Cum testează inginerii ZF din Timișoara software auto
Am vizitat centrul de inginerie ZF Group din Timișoara unde inginerii testează software auto pe echipamente tehnice avansate care simulează utilizarea unei mașini.
La sfârșitul lunii mai am fost o zi la Timișoara pentru un workshop de tehnologie găzduit de ZF Group, unul dintre principalii furnizori de componente și tehnologii pentru industria auto din lume.
Producătorul german își desfășoară activitatea în Timișoara la un centru de cercetare și dezvoltare din complexul imobiliar Iulius Town și într-un centru de inginerie situat într-una dintre clădirile Universității Politehnica.
În centrul de cercetare și dezvoltare, peste 500 de ingineri lucrează în prezent la dezvoltarea de componente hardware precum invertoare și sisteme electronice moderne. Tot aici, inginerii dezvoltă și sisteme software care controlează numeroase componente hardware.
Înainte de ajunge pe mașinile de serie, astfel de sisteme software trebuie testate. Totuși, întrucât sistemele software vor apărea pe mașini care nu sunt încă în producție de serie, este dificil ca acest software să fie evaluat direct pe produsul final. Din acest motiv, software-ul dezvoltat aici este testat în centrul de inginerie pe o serie de echipamente moderne dedicate.
Cum se testează software-ul auto în Timișoara
Pentru a simula testarea unui software, inginerii ZF din Timișoara folosesc echipamente de simulare de tip HIL. Acronimul HIL provine de la Hardware In the Loop și reprezintă o tehnică de simulare prin care un echipament tehnic este dotat cu senzori și actuatori care simulează funcțiile și dinamica unei mașini.
Din punct de vedere al designului, un echipament de tip HIL seamănă cu echipamentele uzuale pentru servere. Din motive de confidențialitate nu îți pot oferi imagini cu aceste echipamente, însă uite cum arată un echipament generic ZF de tip HIL:
Despre cum funcționează aceste echipamente ne-a povestit Gabriel Răzvan Petrușan, Hardware Technical Coordinator în cadrul ZF Group.
Echipamentele de tip HIL sunt dezvoltate intern în colaborare cu mai multe companii, iar în Timișoara avem în total 20 de echipamente HIL. Simulăm vitezele, presiunile, accelerația gravitațională sau diverse tipuri de butoane, inclusiv pentru frână sau pentru uzura plăcuțelor de frână. Practic, există niște intrări analogice prin care păcălim sistemul că este într-o mașină.
Gabriel Răzvan Petrușan, Hardware Technical Coordinator în cadrul ZF Group
Partea interesantă abia acum vine: pe aceste echipamente lucrează atât ingineri din Timișoara, cât și ingineri de la alte centre de cercetare și dezvoltare ZF din întreaga lume. Dacă vrei, aceste echipamente permit practic inginerilor să licreze remote din orice colț al lumii, evident pe baza unor conexiuni la internet securizate prin VPN.
Testerii își configurează scenariile de lucru în funcție de ceea ce trebuie să evalueze, iar testele sunt trimise în cloud, unde sunt preluate de un agent inteligent care selectează HIL-ul potrivit. Procedura este pe bază de coadă (n.r - dacă HIL-ul potrivit rulează alte teste în momentul respectiv, atunci testul va fi rulat după eliberarea HIL-ului). În acest fel avem 500 de testeri din întreaga lume care execută teste pe 20 de echipamente pe sistemul de coadă.
Gabriel Răzvan Petrușan, Hardware Technical Coordinator în cadrul ZF Group
Cu alte cuvinte, testerul nici măcar nu trebuie să decidă care dintre cele 20 de echipamente de tip HIL este potrivit pentru testul său, întrucât alocarea se face automat.
Ulterior, după ce testul este finalizat, testerul verifică dacă există probleme de validare pentru software-ul respectiv.
La finalul execuției, testerii primesc notificare pe email că rezultatul a fost publicat și poate începe revizuirea datelor. Dacă există probleme de execuție, testerul anunță producătorul software.
Gabriel Răzvan Petrușan, Hardware Technical Coordinator în cadrul ZF Group
Toate aceste proceduri sunt automatizate. Practic, echipamentele de tip HIL sunt funcționale non-stop și necesită o mentenanță minimă din partea inginerilor, element care contribuie la creșterea productivității.
Uite și un exemplu de echipament ZF de tip HIL mai avansat decât cel disponibil în prezent la centrul de inginerie din Timișoara:
În viitor, centrul de inginerie va fi updatat cu o serie de echipamente de tip HIL capabile să ruleze simultan teste pentru mai multe tipuri de software.
Găzduirea acestui centru de inginerie într-una dintre clădirile Universității Politehnica reprezintă un avantaj major pentru ZF. De altfel, compania germană are anual undeva la 15-20 de roluri de internship pentru studenții Politehnicii, care sunt astfel recrutați de pe băncile facultății.
La finalul studiilor, studenții au deja experiență în utilizarea tehnologiilor și metodelor de lucru de la ZF Group și se pot integra mult mai ușor pe poziții full-time.
Abonează-te la newsletterul Patru Pereți și săptămâna viitoare primești în inbox o analiză despre numărul de locuințe noi finalizate în România în primele trei luni ale anului.
Centrul de cercetare și dezvoltare ZF din Timișoara, unde sunt dezvoltate tehnologiile care ulterior pot fi testate și la centrul de inginerie, este în continuă expansiune. De la mai puțin de 200 de angajați în 2021, centru la ajuns în prezent la 500 de angajați, iar planurile prevăd aproximativ 900 de angajați în 2029. Rolurile disponibile în prezent în Timișoara sunt disponibile pe site-ul oficial al grupului german.
În acest centru de cecetare și dezvoltate sunt dezvoltate tehnologii precum:
invertorul pentru Maserati GranTurismo Folgore, care are rolul de a converti curentul continuu (DC) din baterie în curent alternativ (AC) care alimentează motorul electric respectiv.
cubiX, un sistem software care controlează toate funcțiile șasiului, inclusiv frânele, suspensiile, direcția de pe axul frontal și axul de pe spate, transmisia, amortizoarele, sistemul de stabilizare a ruliului sau tracțiunea electrică. Primul model de serie care folosește cubiX este Lotus Eletre, primul SUV electric al mărcii britanice.
sisteme X-by-wire care permit utilizarea electronicii și a actuatorilor în detrimentul componentelor mecanice. Primele sisteme x-by-wire dezvoltate inclusiv în Timișoara se numără steer-by-wire (un actuator integrat în volan și un actuator electromecanic poziționat între roți care elimină practic necesitatea coloanei de direcție) și brake-by-wire (forța de frânare este generată de actuatorii integrați în fiecare roată, astfel că nu mai sunt necesare sistemul hidraulic sau lichidul de frână).
Despre aceste tehnologii am scris în detaliu pe AUTOCRITICA.
Dacă vrei să contribui la producția newsletterului Patru Pereți folosește butonul de mai jos. Mulțumesc.