Cum este protejată de cutremure cea mai înaltă clădire din Japonia
Cea mai înaltă clădire din Japonia are 330 de metri înălțime și este protejată de cutremure prin dispozitive care reduc vibrațiile, generatoare de energie și căldură și spațiu cu rol de adăpost.
Japonia este considerată țara cu cea mai mare activitate seismică din lume, întrucât aici au loc în medie în fiecare an peste 1.500 de cutremure cu magnitudinea de peste 4 grade pe scara Richter. De altfel, în ultimul secol au avut loc trei cutremure cu efecte devastatoare.
În 1923, peste 100.000 de oameni au murit în urma unui cutremur de 7,9 grade în regiunea Kanto, pentru ca în 1995 un cutremur de 6,9 grade în orașul Kobe să conducă la decesul a 6.000 de oameni și la distrugerea completă a peste 100.000 de locuințe. Cel mai mare cutremur din Japonia a avut însă loc în 2011, când seismul de 9 grade a provocat un tsunami care a generat 20.000 de victime și accidentul de la centrala nucleară de la Fukushima.
Cu toate acestea, Japonia are în prezent 49 de clădiri cu o înălțime de peste 200 de metri, cele mai multe construite în Tokyo, iar dezvoltatorul Mori Building a inaugurat în 24 noiembrie 2023 cea mai înaltă clădire din Japonia. Se numește Mori JP Tower, are 64 etaje și o înălțime de 330 de metri, cu 30 de metri mai mult decât Abeno Harukas, o clădire inaugurată în 2014 în Osaka.
Mori JP Tower: măsuri de protecție împotriva cutremurelor
Mori JP Tower face parte dintr-un complex de trei clădiri care se numește Azabudai Hills. Celelalte două clădiri sunt blocuri rezidențiale de 263 de metri înălțime cu 64 de etaje și, respectiv, 237 de metri înălțime cu 54 de etaje.
Întregul complex are o suprafață utilă de 862.000 de metri pătrați, dintre care 214.500 de metri pătrați pentru spații de birouri și 24.000 de metri pătrați de zone verzi. În plus, există 1.400 de locuințe, 122 de camere de hotel și 150 de magazine și restaurante. În total, complexul poate găzdui simultan circa 20.000 de angajați și 3.500 de locuitori permanenți.
În contextul potențialului seismic al țării, dezvoltatorul a gândit o serie de măsuri importante pentru a reduce pe cât posibil impactul unui cutremur devastator.
Cele trei clădiri beneficiază de structuri din beton și oțel de înaltă rezistență pentru a echilibra structurile de rezistență, dar și de dispozitive montate în puncte cheie pentru a reduce vibrațiile în timpul cutremurelor. Astfel de amortizoare, dar de dimensiuni mai mari, au fost montate și în partea superioară a clădirilor pentru a reduce fenomenul de “legănare” în perioadele cu vânt puternic.
Interesant este însă că dezvoltatorul s-a gândit nu doar la rezistență fizică a clădirilor în timpul cutremurelor, ci și la furnizarea de utilități în urma unui potențial cutremur.
Întrucât rețelele clasice de utilități pot suferi daune majore în astfel de situații, clădirea Mori JP Tower are la subsol un sistem de co-generare și sisteme de încălzire și răcire care furnizează în regim normal energie electrică și căldură pentru toate cele trei clădiri din complex. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor generatoare de urgență care funcționează pe gaze naturale la presiune medie, în contextul în care gazele naturale ajung prin intermediul unor conducte flexibile, mai rezistente la fisurare decât cele clasice.
Pe de altă parte, dezvoltatorul nu precizează cât timp poate asigura energie electrică și căldura în cazul unui cutremur, în contextul în care gazele naturale provin totuși de la un furnizor din oraș.
Nu în ultimul rând, clădirea Mori JP Tower are la primele trei etaje un spațiu total de 6.000 de metri pătrați de adăposturi care poate găzdui până la 3.600 de oameni în caz de urgență. De altfel, dezvoltatorul a semnat inclusiv parteneriate cu autoritățile locale pentru a se transforma într-o zonă de refugiu în caz de calamități.
Prin toate aceste măsuri, dezvoltatorul susține că angajații și locuitorii își pot continua activitatea în cele trei clădiri ale complexului chiar și în cazul unui cutremur de 9 grade, similar cu cel din 2011.
Energie regenerabilă și eficiență energetică
Pe lângă rezistența sporită în caz de cutremur, complexul Azabudai Hills este gândit și pentru eficiență energetică. Astfel, în clădirea Mori JP Tower există un centru de energie operat de compania specializată Toranomon Energy Network, care gestionează optim consumul de energie electrică pentru zonele de birouri și locuințele integrate în cele trei clădiri, inclusiv prin algoritmi de Inteligență Artificială.
De altfel, energia electrică provine integral din surse regenerabile, însă dezvoltatorul nu menționează explicit sursele de proveniență. Cel puțin în prezent, complexul nu are panouri fotovoltaice, astfel că cel mai probabil dezvoltatorul se bazează pe contracte de energie electrică cu furnizori care produc energie regenerabilă din parcuri fotovoltaice sau turbine eoliene.
Pe de altă parte, sistemul de încălzire și răcire utilizează inclusiv căldura generată de sistemul de canalizare. Comparativ cu temperatura ambientală, această căldură generată de sistemul de canalizare are o temperatură mai mică pe timp de vară și o temperatură mai mare pe timp de iarnă, astfel că poate fi recuperată și integrată eficient în sistemul de încălzire și răcire.
În plus, apa de ploaie este colectată pentru a fi utilizată ulterior la irigarea spațiilor verzi din cadrul complexului, în timp ce apa menajeră de la locuințe este reciclată și reutilizată pentru toaletele din clădirea Mori JP Tower. Nu în ultimul rând, dezvoltatorul a inițiat parteneriate pentru reciclarea deșeurilor, iar în numeroase zone publice ale complexului sunt instalate dispozitive pentru realimentarea sticlelor cu apă, pentru a reduce cantitatea de deșeuri de plastic.
Cea mai înaltă structură din Japonia este Tokyo Skytree, care are o înălțime de 634 de metri și joacă rol de turn de emisie pentru radio și televiziune în regiunea Kanto. În prezent, tot la Tokyo se construiește și Torch Tower, o clădire de birouri care va integra și un hotel de lux și va avea 390 de metri înălțime, astfel că va deveni cea mai înaltă clădire din Japonia la inaugurarea programată în 2027.
Complexul Azabudai Hills din Tokyo poate reprezenta un exemplu de bune-practici și pentru dezvoltatorii imobiliari din România, mai ales că numeroase regiuni din țara noastră au un risc seismic ridicat. Între timp, PressOne a publicat un articol în care explică faptul că, în București, consolidarea clădirilor întârzie din cauza legilor incomplete, lipsei de bani sau a proprietarilor care nu-și dau acordul.
Trimite informațiile despre cea mai înaltă clădire din Japonia unui prieten care ar putea fi interesat de un astfel de subiect.
🏠 Piața imobiliară din România
O dată pe lună scriu în newsletterul Patru Pereți o radiografie a pieței imobiliare din România, cu informații utile care te ajută să înțelegi mai bine evoluția acestui domeniu și să iei decizia potrivită în cazul în care analizezi opțiunea unei tranzacții imobiliare.
Această secțiune este prezentată de Storia.ro și OLX Imobiliare, platformele care formează cel mai mare ecosistem imobiliar din România.
Tranzacții pe piața imobiliară în octombrie 2023: La nivel național au fost înregistrate peste 16.400 de tranzacții imobiliare, în creștere cu 12,8% comparativ luna septembrie 2023 și cu 8,7% față de datele raportate în octombrie 2022, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În București s-au înregistrat aproape 4.900 de tranzacții, în creștere cu 8,5% comparativ cu luna septembrie, însă în scădere 13,5% comparativ cu octombrie 2022.
Interesul populației pentru tranzacții imobiliare în octombrie 2023: Numărul de afișări pentru apartamentele aflate pe piață la vânzare în octombrie 2023 pe platformele Storia.ro și OLX Imobiliare a scăzut cu 8% comparativ cu septembrie 2023 și cu 10% comparativ cu octombrie 2022. În cazul apartamentelor disponibile pentru închiriere, luna septembrie a adus o scădere cu 4% a numărului de afișări comparativ cu septembrie 2023 și o creștere cu 13% comparativ cu octombrie 2022.
Informații utile despre piața imobiliară în octombrie 2023: Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 20,5% în septembrie 2023 comparativ cu septembrie 2022, în timp ce suprafața utilă autorizată în mediul rezidențial a fost de 626.659 metri pătrați utili, în scădere cu 44,7%.
Abonează-te la newsletterul săptămânal Patru Pereți pentru a citi periodic informații inedite despre piața imobiliară și tehnologii verzi.
Alte informații utile:
Dreamstime, cea mai mare comunitate de imagini stock din lume și unul dintre liderii mondiali din industria de fotografie stock, va lansa în 1 decembrie versiunea în limba română a site-ului. Cu această ocazie, în 1 decembrie, în intervalul orar 00:00 - 23:59, utilizatorii români beneficiază de o promoție specială: 50% reducere la planurile de abonamente și pachete de credite. Dreamstime este partenerul care asigură fotografiile stock publicate în newsletterul Patru Pereți, ocazie cu care le mulțumesc pentru colaborare.
În perioada 5-10 decembrie, Complexul Olimpic de Natație Otopeni găzduiește Campionatul European de Înot în Bazin Scurt pentru Seniori, cea mai importantă competiție europeană de înot din acest an, la care va participa și David Popovici.
a publicat în newsletterul un interviu cu Camelia Potec despre ce presupune găzduirea unei astfel de competiții. Despre noul complex din Otopeni ți-am povestit pe larg într-un newsletter Patru Pereți din vara anului trecut.- a scris în newsletterul despre eforturile de digitalizare prin care trece sistemul medical din România. Într-o epocă în care noi ne-am obișnuit să avem aproape orice informație instant, la un click distanță, la Spitalul Colentina din București operația unui pacient în stare gravă a depins de funcționarea unei unități CD-ROM de pe un calculator pentru ca medicii să poată vedea RMN-ul care arăta unde și cât de mare este o tumoare.
🎫 Recomandare: Evenimentul Oamenii Dreptății
Leaders for Justice, o comunitate de tineri juriști din România care reunește profesioniști din domenii variate ale dreptului, organizează în 8 decembrie o nouă ediție a evenimentului anual Oamenii Dreptății. Evenimentul se concentrează pe povești de viață presărate ocazional cu muzică live și scenete de teatru.
Am fost la ediția de anul trecut, organizată împreună cu publicația Decât o Revistă, și pentru că mi-a plăcut ce am văzut voi merge și în acest an. Îți recomand și ție să mergi dacă vrei să ai parte de o seară plăcută și liniștită, dar în același timp intensă. O seară în care să afli perspective noi despre anumite subiecte sociale care te vor pune pe gânduri, dar în același timp o seară în care te vei relaxa ca-n familie.
Uite o parte dintre oamenii care vor urca pe scenă:
După ce a lucrat în Europa, Asia și America de Nord, antropologul Alec Bălășescu ne povestește cum și de la cine a învățat dreptatea.
Avocatul Gabriela Manea ne explică ce putem face fiecare dintre noi pentru victimele violenței domestice.
Livia Popa, jurist și coordonator advocacy în cadrul Fundației Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), ne atrage atenția că suntem mai mult decât o profesie.
Avocata Cătălina Nichita ne vorbește despre cum să avem conversații, nu discuții cu sens unic.
Doru Trăscău, solist The Mono Jacks, ne spune cum să visăm la propriu și la figurat, iar intervenția va include și un moment muzical.
Ramona Nebunu este auditor de justiție la Institutul Național al Magistraturii și ne va pune în față un tablou al libertății câștigat după lupta cu propriile convingeri.
Evenimentul Oamenii Dreptății are loc vineri, 8 decembrie, la Sala Luceafărul din București (strada Ion Ghica numărul 3). Biletele sunt disponibile pe Eventbook.
🌞 Repartitoare de căldură obligatorii și nu prea
Conform legii, montarea de repartitoare de căldură la calorifele din locuințele racordate la sistemele centralizate de încălzire ar fi trebuit să devină obligatorie în anul 2005. Termenul a fost însă prelungit de câteva ori, iar în prezent acesta este 31 decembrie 2023.
Cu toate acestea, Ministerul Energiei a anunțat recent că la Parlament a fost depus un proiect de lege prin care termenul limită pentru montarea repartitoarelor de căldură se amână până în 31 decembrie 2024.
În plus, proiectul prevede acordarea unui sprijin financiar pentru montarea de repartitoare de către persoanele vulnerabile, care din punct de vedere al proiectului de lege sunt persoane cu un venit lunar mai mic de 2.000 de lei pe lună și persoane care “riscă să-și piardă capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trăi din cauza unor boli sau dizabilități”.
Comunicatul Ministerului Energiei scoate în evidență și o serie de cifre interesante:
în România există aproximativ un milion de locuințe conectate la sisteme centralizate de încălzire;
în București există circa 500.000 de locuințe conectate la sisteme centralizate de încălzire, dintre care 275.000 de locuințe (55%) nu au repartitoare de căldură.
În edițiile precedente ale newsletterului Patru Pereți ți-am povestit cum funcționează sistemul centralizat din București, dar și cum sistemul centralizat din Oradea face tranziția spre panouri fotovoltaice și hidrogen.
Subiectul repartitoarelor de căldură este unul complex. Poate voi reveni asupra lui într-un newsletter viitor.