Propunerea vine ca urmare a unei cereri formulate de 24 de orașe europene - inclusiv Barcelona, Viena sau Praga - care au solicitat limitarea închirierilor pe termen scurt din cauza faptului că această practică reduce semnificativ numărul de locuințe disponibile pentru închiriere pe termen lung pentru locuitorii orașelor respective.
3. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere puternică prognoza pentru inflația pentru anul 2023, de la 7,5% la 11,2%. (Profit)
De ce este important: BNR susține că a modificat prognoza pentru inflație din cauza “șocului” reprezentat de prețurile la energie, dar și din cauza secetei și a războiului din Ucraina. În octombrie 2022, inflația a fost de 15,3%, iar BNR anticipează că inflația va crește la 16,3% în decembrie 2022. Ulterior, inflația anuală ar urma să ajungă la 11,2% la sfârșitul anului 2023 și la 4,2% în septembrie 2024.
Inflația este calculată de Institutul Național de Statistică (INS) pe baza prețurilor la circa 8.000 de produse și servicii din toate cele 42 de reședințe de județ. O analiză detaliată despre modul în care se calculează inflația găsești într-o ediție precedentă a newsletter-ului Patru Pereți.
Recomandare de lectură
Dacă ai un strop de pasiune pentru spațiul cosmic știi probabil că astăzi, adică miercuri, 16 noiembrie, la ora 8:04, s-a deschis o fereastră de două ore în care poate avea loc lansarea misiunii Artemis I din cadrul programului spațial prin care NASA vrea să revină pe Lună.
Newsletter-ul pe care îl citești acum este scris marți seară, așa că n-am nici cea mai mică idee dacă atunci când a ajuns în inbox-ul tău la ora 9:00 lansarea a avut loc sau nu.
Contează însă mai puțin dacă lansarea a avut loc astăzi sau dacă a fost amânată pentru luna decembrie sau, de ce nu, pentru anul viitor. Contează că NASA, împreună cu numeroși parteneri europeni, își propune să trimită din nou oameni pe Lună. Este un program ambițios, cu termene prestabilite extrem de optimiste, pentru că proiectul implică construcția unei stații spațiale pe orbita selenară și un modul lunar proiectat de SpaceX care va fi alimentat cu carburant în spațiu.
Dacă citești pentru prima oară astfel de informații sună deja un pic SF. Caz în care îți recomand să arunci un ochi pe articolul ăsta pe care l-am scris pentru Autocritica pentru a înțelege mai bine care sunt planurile concrete ale NASA pentru ne întoarce pe Lună.
Apropo, în fiecare sâmbătă mă găsești și pe Cronica.ro cu Cronica Spațială, un newsletter săptămânal în care îți prezint cele mai interesante noutăți din lumea spațiului.